2,820 matches
-
termenelor instituite de Legea nr. 164/2014 , ceea ce creează prejudicii semnificative și injuste în raport cu alte categorii de persoane care au beneficiat la timp de drepturile lor bănești. 24. Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, reținând că modalitatea de plată a despăgubirilor, astfel cum a fost prevăzută prin art. 10 alin. (1), (3), (4) și (7) din Legea nr. 164/2014 nu este de natură a aduce atingere dreptului
DECIZIE nr. 133 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1), (3), (4) şi (7), precum şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
persoana solicitantă îndeplinește condițiile de vârstă și stagiu, iar nu limitat. Așadar, dispozițiile de lege criticate afectează însăși substanța dreptului la pensie, întrucât restrângerea în cauză este o povară excesivă, o expropriere. 9. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă opinează în sensul că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 601 din 12 iunie 2012 . 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților
DECIZIE nr. 183 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (1) şi (2) şi art. 105 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271873_a_273202]
-
titulari ai unei hotărâri definitive și irevocabile prin care instanțele au stabilit obligația emiterii titlului de despăgubire, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor urmând să soluționeze dosarele în temeiul art. 21 din lege. 9. Tribunalul București - Secția a III-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate nu retroactivează, atât timp cât se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii
DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271990_a_273319]
-
putut avea în vedere, în mod obiectiv, la momentul săvârșirii faptei, echivalează cu aplicarea retroactivă a legii penale și încălcarea cerințelor de previzibilitate și accesibilitate consacrate de art. 7 din Convenție. 9. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală opinează în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 și ale art. 39 alin. (1) lit. b) și c) din Codul penal, întrucât textele de lege criticate sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art.
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
validat de instanța judecătorească, în timp ce în cazul încetării înainte de termen a mandatului, acest lucru se face de prefect, care este reprezentantul Guvernului la nivel local. 14. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIE nr. 175 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272505_a_273834]
-
Drepturilor Omului, că are un caracter penal și reprezintă o hotărâre prin care s-a produs "condamnarea" penală, civilă, fiscală sau contravențională a persoanei, trimisă mai apoi în judecată într-un proces penal pentru aceeași faptă. Magistrații Judecătoriei Onești au opinat în sensul că sintagma folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfințește principiul "ne bis in idem", are în vedere doar hotărârile pronunțate în materie penală față de o persoană pentru aceeași faptă, indiferent de
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui Stat", că s-a produs "condamnarea" acestuia. 8. În ceea ce privește problema de drept invocată, judecătorii din cadrul Secției penale și pentru cauze cu minori a Curții de Apel Oradea și a Tribunalului Bihor au opinat în sensul că sintagma "când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juridică", folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfințește principiul
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
un caracter penal și reprezintă o hotărâre prin care s-a produs "condamnarea" penală, civilă, fiscală sau contravențională a persoanei, trimisă mai apoi în judecată într-un proces penal pentru aceeași faptă. Judecătorii din cadrul Secției penale a Tribunalului Caraș-Severin au opinat în sensul că aceeași sintagmă are în vedere doar hotărârile pronunțate în materie penală față de o persoană pentru aceeași faptă - indiferent de încadrarea juridică dată faptei, întrucât o hotărâre civilă nu este o hotărâre de condamnare penală sau rezultată în urma
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă; ... ...................................................................... (8) Aplicarea dispozițiilor alin. (1) nu înlătură aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infracțiuni. ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Judecătorul-raportor a opinat în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării, considerând că această soluție derivă din practica constantă și clară a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, jurisprudență pentru care nu este nevoie de "dezlegarea" ori
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
