3,019 matches
-
sale au atât valențe cognitive, cât și simbolice și evaluative. Ele oferă școlii propria identitate, delimitând-o net de celelalte organizații. Prezența obiectivelor la nivelul școlii este legitimată și prin faptul că acestea obligă la distanțarea de vechile practici și obișnuințe, la crearea propriei viziuni privind rolul său la nivelul societății și posibilitatea de evoluție în viitor, la promovarea unui demers prospectiv, anticipativ al schimbărilor educaționale, ceea ce solicită planificare și proiectare managerială. Activitatea de stabilire a obiectivelor unei organizații are un
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
umană, al atitudinilor și capacităților de adaptare la social. În acest sens, S. Moscovici (1984) considera că aria de cuprindere a acestei științe nu este nici individul, nici grupul, ci conflictul dintre individ și societate. Important este să renunțăm la obișnuința de a-i trata ca entități distincte. Mai mult, psihologia socială, în latura sa experimentală, studiază conflictul ca inițiator al schimbării. În acest sens putem face apel fie la teoria disonanței cognitive a lui Festinger (1957), fie la teoria divergențelor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de a lupta pentru o nouă adaptare; * Acceptarea schimbării; * Învingerea fricii; * Asumarea riscurilor; * Atenuarea/înlăturarea blocajelor interne, a frânelor atitudinale; * Învingerea pasivității etc. c) Atitudinale: * Detașarea de violența schimbării; * Receptivitatea la nou; * Acceptarea noului; * Devierea de la experiența trecută, rutină, prejudecată, obișnuință; * Învingerea inerției; * Flexibilitatea în gândirea alternativelor; * Curajul de a avea inițiative; * Învingerea dificultăților învățării la vârstele adulte; * Stimularea creativității etc. B. Obiective de învățare: * Cultivarea interesului pentru învățarea continuă; * Condiționarea responsabilității pentru învățarea inovatoare, anticipativă și participativă; * Stimularea motivației pozitive
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de remediere a acesteia. B. Formarea conduitei participative, proactive, prospective. Aceasta se poate declanșa numai prin transpunerea elementelor conștiinței în fapte și atitudini concrete, ceea ce necesită timp. O posibilă conduită pro-schimbare ar putea presupune, în opinia noastră: a) formarea deprinderilor, obișnuințelor și abilităților de diagnosticare a realității și de proiectare a schimbării; b) exersarea atitudinilor proactive în contexte variate; c) dezvoltarea aptitudinilor de management al schimbărilor. Formarea și dezvoltarea unor conduite participative reprezintă un obiectiv de maximă importanță pentru realizarea unei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
spus-o și o voi mai spune. Prin această antrenare în muncă se realiza nu atât o eficiență economică de moment, cât o educație naturistă o înțelegere și o înfrățire cu toate componentele și legitățile naturii dar înainte de toate, o obișnuință cu munca, altfel spus o educație a muncii. Școala generală (1931-1937) Era privită de familie ... în frunte cu tata ... ca având o importanță majoră. Nu-mi amintesc ca cineva dintre noi copiii să fi lipsit ... sau măcar să fi întârziat vreodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
îndrăgostiți dorm și oftează după "ce nu-i niciodată acum" ( Când), se foiesc "între vise", și e ca și când Se scoală morții Și văd că e chiar adevărat de data aceasta Deși zac la întâmplare Unii lângă alții și aproape din obișnuință Îmbrățișați... Poemul e în același timp timid și îndrăzneț. Cheia poemelor lui Mole e subînțelesul, fiindcă el nu e ca acei Desperado îndrăzneți, care au nevoie să urle în pagină ca să-și aprindă flacăra poetică. Chiar și visul cu tatăl
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
eu" născut grație acestei relații. Este momentul de dezvoltare superioară a conștiinței, de identificare a "Eu"-lui cu "Eu"-l, unde sufletul se identifică cu spiritul. Spiritul se definește ca moment de reflexie a sinelui, unde se formează habitudinile sau obișnuințele, unde se pot genera stări de conștiință primară, de somn sau somnambulice, de premoniție în totalitatea lor imediată și spontană. 2. O psihologie contopită încă cu fiziologia Secenov Vlăstarele psihologiei ca știință de sine stătătoare au înmugurit într-o parte
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acesta nu are nimic de-a face cu vreun sentiment de proprietate sau de bogăție, cu atât mai mult cu cât proprietățile aparțineau părinților noștri, în viață și tineri pe atunci. Nu. Era vorba de o atracție atavică profundă, de obișnuință și de dragoste de sat, peste care se suprapuneau amintirile vacanțelor mele, când reveneam, vara, în România, la Pietroasa, scăldatul în Cerna, culesul viilor la Faraoane, clipe încă foarte apropiate în timp, 51 dar azvârlite acum într un trecut îndepărtat
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
