9,482 matches
-
dezvoltarea de servicii. II. SCOPUL PROIECTULUI Dezvoltarea, În Școala Specială „Constantin Păunescu” Iași, a unor servicii educaționale complementare pentru copiii cu cerințe educative speciale În conformitate cu normele europene. 21 III. OBIECTIVELE PROIECTULUI Înființarea la nivelul școlii a unui atelier de terapie ocupațională pentru elevii cu cerințe educative speciale clasele VII-VIII cu deficiență mintală moderată (DMM) și deficiență mintală severă (DMS). Creșterea capacității de a valorifica potențialul propriu În vederea integrării socioprofesionale la 50 de elevi cu cerințe educative speciale (CES), deficiență mintală moderată
A.T.O. ALTERNATIVĂ EFICIENTĂ ÎN PROCESUL INTEGRĂRII SOCIO-ROFESIONALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Sorin-Gabriel DĂNILĂ, Simona ORGHICI-CRĂCIUN, Laura (POPA) NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2120]
-
Eu-Tu+ (Eu sunt nonOK, Tu ești OK ) Este situația persoanei care stă în umbră și se complace. "Din punct de vedere psihologic, este poziția "depresivă", iar din punct de vedere politic și social, o autoînjosire transmisă copiilor. În plan ocupațional, îi determină pe indivizi să prefere a trăi cu ajutorul favorurilor de toate felurile, mari și mici, și să savureze acest lucru în mod răzbunător, aceasta fiind slaba satisfacție de a-l face pe celălalt să plătească cât mai mult cu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe care le poate propaga comunitatea pentru individ. 11.4. Eficiența intervenției timpurii în atacul de panică Tulburarea de panică este o tulburare psihică comună, severă și persistentă, asociată cu un nivel înalt al distresului și cu dizabilități sociale și ocupaționale 356. Se știe că un procent substanțial al populației experimentează simptome ușoare ale atacului de panică, riscând să ajungă la tulburarea cronică de panică. Tulburarea de panică afectează 2% până la 3% din populația adultă în fiecare an, fiind asociată cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
esențial al vieții, progresul, moralitatea. Munca este legea existenței organizate, este sensul vieții individului și societății. În fața datoriei de a munci toți oamenii sunt egali. Domeniul necesității, al muncii, este determinat de obiective și funcții. Tipul normal de muncă (activitate ocupațională socialmente utilă) în diviziunea dominantă a muncii este cea în care individul, prin muncă, îndeplinește o funcție prestabilită. Necesitatea de a munci este o încercare de a face pe cineva să se simtă valoros, chiar dacă nu există o nevoie deosebită
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8.7. Prestigiul ocupațional 220 8.8. Consecințele stratificării sociale 222 Partea a IV-a INSTITUȚIILE SOCIALE Cap. 9 CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA 9.1. Definiția familiei și a căsătoriei. Tipuri de familiei 229 9.2. Pattern-urile căsătoriei 231 9.3. Pattern-urile familiei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prestigiul poate deriva din zona rezidențială în care trăiești, de mașina pe care o conduci sau clubul din care faci parte. Dar în ultimă instanță prestigiul este o problemă ce ține de ce anume gândesc oamenii despre persoana respectivă. Cercetările prestigiului ocupațional sau despre cea mai admirată persoană, cel mai cunoscut nume și altele de acest fel sunt moduri importante de măsurare a prestigiului social. Potrivit lui Weber, oamenii care ocupă niveluri similare de prestigiu și împărtășesc un stil de viață comun formează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
administrație al unei firme care devine alcoolic și își pierde postul, toate sunt exemple de mobilitate verticală. Există două tipuri primare de mobilitate verticală. Mobilitatea intergenerațională care mai este denumită mobilitate generațională, implică o schimbare între poziția părinților în ierarhia ocupațională și aceea a copiilor lor. În studiile făcute, de fapt se compară statusul unei persoane cu acela al părinților lui sau ei. Majoritatea acestor studii au comparat statusul fiilor cu cel al taților deoarece în generațiile precedente mamele de obicei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în termenii cerințelor venitului și educației dobândite, pot fi plasate în aceeași clasă socială bazat în mare măsură pe prestigiu. Cu toate acestea, abordarea obiectivă este subiectul a mai puține erori și asigură cercetătorului mai multe informații. 8.7. Prestigiul ocupațional Productivitatea economică este așa de importantă în societățile moderne că oamenii din aceste societăți sunt frecvent recompensați cu acordarea prestigiului în raport cu succesul pe care îl au în acest domeniu. Drept consecință, o cale importantă de dobândire a prestigiului în societatea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societățile moderne că oamenii din aceste societăți sunt frecvent recompensați cu acordarea prestigiului în raport cu succesul pe care îl au în acest domeniu. Drept consecință, o cale importantă de dobândire a prestigiului în societatea modernă o reprezintă munca individului. Cercetările prestigiului ocupațional în astfel de societăți arată că ocupațiile nu sunt apreciate în mod egal: unele dintre acestea sunt considerate mult mai dorite și prestigioase decât altele. În general, răspunsul la întrebarea ce determină prestigiul unei ocupații este acoperit de următoarele aspecte