27 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă. 15. Curtea de Apel Pitești, prin Adresa nr. 10/A/19 februarie 2016 (fila 245 volum III), a învederat că la nivelul Tribunalului Vâlcea s-a opinat în sensul că administratorul judiciar/lichidatorul nu are atribuția de a verifica creanțele bugetare anterioare deschiderii procedurii, chiar dacă aceste creanțe sunt constatate prin titluri executorii contestate în termen legal în contenciosul administrativ. Regimul derogatoriu prevăzut de art. 105 alin. (2
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
altă parte". Astfel, "cuantumul excesiv al taxei judiciare de timbru, în lipsa unor măsuri de protecție corespunzătoare, conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil și într-un termen rezonabil". 11. Judecătoria Craiova - Secția civilă și Tribunalul Dolj - Secția I civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Instanțele de judecată apreciază că taxa judiciară de timbru de 100 lei, prevăzută de art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , nu este una excesivă
DECIZIE nr. 221 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272559_a_273888]
-
de Integritate, prin care Curtea a extins controlul de constituționalitate și asupra unor prevederi care nu formau obiectul sesizării, respectiv asupra articolului care impunea publicarea pe internet a declarațiilor de avere, despre care semnatarii opiniei separate la aceeași decizie au opinat că nu are legătură necesară și evidentă cu dispozițiile care vizau atribuțiile inspectorilor de integritate. În opinie majoritară, Curtea a declarat neconstituțional și articolul ce reglementa publicitatea declarațiilor de avere, pe motiv că ar încălca dreptul la viață privată al
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
a cerut, și anume aplicarea testului de proporționalitate folosit la pronunțarea asupra Legii partidelor politice. În susținerea acestei cerințe, autorul excepției prezintă o serie de aspecte de fapt, referitoare la desfășurarea concretă a campaniei de strângere a semnăturilor de susținere, opinând că "politicienii au reușit să pervertească, prin apelarea la falsuri, această condiție de depunere a candidaturii. Deși ea pare în regulă din perspectiva recomandărilor Comisiei de la Veneția, prin acțiunea politică aplicată, ea a fost transformată de fapt într-o ficțiune
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 236 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 23, ale art. 25, ale art. 26 și ale art. 53 din Constituție, opinează că aceasta nu poate fi reținută. În acest sens, arată că arestarea preventivă este cea mai aspră măsură preventivă privativă de libertate și presupune lipsirea de libertate a inculpatului pe o durată de 30 de zile, care poate fi prelungită
DECIZIE nr. 155 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272630_a_273959]
-
repararea pagubei suferite. Ca urmare, consideră că, deși măsura arestării preventive reprezintă în sine o ingerință în drepturile și libertățile fundamentale ale individului, dispozițiile art. 236 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală respectă rigorile constituționale. În fine, opinează că prevederile art. 39 și ale art. 41 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele
DECIZIE nr. 155 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272630_a_273959]
-
nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea judecătorul/procurorul/asistentul judiciar/grefierul - reclamant, ci are înțelesul de instanță judecătorească la care acesta funcționează efectiv. 6. Ca atare, s-a opinat că prevederile art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu sunt incidente în situația în care reclamantul (judecător, procuror, asistent judiciar, grefier) nu își desfășoară activitatea în cadrul instanței competente să soluționeze litigiul, competența de soluționare a cererii fiind
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. 2 din Codul de procedură penală, a dispus suspendarea judecății cauzei până la pronunțarea hotărârii prealabile. Punctele de vedere ale părților și Ministerului Public În ședința din 26 februarie 2016, reprezentantul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița a opinat în sensul că în cauză sunt îndeplinite dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, impunându-se sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea interpretării situației juridice a petentului. Apărătorul condamnatului G.A.N. a apreciat ca fiind necesară
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