că au fost spoliați. Curajul față de traumatismul general a fost, fără nici o îndoială, o trăsătură a acestei generații decimate; dar văd de asemenea, în ținuta părinților mei, o formă de rezistență față de adversitate, în care intra o mare parte din obișnuința ancestrală a românilor de a face față încercărilor și distrugerilor ce urmau invaziilor și războaielor din această parte a Europei. Dispariția satului din viața noastră a contribuit la divizarea societății, la împrăștierea voită a oamenilor, la distrugerea legăturilor dintre grupurile
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
efecte opuse, dat fiind că persoanele care experimentează astfel de emoții nu sunt interesate să afle noi informații în legătură cu subiectele care le-au stârnit aceste emoții (MacKuen et al., 2005, pp. 7-8). Emoțiile precum furia, dezgustul și frustrarea activează sistemul obișnuințelor 3, care îi determină pe oameni să fie mai puțin atenți la mediul exterior și, implicit, la informația existentă în acest mediu. Este deci previzibil că diferitele emoții negative furia, dezgustul și frustrarea considerate în cadrul acestui studiu vor avea un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
frustrarea considerate în cadrul acestui studiu vor avea un efect diferit asupra magnitudinii cadrajelor axate pe conflicte. Altfel spus, este interesant de văzut dacă aceste emoții îi vor face pe indivizi mai vulnerabil sau, dimpotrivă, mai reticenți la cadrajele folosite, activând obișnuințele individuale și gândurile preexistente expunerii la mass-media. 9. Cercetarea efectelor cadrajelor axate pe conflict 9.1. Design-ul cercetării Datele obținute într-o cercetare anterioară 1, pe un corpus de 1744 de știri ale principalelor canale de televiziune, au confirmat
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Caracteristicile personale influențează felul în care procesăm informația și reacțiile noastre ulterioare. Expunerea la situații conflictuale determină reacții diferite în funcție de personalitatea celui implicat, de disponibilitatea de a-și exprima opiniile în mod public, de obișnuința de a-și susține punctele de vedere și/sau de a le contrazice pe ale celorlalți (Gallego și Oberski, 2011), cu alte cuvinte de caracterul lui introvert sau extrovert. Prin urmare, o a patra variabilă care considerăm că poate fi
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Sunt foarte capabil să înțeleg și să evaluez activitatea politicienilor". 3 Marcus et al. (2000) arată că emoțiile sunt declanșate de două sisteme complementare: sistemul de supraveghere a mediului înconjurător (surveillance system), care declanșează noi cogniții și evaluări și sistemul obișnuințelor (engl. dispositions system), care nu declanșează noi procese cognitive. Aceste sisteme determină felul în care reacționăm la stimuli din lumea înconjurătoare. 1 Cercetarea s-a desfășurat timp de o lună, în martie 2012 și a inclus principalele ediții de știri
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
genurile și discursurile nu constituie complexe impermeabile unele în raport cu celelalte, că enunțurile nu sunt niciodată monade, ci ochiurile unui lanț dialogic continuu, că textele se interreflectă, intercitează, sunt pline de rapeluri, ecouri și prefigurări de varii orizonturi"445. Rod al obișnuinței jurnalistului de a face trimiteri frecvente la alte texte, dimensiunea intertextuală a publicisticii eminesciene devine o trăsătură distinctă a scrisului său. Jurnalistul recurge constant în susținerea afirmațiilor la tehnica citatului ilustrativ: autoritatea unor personalități românești și străine în domeniile abordate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cîmpuri sau în vii semnalul să se adune în locul fortificat. Era ceva obișnuit și frecvent aproape pretutindeni; astfel încît boii și caii de arat, odată dezlegați de la plug, cînd auzeau semnalul pîndarului, imediat și fără conducător, dresați de o lungă obișnuință, se duceau în galop, înnebuniți, în adăpostul în care se știau în siguranță." Thomas Basin, Histoire de Charles VII (ed. și trad. C. Samaran, Paris, Belles Lettres, 1933, p. 85-87). Acest text, al cărui original este în limba latină, provine
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
La 6 octombrie 1793, Fabre d'Eglantine, poet dramatic și deputat de Paris, a prezentat Convenției un raport asupra denumirilor zilelor și lunilor. Decretul din 4 frimar anul II (24 noiembrie 1793), care le adopta, se exprima astfel: "[...] O îndelungată obișnuință cu calendarul gregorian a umplut memoria poporului cu un număr considerabil de imagini pe care acesta le-a venerat mult timp și care sînt și astăzi sursa erorilor sale religioase; este deci necesar să punem în locul acestor viziuni ale ignoranței
