11,594 matches
-
orientare spre Berlin. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești. În perioada 1934-1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno-polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității colective, Polonia se apropia de Germania. Principala obiecție viza viitoarele tratative româno sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei. Polonia considera că încheierea tratatului româno-sovietic ar fi avut drept consecință creșterea
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
cele avute în vedere. Referitor la ajutoarele pe care România intenționa să le acorde și după aderare, s-a solicitat transmiterea unei liste către Comisie, iar România va putea opera numai acele ajutoare fața de care Comisia nu a avut obiecții. S-a reamintit faptul că ajutoarele existente se supun prevederilor art. 88(1) din Tratatul UE. Astfel, Comisia Europeană, în colaborare cu Statele Membre, poate propune modificarea unui ajutor. Astfel, pentru a beneficia de acest mecanism după data aderării, la
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
compoziției; * adecvarea structurii: persuasiune, sintaxă, ortografie, punctuație. Eseul se folosește în: * Evaluarea formativă pentru a stabili capacitatea de compoziție, stăpânirea temei; * Evaluarea sumativă - pentru a constata progresul individual într-o anumită perioadă; * La examene - pentru a verifica stăpânirea conținutului. Principala obiecție care se aduce eseului a formă de examinare a elevilor este legată de scorurile diferite care se înregistrează de la un evaluator la altul. De aceea, în condiții de examen un eseu este analizat din următoarele persective: a) Subiectivă - elemente de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
de perpetuă fierbere, de schimbare continuă ? Chiar și Lupasco spunea: "Aventura experimentală a științei secolului nostru este ca un taifun care mătură totul în calea lui inclusiv teoriile științifice... ale celor care l-au declanșat și îl alimentează irezistibil "12. Obiecția este impor-tantă și nu trebuie eludată. Această obiecție se spulberă la o analiză detaliată a filosofiei lui Lupasco, care depășește de departe, prin generalizările sale, cadrul îngust al fizicii. E drept că filosofia lui Lupasco pleacă de la rezultatele mai generale
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lupasco spunea: "Aventura experimentală a științei secolului nostru este ca un taifun care mătură totul în calea lui inclusiv teoriile științifice... ale celor care l-au declanșat și îl alimentează irezistibil "12. Obiecția este impor-tantă și nu trebuie eludată. Această obiecție se spulberă la o analiză detaliată a filosofiei lui Lupasco, care depășește de departe, prin generalizările sale, cadrul îngust al fizicii. E drept că filosofia lui Lupasco pleacă de la rezultatele mai generale ale științei contemporane, dar încearcă să extragă din
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cealaltă, acest rol este permanent prezent (dar o proprietate asimptotică nu este, prin definiție, niciodată realizabilă?). Mai mult încă, se pare că nu există nici o consecință diferită în ceea ce privește predicția științifică. Cele două imagini ar fi deci, în esență, echivalente. Aceste obiecții sunt justificate dacă adoptăm drept criteriu exclusiv de realitate eficacitatea pe planul materialității directe. Dar consecințele privind atitudinea pe care o avem în raport cu ceea ce cunoaștem sunt radical diferite în cele două modele: într-un caz, vanitatea luciferiană ce conduce iremediabil
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
la Logică și contradicție. Ideea de preeminență a luminii asupra obscurității, scrie Breton, poate fără îndoială să treacă drept o relicvă a greoaiei filosofii grecești. În această privință, acord o importanță capitală și o virtute eliberatoare dintre cele mai înalte obiecției ridicate de dl. Stéphane Lupasco la sistemul dialectic al lui Hegel, mult mai tributar lui Aristotel decît ar fi trebuit ...", și adaugă: În plus, în ochii artiștilor, această lucrare va prezenta imensul interes de a stabili și limpezi conexiunea, "dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
operei lui Abellio și a lui Lupasco: structura absolută și trialectica. Am trimis celor doi autori textul articolului meu înainte de apariția sa27. Într-o scrisoare datată din 26 noiembrie 1983, Abellio, deși își exprima întreaga apreciere față de mine, formula o obiecție majoră în ce privește aspectul ternar al Realității. Această obiecție avea să inaugureze un lung schimb epistolar și prin viu grai, punctat de cîteva perioade de tensiune, și al cărui dezno-dămînt s-a produs abia în mai 1986, cu ocazia unui colocviu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
