3,729 matches
-
martirizat de romani, ci de jidovi - cei care „l-au ucis și pe Isus”. Față de legenda bucovineană comentată mai sus, cea culeasă În Oltenia este oarecum diferită, dar cei care doresc moartea sfântului sunt mereu aceiași : Gheorghe „a fost un ostaș cu calul vânăt”, care Îi „bătea pe jidovi” și „nu se Închina la zeii lor” ; de aceea „ei l-au aruncat Într-o groapă cu var nestins” <endnote id="(56, p. 283)"/>. Tot pe seama jidovilor se pune Încercarea de a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ostia călcată În picioare, din crucifixul Înțepat sau din icoana Înjunghiată țâșnește sânge - simbolul vieții. După cum relatează Evanghelia, la fel s-ar fi Întâmplat și la moartea lui Cristos : „Și venind la Isus, au văzut că murise [...]. Dar unul dintre ostași l-a Împuns cu sulița În coastă și a ieșit numaidecât sânge” (Ioan 19, 33-34). Este un alt fel de a spune că Isus continuă să fie viu, chiar și după ce „și-a dat duhul”. O legendă medievală spaniolă relatează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
10 ani demnități și funcții sunt obligați să facă o declarație a averii lor. Printr-un alt decret lege din septembrie 1940 au fost înlăturați din armată 11 generali acuzați că prin lingușiri și metode incompatibile cu demnit tea de ostaș, au ocupat înalte comandamente, încurajând apoi neseriozitatea și lipsa demnității ofițerești. De asemenea, la 30 septembrie 1940 li s-a impus domiciliul obligatoriu mai multor foști demnitari din timpul lui Carol al II-lea pentru a-i pune la adăpost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
paftale metal cu insigna FRN, 12 bratarde, 50 insigne pentru căciuli, 40 bonete doc albastru. S-au mai găsit: 4 ștampile, 3 tablouri, un drapel tricolor cu insigna FRN, o hartă a orașului și una a județului, 59 cărți pentru ostași, 857 kg porumb, 30 kg grâu, la domnul intendent. În urma decretului-lege nr.3151 din 14 septembrie 1940 statul român este declarat „stat național legionar”. Mișcarea legionară devinea singura formațiune politică recunoscută în stat, iar generalul Ion Antonescu era Conducător al
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în stat, o politică de apropiere față de Germania. În acest context, la 22 iunie 1941, când Germania a atacat Uniunea Sovietică, generalul Ion Antonescu și-a asumat singur, responsabilitatea angajării țării în război și a cerut militarilor români, prin ordinul ostași, vă ordon: treceți Prutul!” să dezrobească din jugul roșu al bolșevisului pe frații noștri cotropiți și să reîmplinească în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codri voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Regele Mihai nu a fost consultat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
român, București, Editura Univers Enciclopedic, 1997. Cosma, Neagu, Culisele Palatului Regal (1930 1940), București, Editura Globus, 1990. Durandin, Catherine, Istoria Românilor, Iași, Institutul European, 1998. 326 Drăgan, Iosif Constantin, Istoria românilor, București, Editura Europa Nova, 1993. Duțu, Alexandru, Retegan, Mihai, Ostași, vă ordon: Treceți Prutul! România în război.1421 zile de încleștare. Eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord (22 iunie - 26 iulie 1941), București, Editura Globus, 1993. Duțu, Alexandru, Florica, Dobre, Drama generalilor români (19941964),București, Editura Enciclopedică, 1997. Eberle, Henrik
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
putea face decît așa. Îți trimit intenționat o vedere cu Grivița, unde am stat o zi întreagă reconstituind momente din 1877, studiate amănunțit din „Memorii”. Am văzut acolo, printre altele, o căsuță mică într-un parc cu multe nume de ostași morți cu gîndul la „Patria Mumă”. în căsuța mică s-a odihnit pe un pat modest de fier - cu gratii - Comandantul armatei române de al cărui nume se leagă „Independența”. Din ziua cînd s-a declanșat războiul pînă s-a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