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a se lăsa captivate de roadele faptei lor, acționînd prin simpla lor autoritate spirituală. Desigur că spectacolul public și mediatic continuă să dea vizibilitate unor forme de religie asociate, mai clar sau mai disimulat, cu puterea : tradiționalismul asociat cu puterea obișnuinței ; fundamentalismul asociat cu puterea literei, a ideologiei, a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive a religiilor constituite. Totuși, laicitatea a produs o critică atît de netă a relației religie-putere, încît separarea celor două a devenit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de când zbor, Azi, înainte de-un nou și sălbatic avânt, Vreau ca să cânt cântecul meu de-nceput.” (Cântec de început) Există setea unei schimbări continue aflată sub semnul insatisfacției. Vitalitatea e adesea opusă atitudinii reflexive dar poezia lui Labiș infirmă obișnuința acestei antiteze. El descoperă lumea cu aviditate și, pentru că e capabil să vibreze la miracolul ei, ajunge să fie capabil de a pune mari întrebări și de o atitudine reflexivă, critică față de existență. În autorul Primelor iubiri e anticipat cel
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
un popor. Aceasta corespunde unei structuri complexe și interdependente de cunoștințe, de reguli formale sau informale, de modele, de comportament, de valori, de interese, de aspirații, de credințe, de mituri. Acest univers se realizează în practicile și în comportamenetele cotidiene: obișnuințe vestimentare, culinare, moduri de a locui, atitudini corporale, tipuri de relații, organizare familială, practici religioase. Cultura acoperă modul de a trăi și de a face. Geneza acestei structuri complexe se operează în transformările tehnice, economice și sociale proprii unei societăți
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
rezolvarea ușoară și corectă a unor probleme cu grad crescând de dificultate. Toate aceste operații si abilități relevă cel puțin trei caracteristici fundamentale ale inteligentei: 1. capacitatea ei de a soluționa situațiile noi, cele vechi, familiare, fiind soluționate cu ajutorul deprinderilor, obișnuințelor; 2. rapiditatea, suplețea, mobilitatea, flexibilitatea ei; 3. adaptabilitatea adecvată și eficiența la Împrejurări. Inteligența apare deci ca o calitate a Întregii activități mentale, ca expresia organizării superioare a tuturor proceselor psihice inclusiv a celor afectiv-motivaționale si voliționale. Numai pe măsură ce se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
rezolvarea ușoară și corectă a unor probleme cu grad crescând de dificultate. Toate aceste operații si abilități relevă cel puțin trei caracteristici fundamentale ale inteligentei: 1. capacitatea ei de a soluționa situațiile noi, cele vechi, familiare, fiind soluționate cu ajutorul deprinderilor, obișnuințelor; 2. rapiditatea, suplețea, mobilitatea, flexibilitatea ei; 3. adaptabilitatea adecvată și eficiența la Împrejurări. Inteligența apare deci ca o calitate a Întregii activități mentale, ca expresia organizării superioare a tuturor proceselor psihice inclusiv a celor afectiv-motivaționale si voliționale. Numai pe măsură ce se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și invenția, ea presupune tendințe preexistente nesatisfăcute. Imitația cere un efort intelectual pentru părăsirea unor idei preconcepute, rod al invidiei sau sentimentelor rezultate din complexul de inferioritate. De aceea, nici imitația nu este la Îndemâna oricui. Ea presupune o ruptură cu obișnuința. Numai obișnuința și rutina sunt o repetare uniformă, o „imitație de sine”, care nu cere efort. De aceea, omul realmente inferior este incapabil de a imita. Progresul nu vine, prin urmare, așteptându-l omul cu mâinile Încrucișate și nici nu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ea presupune tendințe preexistente nesatisfăcute. Imitația cere un efort intelectual pentru părăsirea unor idei preconcepute, rod al invidiei sau sentimentelor rezultate din complexul de inferioritate. De aceea, nici imitația nu este la Îndemâna oricui. Ea presupune o ruptură cu obișnuința. Numai obișnuința și rutina sunt o repetare uniformă, o „imitație de sine”, care nu cere efort. De aceea, omul realmente inferior este incapabil de a imita. Progresul nu vine, prin urmare, așteptându-l omul cu mâinile Încrucișate și nici nu-i poate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și invenția, ea presupune tendințe preexistente nesatisfăcute. Imitația cere un efort intelectual pentru părăsirea unor idei preconcepute, rod al invidiei sau sentimentelor rezultate din complexul de inferioritate. De aceea, nici imitația nu este la Îndemâna oricui. Ea presupune o ruptură cu obișnuința. Numai obișnuința și rutina sunt o repetare uniformă, o „imitație de sine”, care nu cere efort. De aceea, omul realmente inferior este incapabil de a imita. Progresul nu vine, prin urmare, așteptându-l omul cu mâinile Încrucișate și nici nu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ea presupune tendințe preexistente nesatisfăcute. Imitația cere un efort intelectual pentru părăsirea unor idei preconcepute, rod al invidiei sau sentimentelor rezultate din complexul de inferioritate. De aceea, nici imitația nu este la Îndemâna oricui. Ea presupune o ruptură cu obișnuința. Numai obișnuința și rutina sunt o repetare uniformă, o „imitație de sine”, care nu cere efort. De aceea, omul realmente inferior este incapabil de a imita. Progresul nu vine, prin urmare, așteptându-l omul cu mâinile Încrucișate și nici nu-i poate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]