absolută și trialectica. Am trimis celor doi autori textul articolului meu înainte de apariția sa27. Într-o scrisoare datată din 26 noiembrie 1983, Abellio, deși își exprima întreaga apreciere față de mine, formula o obiecție majoră în ce privește aspectul ternar al Realității. Această obiecție avea să inaugureze un lung schimb epistolar și prin viu grai, punctat de cîteva perioade de tensiune, și al cărui dezno-dămînt s-a produs abia în mai 1986, cu ocazia unui colocviu la Sainte-Baume. Iată un fragment din această scrisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Aceasta explică ostilitatea mea față de folosirea unor expresii precum "logica terțului inclus", sau "logica trivalentă", sau "trialectica", care, oricîte precauții oratorice s-ar lua, vor crea confuzie cu logica lui Hegel"29. Am ezitat mult timp înainte de a răspunde acestei obiecții, căci mi se părea că opoziția înverșunată a lui Abellio față de orice gîndire ternară își avea sursa dincolo de vreun argument fondat pe logică, filosofie sau tradiție. Viața avea să ne ofere o ocazie nesperată de conciliere. Institutul pentru Întîlnirea și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
rezerva sa legată de Trinitatea creștină... Cît despre Gonseth și Lupasco, raporturile lor erau civilizate, dar distante. Sigur, Gonseth a scris în 1947, în Dialectica, un articol destul de critic despre Experiența microfizică și gîndirea umană și despre Logică și contradicție. Obiecția majoră a lui Gonseth la filosofia lui Lupasco era tocmai nerespectarea axiomei non-contradicției: "Dl. Lupasco face un salt pînă la măsura extremă: pentru a dezarma toate antinomiile ființei și devenirii, el propune să ne facem pur și simplu aliații intimi
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
însemna să ne încredințăm siguranța între mîinile prea puțin sigure, prea în-clinate să confunde gestul hazardat, sau chiar arbitrar, cu gestul experimentat, și prin asta, eficace. Într-un cuvînt, soluția domnului Lupasco ne pare inadmisibilă în fondul ei"31. Această obiecție, făcută în 1947, nu mai are sens în 1951 și mai ales acum, după introducerea noțiunii de niveluri de realitate 32. În tot cazul, Gonseth și Lupasco s-au regăsit în cele din urmă împreună într-un volum de convorbiri
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
afirmă prima doctrină a pozitivismului și oferă ca unic criteriu pentru identificarea acestor reguli un test factual simplu: răspunsul la întrebarea ce a ordonat suveranul. Împotriva teoriei lui Austin au fost formulate numeroase critici. R. Dworkin insistă asupra a două obiecții fundamentale. Prima se referă la presupunerea cheie a lui Austin potrivit căreia în orice comunitate se poate evidenția un grup sau o instituție determinată care deține controlul absolut asupra tuturor celorlalte grupuri, model care nu pare să reziste într-o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
politic este pluralistic, fluctuant și ține într-o anumită măsură de compromis, cooperare și alianță, așa încât este greu de susținut că vreo persoană sau grup deține controlul necesar pentru a primi caracterizarea de suveran austinian 126. Cea de-a doua obiecție a lui Dworkin este legată de sesizarea faptului că, în analiza sa, Austin nu reușește de loc să explice, nici măcar să recunoască, de ce oamenii au o anumită atitudine față de lege. Noi facem o distincție importantă între lege și ordinele cele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
are nicio legătură cu ideea de justiție, legalitate, experiență. "Juristul caută legile ... nu în rațiune, ci în codul oficial promulgat, sancționat de autoritatea supremă. Nu i se poate cere să dovedească adevărul și îndreptățirea lor, nici să le apere împotriva obiecțiilor rațiunii; căci mai întâi legile sunt cele care fac un lucru să fie drept. Cât despre a cerceta dacă aceste norme, ele însele sunt juste, aceasta e o problemă pe care juriștii înșiși nu trebuie să o discute, ea fiind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să guverneze cât de bine poate. Deci structura reflexivă a conștiinței umane stabilește aici o relație, o relație pe care o avem cu noi. Aceasta este autoritatea, este sursa obligației. Prin urmare voluntarismul avea dreptate. Sursa obligației este un legislator. Obiecția realistă că trebuie să explicăm de ce trebuie să ascultăm de acel legislator a primit răspuns: pentru că este un legislator a cărui autoritate este dincolo de îndoială și care nu trebuie stabilită. Este autoritatea propriei minți și voințe. Noi ne comandăm nouă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că pedeapsa este prin excelență un rău, o durere sau o suferință pricinuită deliberat unei persoane. Criticii au considerat că utilizarea termenului "rău" în această definiție este prea echivocă și că ar trebui precizat conținutul lui. Ca răspuns la această obiecție, Flew a replicat că preferă acest termen, celui de "durere" utilizat de Hart, care oferă o excesivă conotație cuvântului "pedeapsă" asociindu-l cu ideea de suferință fizică, care nu se mai regăsește în pedepsele prevăzute de sistemele juridice moderne. C.