triumfală a Princepelui Carol În Bulgaria complectarea numărului de unsprezece, dupe toate căutările scrupuloase ce am făcut, nu sau pututu găsi În orașu și sau luat toate informațiile, dupe cum se notează În dreptul fiecăruia pe a II-a pagină că ostașii se află În alte comune chiar județe În diferite servicii”. Ca o recapitulare, merită să remarcăm că din șapte români chemați sub arme, s-au prezentat patru iar din patru evrei, niciunul. Totuși, polițiștii au mers pe urma absenților și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comunicați numele lor, precum și de când lipsesc de la domiciliul lor căci această absență este ilegală, nefiind cu permisiunea ce trebuia să obțină mai târziu”. Cel care semnase adresa fusese taman comandantul „depoului”, adică sublocotenentul A. Popescu. d. Țară, țară, vrem ostași! Deoarece armata mai avea nevoie de militari pentru susținerea crâncenului război cu turcii bine fortificați În redutele și redanele lor din Bulgaria, și la Fălciu se mai făceau recrutări, În special ale clasei 1877, adică a tinerilor născuți cu 21
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
teren a redutelor otomane. La sfârșitul primei zile a celui de-al treilea asalt al Plevnei singurul câștig a fost ocuparea redutei Grivița 1 de către români. Deci, războiul fiind În plină desfășurare, Începuse să se simtă nevoia de alți ostași ce urmau a prelua locul celor dispăruți din varii motive și de aceea la Huși au continuat chemările rezerviștilor sub arme. Cele două instituții locale ale Statului (prefectura și poliția) la care se adăugase și primăria, fiind abilitate de a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ionu, Ștefan Gheorghe, Costin Petrache, Blesneacu Ionu, Timofte Alecu, Ștefan Vassile, Iovu Dumitrache, Tănase Vassile, Agache Iacob, Palladi Vassile, Sima Ștefan, Mitrea Dumitru, Arghire Ionu, Luncașu Dumitru și Vioară Andrei”. Cât pe ce era să scriu următoarele: „Deci, 31 de ostași din care cine știe câți s-au mai Întors teferi sau măcar răniți acasă, după terminarea ostilităților care s-au produs odată cu căderea ultimului bastion otoman, cetatea Vidinului” deoarece, ca și În alte dăți, mulți dintre ei erau morți deja sau nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
celor doi subordonați din oraș arătând că „...În cas contrar se va lua măsuri nefavorabile”. v. Milițieni la concentrare După cum aminteam În episodul trecut, nu era vorba despre același fel de milițieni din perioada ianuarie 1949 - decembrie 1989 ci de ostași În rezervă care beneficiaseră, totuși, de instrucție militară cândva. Cum armata română a anului 1877 avea nevoie și de asemenea oameni, s-a trecut și la chemarea acestora la pregătirile de război. La data de 1 mai 1877, noul prefect
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
primise prefectul de Fălciu de la ministrul de Război, generalul Alexandru Cernat: „D-l Ministru de Resbel Îmi comunică că În nenumărate rânduri au primitu plângeri din partia gradelor inferioare contra autorităților comunale care nețiind cont de greul serviciu la care ostașii suntu chemați al face Țărei, li se iau dela familiile loru din comune boii și carăle loru pentru diferite transporturi”. Perfect normală fusese sugestia prefectului adresată primarului orașului Huși care la rândul său o transmisese polițaiului: „Am onoarea a vă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
armată ruse, asemine și Domnii Pericles Zencianu și Dimitrie Rizo au Încetatu de a mai fi secretarii acelor doi comisari”. a.k. Răniții aveau nevoie de scame Scamele de care avea așa de mare nevoie armata noastră pentru oblojirea rănilor ostașilor noștri țineau loc pe atunci vatei. De altfel, scamă În Înțelesul Învechit al cuvântului, Înseamnă „Fire destrămate dintr-o pânză uzată, scămoșate și Întrebuințate la pansamente, În loc de vată sau tifon”. Consultând la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la 35.000 - 40.000 de oameni după unele surse iar după altele, cam 50.000 și 100 de tunuri. Deci, armata română nu a participat la „resbel” cu toate forțele sale, rămânând rezerve strategice și În țară. După cum spuneam, ostașii aflați pe la diverse unități militare din țară primeau și concedii dar problema era că unii „uitau” să se mai prezinte la regiment la data stabilită prin biletul de voie. Pe 11 septembrie 1877, prefectul semnase o adresă (7984) prin care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ele toate indicațiunile prescrise de articolul 22 al regulamentului”. În numeroase cazuri, hușenii nu acceptaseră