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
atât cu venituri ridicate cât și cu niveluri înalte de educație. Similar, ocupațiile cu rangul cel mai scăzut presupun muncă fizică grea, educație minimă sau chiar deloc și salarii mici. Studiul tabelului 8.1 cu privire la rezultatul unei cercetări a prestigiului ocupațional este edificator pentru aspectele precizate mai înainte. Tabelul 8.1. MEDIA RATELOR PRESTIGIULUI OCUPAȚIONAL DIN 60 DE ȚĂRI* Ocupația Media ratei Ocupația Media ratei Rector sau decan Fizician Profesor universitar Medic Membru în consiliul de administrație Avocat Arhitect Stomatolog Chimist
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rangul cel mai scăzut presupun muncă fizică grea, educație minimă sau chiar deloc și salarii mici. Studiul tabelului 8.1 cu privire la rezultatul unei cercetări a prestigiului ocupațional este edificator pentru aspectele precizate mai înainte. Tabelul 8.1. MEDIA RATELOR PRESTIGIULUI OCUPAȚIONAL DIN 60 DE ȚĂRI* Ocupația Media ratei Ocupația Media ratei Rector sau decan Fizician Profesor universitar Medic Membru în consiliul de administrație Avocat Arhitect Stomatolog Chimist Sociolog Pilot de linie Profesor de liceu Preot Director de personal Artist plastic Interpret
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aflați la paliere diferite în sistemul stratificării sociale. Mai mult decât atât, inegalitățile în educație afectează oamenii de-a lungul întregii lor vieți, deoarece tendința este că cei cu o educație mai bună au o parte mai mare din posturile ocupaționale atractive și, evident, câștigurile acestora sunt mai ridicate. În țările capitaliste dezvoltate, deși această legătură între statusul socioeconomic și realizarea ocupațională se menține, investigațiile recente au arătat o scădere a ponderii acesteia deoarece au crescut posibilitățile de acces la educația
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lor vieți, deoarece tendința este că cei cu o educație mai bună au o parte mai mare din posturile ocupaționale atractive și, evident, câștigurile acestora sunt mai ridicate. În țările capitaliste dezvoltate, deși această legătură între statusul socioeconomic și realizarea ocupațională se menține, investigațiile recente au arătat o scădere a ponderii acesteia deoarece au crescut posibilitățile de acces la educația superioară pentru oamenii aflați la toate nivelurile scalei statusului socioeconomic. S-a concluzionat că creșterea prevalenței absolvenților de liceu și mai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
elev sau student, îl ajută să le dezvolte și îl sprijină să ocupe acea poziție care îi permite să fructifice cât mai bine abilitățile sale. Școlile reprezintă unul din mecanismele majore ale societății pentru distribuția oamenilor în roluri sociale și ocupaționale va-riate. Parte din procesul distribuției oamenilor în ocupații și roluri care se potrivesc abilității lor, implică identificarea a cine și cum este capabil să execute o profesiune dată. Aceasta distribuție se face pe baza calificărilor dobândite școlile și nivelurile educaționale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
afectate de declinul industrial, în care nivelul șomajului se află deasupra mediei UE. Eligibilitatea s-a negociat între Comisie și Consiliu. - Obiectivul 3 combate șomajul pe termen lung. În 1993 a fost combinat cu Obiectivul 4 pentru a facilita integrarea ocupațională a tinerilor. - Obiectivul 4 a fost conceput inițial (înainte de 1993) pentru facilitarea adaptării muncitorilor la modificările industriale. - Obiectivul 5a s-a referit în mod specific la asistența agricolă și forestieră, iar obiectivul 5b a desemnat dezvoltarea zonelor rurale, în principal
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
căutarea unor alternative naționale la proiectul sistemelor de producție antropocentric. Modelul american, generat de caracteristicile esențiale ale „culturii americane”, valorizează În foarte mare măsură interesele industriei, progresează Împotriva limitelor unei organizări a muncii mai mult sau mai puțin direct modelate ocupațional și care, În corelare cu o instrucție profesională tradițională, este caracterizată printr-un nivel relativ scăzut de instrucție generală” individuală, autonomia individuală, strădania de promovare a individului pe baza unei largi competitivități Între indivizi, cooperare mai redusă, importanță redusă acordată
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cu tradiția europeană a unei producții pe cantități mici adaptate consumatorului. În companiile mai mari, totuși, realizarea unei flexibilități necesare În cadrul Întreprinderii și pe ansamblul industriei progresează Împotriva limitelor unei organizări a muncii mai mult sau mai puțin direct modelate ocupațional și care, În corelare cu o instrucție profesională tradițională, este caracterizată printr-un nivel relativ scăzut de instrucție generală”<footnote Ibidem, p. 42. footnote>. Noile modele manageriale promovate de UE, bazate pe principiul „responsabilității sociale cooperative” și pe „modelul social
