4,508 matches
-
posesiuni otomane erau împărțite între cei care le lucrau, proprietarii creștini ar fi putut revendica aplicarea aceluiași principiu. Deși nu a fost nici o distribuire generală a pămîntului, unele domenii ale statului au trecut practic în mîinile particularilor. În perioada revoluției, notabilii și căpitanii puteau pur și simplu să-și aproprieze pămînturile aflate sub jurisdicția lor nemijlocită. Întrucît pămîntul era principala investiție și sursă de bogăție, tentația de a pune stăpînire pe el acolo unde era posibil era mare. Regimul bavarez din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
criticile la adresa monarhului din cauza acestei probleme, Othon și consilierii lui au avut de-a face și cu tipul de opoziție cu care se confruntase guvernul central în timpul revoluției și pe care am întîlnit-o și în Serbia și Muntenegru, care aveau conducători autohtoni. Notabilii și militarii greci care beneficiaseră pînă atunci de controlul asupra guvernului, s-au pomenit înlocuiți de oficiali bavarezi și de grecii care colaborau cu noul regim. Ca și în alte părți, grupurile acestea alcătuiau diverse aliniamente și partide politice, al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a luat măsuri ca să păstreze controlul asupra adunării. Nu ezita deloc să recurgă la violență și teroare împotriva adversarilor lui. Cu toate acestea, Kolettis a fost un lider extrem de popular. O mare parte a opoziției față de rege era formată din notabilii care nu beneficiau nici ei de un sprijin popular serios. În plus, Kolettis și Othon au ajuns să susțină amîndoi tipul de expansiune națională care se bucura de un sprijin entuziast. Regenții bavarezi filoeleni vedeau în Grecia modernă o Atenă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pînă în 1854. El le făcea cadou boierilor controlul asupra țării, cu Rusia pe rol de supraveghetor. Clasa dominantă reprezenta doar o mică parte a populației și, așa cum am văzut, nu prea exista coeziune în rîndurile acesteia. Ca și alți notabili balcanici, boierii români nu acceptau autoritatea unuia dintre ei decît dacă îl putea dirija sau dacă le reprezenta interesele. Permanentele intrigi țesute de facțiunile boierești unele împotriva altora sau împotriva domnitorului aveau să slăbească guvernele și să le facă mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
comunității musulmane. Sistemul otoman funcționase evident bine timp de cinci secole. Accentul pus pe dominația musulmană și pe diviziunea religioasă dusese la clădirea unui imperiu atotputernic. Mai mult, cei care aveau interese întemeiate în menținerea vechilor condiții dețineau posturile cheie; notabilii creștini și beii musulmani puteau bloca orice tendință de schimbare. După cum era de așteptat, instituția religioasă musulmană constituia o piedică în calea reformelor. Ulema nu le sprijinea în nici un caz, deoarece țelul final al acestora era laicizarea și modernizarea societății
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o ierarhie a aparatului birocratic. Au fost implementate reforme și în cadrul guvernelor locale, obiectivul fiind asigurarea unui mai mare control de la centru asupra activităților acestora. Datorită naturii guvernului otoman, nu se putea petrece nimic echivalent luptei dintre conducătorul statului și notabili întîlnită în alte părți. Au apărut totuși două centre de influență. Primul, Poarta, reprezenta birocrația, iar din cel de al doilea, Palatul, făceau parte familia sultanului, servitorii lui și funcționarii casei imperiale. Aceleași intrigi și rivalități personale existau și aici
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sarcina de a percepe impozitele pe cap de locuitor și apoi zeciuiala. Practic însă s-a făcut foarte puțin pentru stîrpirea corupției extrem de răspîndite din acest sector al administrației. Erau implicate prea multe interese "legitime". Atît funcționarii otomani cît și notabilii creștini considerau această sursă de venit drept o parte a recompenselor datorate lor pentru serviciile aduse statului. Permanenta corupție din partea de jos a scării sociale era însoțită de un haos tot mai mare din cadrul instituțiilor financiare otomane din vîrful acesteia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Conflictul principal avea drept adversare ramurile executivă și legislativă ale guvernului, adică pe de o parte domnitorul și susținătorii lui, iar pe de alta grupurile excluse de la putere. Opoziția a cerut de la bun început înființarea unor consilii sau adunări ale notabililor care să controleze puterea executivă. Ulterior, a apărut ideea unei adunări reprezentative și a unui guvern constituțional. Se făcea apel la vocabularul mișcărilor liberale și democratice ale Europei, dar de fapt, problema era dacă țara trebuia să fie guvernată de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