dispozițiile art. 61 din Codul penal anterior, întrucât art. 104 alin. (2) din Codul penal se aplică în situația în care liberarea condiționată a fost acordată conform legii noi. 3. În ceea ce privește subpunctele 2 și 3 din sesizare, instanțele judecătorești au opinat diferit: În legătură cu subpunctul 2 din sesizare s-au emis următoarele puncte de vedere: Curtea de Apel Târgu Mureș (Judecătoria Toplița), Curtea de Apel București (ca opinie majoritară) și Curtea de Apel Galați au susținut că în ipoteza prezentată sunt aplicabile
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
Codul de procedură penală, principiul caracterului echitabil al procesului penal și al aflării adevărului primând față de principiul autorității de lucru judecat, dacă prin aplicarea acestuia s-ar ajunge la menținerea unei erori în defavoarea persoanei condamnate. Curtea de Apel Oradea a opinat în sensul că aspectele ce se doresc a fi dezlegate nu vizează chestiuni de drept, ci de interpretare și aplicare a normelor penale, motiv pentru care sesizarea este inadmisibilă. Cu privire la subpunctul 3 din sesizare s-a opinat după cum urmează: Curtea
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
Apel Oradea a opinat în sensul că aspectele ce se doresc a fi dezlegate nu vizează chestiuni de drept, ci de interpretare și aplicare a normelor penale, motiv pentru care sesizarea este inadmisibilă. Cu privire la subpunctul 3 din sesizare s-a opinat după cum urmează: Curtea de Apel Târgu Mureș (Judecătoria Toplița) a susținut că în ipoteza prezentată se aplică legea penală mai favorabilă, respectiv Codul penal anterior. Curtea de Apel Cluj (Tribunalul Maramureș) a opinat că în cauză se aplică dispozițiile art.
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
Cu privire la subpunctul 3 din sesizare s-a opinat după cum urmează: Curtea de Apel Târgu Mureș (Judecătoria Toplița) a susținut că în ipoteza prezentată se aplică legea penală mai favorabilă, respectiv Codul penal anterior. Curtea de Apel Cluj (Tribunalul Maramureș) a opinat că în cauză se aplică dispozițiile art. 79 din Codul penal, care reglementează situațiile de concurs privind cauze de atenuare și cauze de agravare a răspunderii penale. Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Oradea și Curtea de Apel Brașov
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
dorește a fi dezlegată nu vizează chestiuni de drept, ci de interpretare și aplicare a normelor penale, motiv pentru care sesizarea este inadmisibilă sub acest aspect. Curtea de Apel București, Curtea de Apel Timișoara și Curtea de Apel Pitești au opinat că în ipoteza prezentată este aplicabilă legea penală nouă, ca lege penală mai favorabilă. 4. Curtea de Apel Craiova a comunicat că, în cazul soluționării unei cereri întemeiate pe dispozițiile art. 585 din Codul de procedură penală, este lipsit de
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
privință. ... (4) Instanța în fața căreia hotărârea a rămas definitivă este obligată să comunice locului de deținere și serviciului de probațiune, atunci când este cazul, o copie de pe dispozitivul prin care s-a dispus revocarea liberării condiționate. ... IX. Opinia judecătorului-raportor Judecătorul-raportor a opinat în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Tribunalul Dâmbovița - Secția penală în Dosarul nr. 1.427/262/2015. În argumentare, în esență, judecătorul-raportor a susținut că, deși sesizarea îndeplinește condițiile de admisibilitate privind titularul, etapa procesuală în care
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
organele de urmărire penală doar până la termenul stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, pe când persoana vătămată, procurorul și părțile pot formula cereri și excepții și după expirarea acestui termen, până la închiderea procedurii de cameră preliminară. 14. Tribunalul Maramureș - Secția penală opinează, fără a-și motiva poziția, că prevederile art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale, iar prevederile art. 344 alin. (2) și (3) din același cod sunt neconstituționale. 15. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția penală opinează că excepția de
DECIZIE nr. 323 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3) şi art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272778_a_274107]
-
Maramureș - Secția penală opinează, fără a-și motiva poziția, că prevederile art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale, iar prevederile art. 344 alin. (2) și (3) din același cod sunt neconstituționale. 15. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile procesuale criticate urmăresc desfășurarea procedurilor penale într-un termen rezonabil care profită tuturor participanților la procesul penal. 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare
DECIZIE nr. 323 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3) şi art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272778_a_274107]