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
dinamică superioară a schimbării, îndeosebi prin inovare. Conceptul de management al acestei schimbări și inovări nu este nou. De la finele secolului XX s-au realizat cercetări în acest domeniu de specialiști din diverse discipline cum ar fi psihologie socială și ocupațională, sociologie, știința managementului, comportament organizațional și inginerie industrială și tehno logică. Aceste cercetări oferă în întregul lor un rezervor bogat de cunoștințe, care pot fi utilizate pentru a facilita managementul schimbării și inovării. În cele ce urmează voi prezenta câteva
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
vezicii urinare este o tumoră malignă care afectează mai frecvent bărbații decât femeile. Vârsta cea mai afectată este > 75 ani. Etiopatogenie : - Fumatul: fumătorii au un risc de 4 ori mai mare de a dezvolta o tumoră vezicală decât nefumătorii. - Factorii ocupaționali: - persoanele expuse la locul de muncă substanțele chimice toxice au risc important de cancer vezical; locuri de muncă cu risc: tipografii, pielării, industria maselor plastice, a cauciucului, - a vopselelor și coloranților; - expunerea la noxe industriale cum ar fi gaze, substanțe
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
se observă la categoria „pensii, îmbunătățirea vieții vârstnicilor”: 7,31% bărbați, în comparație cu 16,96% femei. Femeile din rural identifică pensiile ca domeniu prioritar, mai ales pentru că acestea au în primul rând pensii de la colectivele agricole de producție, iar ca statut ocupațional sunt lucrători familiali neremunerați (vezi figura 1). Figura 1. Cum ar dori femeile și bărbații din mediul rural să le fie utilizate impozitele? Pe de o parte, „sănătatea, spitalele și medicamentele”, „pensiile, îmbunătățirea vieții vârstnicilor”, iar pe de altă parte
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
se citi familia)3. Interpretate astfel, discrepanțele de gen pe piața muncii sunt naturale, părând un rezultat al alegerilor individuale, iar structura pieței muncii este dată de angajați și preferințele lor4. Catherine xe "Hakim"Hakim afirmă că tendința de segregare ocupațională (care este principalul determinant al diferenței de venit dintre bărbați și femei) este o consecință a alegerilor făcute de diferitele „tipuri” de femei 5. Eterogenitatea (diversitatea) aranjamentelor și condițiilor de lucru ale femeilor (care sunt mai dispuse să lucreze cu
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
faptul că indivizii și instituțiile se structurează reciproc. Desigur, nivelul individual al percepției categoriilor de gen rămâne în continuare relevant, xe "Crompton"Crompton și xe "Harris"Harris (1998, p. 131) argumentând că este posibil ca un anumit grad de segregare ocupațională, reflectând percepțiile culturale și psihologice ale masculinității și feminității, dar și ale organizării vieții personale și profesionale să persiste, chiar dacă toate obstacolele formale de gen ale participării femeilor pe piața muncii sunt înlăturate. Trecerea de la studiul descriptiv al rolurilor de
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
și autorilor citați, pentru care nu există tipuri pure de femei dedicate/nededicate în relația cu piața muncii, ci indivizi cu atitudini flexibile care acționează pe piața muncii în limitele anumitor coordonate instituționale, atunci cum putem explica diferențele de structură ocupațională (segregarea ocupațională, pe orizontală și verticală) și de venituri dintre femei și bărbați? Faptul că femeile lucrează în continuare în anumite domenii (sau sunt majoritare în aceste domenii) cu valoare economică scăzută, iar diferența de venituri față de bărbați nu s-
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
citați, pentru care nu există tipuri pure de femei dedicate/nededicate în relația cu piața muncii, ci indivizi cu atitudini flexibile care acționează pe piața muncii în limitele anumitor coordonate instituționale, atunci cum putem explica diferențele de structură ocupațională (segregarea ocupațională, pe orizontală și verticală) și de venituri dintre femei și bărbați? Faptul că femeile lucrează în continuare în anumite domenii (sau sunt majoritare în aceste domenii) cu valoare economică scăzută, iar diferența de venituri față de bărbați nu s-a redus
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
actualizare și dezvoltare a capacităților creatoare În condiții de satisfacție și coevoluție. În al doilea rând, gradul optim de diviziune socială a muncii trebuie să fie determinat și prin stabilirea pragului de la care diviziunea socială a muncii produce o diviziune ocupațională ireversibilă a membrilor societății. Acest punct este deosebit de important Întrucât diviziunea socială a muncii prelungită la nivelul membrilor societății produce o stratificare a acestora și o repartizare inegală a posibilităților de actualizare și dezvoltare a potențialului uman În și prin
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]