problema era dacă țara trebuia să fie guvernată de un conducător autoritar sau de o oligarhie puternică. Țăranul de rînd, cu excepția luptătorului revoluționar, nu juca nici un rol politic direct în stat. Controversele interne implicau nu numai conflictul dintre conducător și notabili, ci și lupta pentru putere politică dintre oamenii de frunte membri ai facțiunilor sau partidelor rivale. Au fost înființate o serie de organizații în jurul unor lideri puternici, în timp ce altele erau bazate pe aspecte politice, cum ar fi sprijinirea sau împotrivirea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
înalt grad de autoguvernare locală. Deși nu exista o autoritate centrală unică, comunitățile bulgare dețineau practic controlul asupra tuturor problemelor lor interne. Cea mai mare parte a bulgarilor erau deci guvernați direct nu de funcționarii otomani, ci de propriii lor notabili. În general, în fiecare localitate erau aleși unul sau doi primari, care erau ajutați de un consiliu format din cinci pînă la doisprezece oameni. Organizația comunală avea multe funcții, ocupîndu-se, de exemplu, de chestiunile juridice, ca întocmirea contractelor și disputele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
organizarea administrativă otomană; reglementări standard au fost stabilite prin Legea Reformelor Provinciale din 1864. Ca și în alte ținuturi în care funcționau instituții similare, au apărut dispute în cadrul comunităților înseși. Acestea erau amenințate să cadă sub controlul unei minorități a notabililor care beneficiau de anumite privilegii, cum ar fi strîngerea taxelor. Oamenii aceștia erau de obicei conservatori și urmăreau menținerea sistemului care le favoriza interesele personale. Cu toate acestea, comunitățile au jucat cu adevărat un rol important în lupta pentru întemeierea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
corectate. Cele două zone de guvernare care aveau nevoie urgentă de schimbare erau administrația provinciilor și mijloacele de percepere a impozitelor. Instaurarea unui sistem administrativ eficient și cinstit era deosebit de dificilă. Trebuiau să fie găsiți funcționari loiali Porții și incoruptibili. Notabilii și militarii locali, fie ei creștini sau musulmani, care aveau puternice interese legitime, trebuiau să fie ținuți sub observație. Inițial, s-a apelat la rotația rapidă a funcționarilor pentru a-l împiedica pe orice individ să-și creeze un centru
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
contracte doar pe un singur an, în care caz apărea pericolul ca agentul să-și poată lăsa districtul insolvabil, sau pe termen mai lung, ivindu-se atunci posibilitatea ca acesta să-și asigure satisfacerea propriilor lui interese. La vremea aceea, notabilii creștini preluaseră o parte mai mare din perceperea taxelor. Această metodă nu a pus capăt abuzurilor, dar a dus în schimb la cooptarea acestui grup în sistemul otoman. În cele din urmă, reformele din sistemul de impozitare nu au avut
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ofereau nici un ajutor în privința aceasta. Deși creștinii au fost cooptați în deceniul al cincilea în consiliile administrative locale, această măsură nu a îmbunătățit situația. Funcționarii superiori pur și simplu ignorau de cele mai multe ori recomandările acestor consilii sau numeau reprezentanți sau notabili docili profund implicați în corupția locală. În general, populația bulgară nu acuza guvernul central, ci autoritățile locale de abuzuri administrative, dar nu exista nici o cale de a-i prinde în flagrant delict pe funcționarii incompetenți sau necinstiți. Atunci cînd reformele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Miloš în Serbia. Alternativa era organizarea de revoluții pe linia revoltei din Grecia și a celei a lui Karagheorghe din Serbia. Primul curs de acțiune era preferat de grupul cunoscut sub numele de "Vîrstnicii", alcătuit mai ales din negustori și notabili. Aceștia nu doreau declanșarea unei revoluții distructive, ci extinderea drepturilor de autonomie bulgare în cadrul imperiului. Ei jucau un anumit rol în cadrul sistemului, erau obișnuiți să trateze cu funcționarii otomani și sperau să reușească să-și atingă scopurile printr-un acord
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Austriei pe lîngă Poartă a avut drept rezultat rechemarea lui și sfîrșitul a ceea ce fusese o campanie extrem de reușită. Evenimentele din perioada aceasta din Bosnia, Herțegovina, Muntenegru și din ținuturile albaneze erau strîns legate între ele. În toate regiunile acestea, notabilii locali erau foarte nemulțumiți de încercările Porții de a centraliza administrațiile și de a-și impune autoritatea în zonele respective. După cum am văzut, Muntenegru reușise să reziste forțelor otomane. Musulmanii din Bosnia, Herțegovina și Albania, unde rebeliunile locale au fost
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