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se referă aceste critici și cum se apără retributivismul împotriva lor. Prima dintre criticile aduse teoriei retributiviste a pedepsei atrage atenția asupra faptului că acesta nu este altceva decât o formă mai rațională a răzbunării din epoca primitivă. La această obiecție s-a argumentat că teoria retributivistă susține aplicarea pedepsei pentru fapte săvârșite în trecut și că aceasta trebuie să fie adecvată naturii faptei. Prin urmare, gravitatea pedepsei trebuie să fie determinată de gravitatea faptei. Câteodată, pedeapsa retributivistă este confundată cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
emoțională, plăcerea de a provoca o suferință unei alte persoane. O altă distincție esențială între cele două noțiuni este aceea că pedeapsa este aplicată doar făptuitorului, în timp ce răzbunarea poate afecta și persoane nevinovate, familia sau rude ale făptuitorului. A doua obiecție adusă acestei teorii se referă la faptul că în loc să asigure un răspuns la întrebarea care este sursa dreptului nostru moral de a adăuga un nou rău, adică pedeapsa, celui deja existent, respectiv infracțiunea, susținătorii acesteia pur și simplu afirmă dogmatic
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rațiunea sa că bine i s-a întâmplat, deoarece el vede aici pusă în mod exact în aplicare proporția între bunăstare și bună purtare, pe care rațiunea i-o pune în mod inevitabil înaintea ochilor"151. Cea de-a treia obiecție, referitoare la aplicarea legii talionului în practică, atrage atenția asupra marii varietăți de fapte la care aceasta lege este dificil de aplicat sau chiar inaplicabilă. De exemplu, ce pedeapsă trebuie aplicată unui violator potrivit lex talionis? Poate statul să stabilească
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și nu acordă nicio importanță stării mentale a făptuitorului ori circumstanțelor atenuante sau agravante ale faptei. Chiar și atunci când moartea unei persoane a fost cauzată accidental sau din neglijență, aplicarea strictă a legii talionului pretinde aplicarea pedepsei capitale. O altă obiecție, legată de aceasta, se referă la faptul că, într-o societate civilizată, anumite categorii de pedepse sunt considerate prea crude pentru a fi acceptate. De exemplu, un ucigaș sadic ar putea să-i aplice torturi îngrozitoare victimei sale, dar societatea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
poate spune că, deși pedeapsa cu moartea ar putea fi considerată, potrivit legii talionului, justă în acele cazuri soldate cu moartea victimei, totuși, într-un stat modern, abolirea acestui tip de pedeapsă are importanți susținători. S-a replicat la aceste obiecții că, în termeni istorici, lex talionis nu funcționează ca o solicitare a unei compensări, ci stabilește o limitare a naturii acelei compensări și, prin urmare, previne impunerea unor pedepse excesive ca urmare a unor acte de răzbunare. Pedeapsa capitală poate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cum a fost, până de curând, insulta în dreptul nostru penal), dar nu toate jignirile sunt cu necesitate infracțiuni. Răzbunarea și iertarea, întoarcerea celuilalt obraz sunt individuale, în timp ce pedeapsa și recompensa sunt modalități sociale de a gestiona un comportament neplăcut 159. Obiecției că teoria retributivistă nu face altceva decât să pledeze pentru legile și ordinea socială existentă i se opune argumentația lui J. D. Mabbott, care demonstrează că pedeapsa este un corolar al încălcării legii de către un membru al societății. Susținătorii utilitarismului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de dinainte, retribuționiștii au extins noțiunea de anulare la pricinuirea făptuitorului unei suferințe echivalentă cu răul săvârșit, adică lex talionis 161. Față de toate aceste critici aduse retributivismului, K. G. Armstrong conchide "dacă ar fi să respingem teoriile retributiviste, trebuie găsite obiecții mai puternice decât cele care au fost avansate și acceptate în mod curent și care se bazează pe confuzii sau formulări greșite ale problemelor ori pe prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
astfel de pedeapsă ar avea efect de prevenire și este discutabil dacă un utilitarist ar accepta ceea ce ar fi considerat ca o pedeapsă excesivă pentru un hoț mărunt, care a avut ghinionul să fie prins și condamnat 165. O altă obiecție atrage atenția asupra faptului că, în cazul modelului preventiv, pedeapsa nu este gradată în funcție de gravitatea faptelor comise, ci în funcție de scopurile politice ale statului. Potrivit unor autori, toate orânduirile politice au tendința de a stabili sisteme sancționatoare care să corespundă propriilor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]