război mondial. Situația din mediul rural era proastă. Existau numeroase colonii albaneze în România, Egipt, Bulgaria, Statele Unite și la Constantinopol; existența coloniilor din sudul Italiei a fost deja menționată. Împotrivirea albanezilor față de reformele Tanzimatului era de așteptat. Ca și bosniacii, notabilii albanezi musulmani erau nemulțumiți de oficialii importați de la Constantinopol și preferau să fie guvernați de propriii lor bei. Lor le displăceau de asemenea reformele militare și înființarea unei armate moderne bazată pe recrutări. Militarii albanezi luptaseră întotdeauna de partea Imperiului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unei autorități centrale și a organizării unei forțe armate era evidentă. Conferința de la Prizren a început la 10 iunie. La ea au participat circa optzeci de delegați din patru vilaiete; reprezentanții erau în cea mai mare parte lideri religioși musulmani, notabili și șefi de clanuri. Ei au decis înființarea unei organizații permanente cu sediul la Prizren, care urma să se afle sub conducerea unui comitet central. O rețea de organizații regionale din alte zone ale țării aveau să fie subordonate acestei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o propunere și că adunarea avea totată libertatea să-i modifice prevederile. Harta 25. Modificările teritoriale bulgare, 1878-1919 La adunarea constituțională au participat 231 de delegați, din care 89 erau aleși, iar restul făceau parte din rîndurile clerului și ale notabililor civili. Reprezentanții s-au împărțit curînd în două tabere, liberalii și conservatorii. Baza dezacordului era problema referitoare la cîtă putere urma să fie acordată executivului și cîtă ramurii legislative a guvernului. Deoarece liberalii erau mai puternici, constituția de la Tărnovo a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a încheierii Ausgleich-ului, Croația beneficia totuși de un statut restrictiv, dar autonom. Românii, sîrbii și slovenii aveau organizații politice identificate în general cu bisericile lor. Căile urmate în vederea obținerii independenței sau a autonomiei naționale fuseseră diferite. În Serbia și Grecia notabilii locali îi conduceau pe țăranii lor înarmați împotriva armatei otomane. Deși intervenția străină a fost în cele din urmă hotărîtoare în determinarea statutului politic final, forțele revoluționare au pus la modul concret stăpînire pe ținuturile naționale și au instituit guverne
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ajuns să fie bazate pe constituții elaborate după modele occidentale. Totuși, probabil că extinderea acestei influențe externe este exagerată. Desigur, erau folosite forma și limbajul liberalismului european, dar societățile balcanice aveau realmente precedente pentru instituțiile reprezentative. Interesele nobilimii și ale notabililor fuseseră apărate de consiliile regatelor medievale; divanurile din Principate aveau aceeași funcție. Participarea țăranilor la administrație în perioada otomană era poate și mai importantă. Importanța comunităților a fost discutată; acolo, capii familiilor țărănești aveau un rol major în luarea hotărîrilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ne pot situa ca popor pe primele locuri pe plan spiritual prin maniere și eforturi de voință conjugate, bine coordonate de cei experimentați și cu o deplină încredere unii în alții. Credem că suntem în stare să facem multe fapte notabile prin topirea orgoliilor, dacă nu caută fiecare să ocupe un loc mai în față în ierarhia valorică. 18.10.2013 GEORGE ENESCU, UNIFICATOR AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI După Învierea Domnului, marea sărbătoare a creștinătății, se va mai încheia doar o lună
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
volumului Foiletoane de Mihai Teliman. S-a ocupat, de asemenea, de reeditarea mai multor lucrări ale profesorului Ion I. Nistor. A dedicat studii operelor lui Vasile Tiganescu, Constantin Morariu, Ion Grămadă, Ion Nandris, Orest Horia Pascanu ș.a. A desfășurat o notabilă activitate publicistica pe di-verse teme culturale. Însă puțin înainte de ivirea zorilor zilei de 15 martie 2006, la locuința sa din Rădăuți, după o grea suferință, s-a stins din viață cel care a fost un adevărat spirituș rector al Societății
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93285]
-
dormit, sub mîngîierea soarelui care răsărea. La 12 am pornit din nou, mult mai fericiți; trecuserăm peste suferințele din noaptea precedentă, urmînd sfatul bătrînului Vizcacha∗. Dar drumul era lung, așa că n-a trecut prea mult și frecvența popasurilor a devenit notabilă. Ne-am oprit să ne odihnim la cinci după-amiaza, observînd indiferenți silueta unui camion care se apropia. Ca de obicei, Încărcătura sa era formată din ființe umane, transportate ca niște vite. Dar, spre marea noastră mirare, camionul s-a oprit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ne obișnuiserăm cu exagerările (și adevărurile spuse pe jumătate) la care recurg oamenii atunci cînd Încearcă să facă față unor situații dificile. A doua zi, dis-de-dimineață, ne puseserăm din nou În mișcare. Ziua a trecut fără să aibă loc evenimente notabile, cu excepția faptului că ne-am Împrietenit cu o fată care părea cam ușuratică; probabil a crezut că aveam ceva peso, În ciuda lacrimilor de crocodil pe care le vărsam ori de cîte ori cineva menționa ceva de bani. Spre seară, cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]