să contribuie la bunul mers al războiului cu diverse „ofrande”, adică donații. Ce măsuri a luat guvernul, vom afla În continuare. Neputând trimite la luptă ostași prost echipați pentru condițiile iernii bulgărești, Ministerul de Rezbel a apelat la pușculița bugetară oferind prețuri, probabil bune, pentru diverse furnituri. Astfel, la 13 noiembrie 1877, acest important minister trimisese Prefecturii Fălciu telegrama numărul 20.026 care În copie a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sângeroasă victorie În timpul războiului de independență din 1877/ 1878, pe frontul din Bulgaria punctul cel mai important a fost Plevna. Acolo se găsea o redută, apărată de alte 14 dispuse În zona respectivă și apărate de aproximativ 50.000 de ostași otomani, conduși de Osman-Pașa. De cucerirea Plevnei depindea posibilitatea Înaintării trupelor ruse În direcția Adrianopolului. Acestea mai Încercaseră să cucerească reduta Plevna de doua ori, dar de fiecare dată au fost respinse de otomani. Al treilea atac, de data aceasta
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de 66.000 de soldați, 12.300 de cai și 190 de tunuri. Au fost mobilizați În vederea instruirii aproximativ 14.000 de tineri din contingentul anului 1877 și membri ai milițiilor - aproximativ 33.000. Cu toate acestea, luptele subțiaseră rândurile ostașilor așa că s-a trecut iarăși la concentrări de rezerviști atât pentru trupele teritoriale de dorobanți cât și pentru cele de călărași. La 11 decembrie 1877, prefectul trimisese la poliție adresa nr.11.783 Însoțită de o copie a solicitării comandantului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Marcu, Emanoil Gh. Ștefanu, Meer Aronu”. Probabil, populația evreiască nu era prea numeroasă În Hușiul acelor ani, pentru că altfel nu se explică numărul extrem de mic de recruți apți de satisfacere a stagiului militar. Dintre toți acești viitori destoinici și vrednici ostași, comandantul Escadronului de Călărași Fălciu, sublocotenentul Popescu, Își alesese patru care, conform organizării de atunci a armatei, trebuiau să vină cu caii proprii. Aceștia erau: „Chiriacu Constantin Marin, Meer Aronu, Ciobotaru Șloim Gherșin și Olariu Vasile Mihaiu”. Chiar și În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la Capacitatea Toracică (mărimia peptului) care nu sau avut În videre la revisie”. Prin urmare, tinerii trecuți de sorți urmau să se prezinte „...la zece curentu” În fața comisiei medicale. b.f. Ofrandă de valoare pentru răniții războiului Pentru mulți dintre ostașii noștri, războiul antiotoman se terminase ei venind pe la casele lor dar mai rămăseseră destui pe fronturile din vestul Bulgariei deoarece, armata noastră a luptat Încă multe luni din anul 1878 cucerind Bosnia Herțegovina Împreună cu capitala sa Sarajevo. Sângele bravilor noștri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-l mai cităm. Probabil, prețul de doi lei noi pentru un petic de hârtie era foarte mare și dacă stăm și socotim oleacă, „pelea” de oaie scoasă la licitație valorase 1,20 lei noi așa că... b.g. Semințe pentru ogoarele ostașilor de pe front Cu certitudine, mulți dintre concentrații hușeni depășiseră anul de când nu mai fuseseră pe acasă iar guvernanții de atunci s-au gândit și la sărmanele lor familii care se hrăneau cu ceea ce le dădea pământul din proprietate. Astfel pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ele comisarilor de despărțiri, eară cu una Dvs. să faceți apelu călduros la persoanele din acest orașu care ar avea bună voința pentru a da quantitatea de care vor dispune din semințele D-lor, cu care să se semine ogoarele ostașilor români din acest orașu. În viderea că timpul de semănatu se apropie, vă rogu să puneți tot interesul pentru a se putea aduna cât mai urgentu aceste semințe și În urmă quantitatea adunată să bine voiți a Înainta Primăriei”. Jalnice
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
data de 12 aprilie 1878: „Drept răspunsu la ordinu nr.(...) cu respect vă Înaintescu lista de subscripție ce ne ați comunicat arătânduvă că nu sa găsit nici o persoană care să bine voiască a da semințe sau bani pentru arătura ogoarelor ostașilor români (...)”. Al doilea comisar, Penișoară, fusese mai tranșant scriind că „...nimeni na vrut să vie În ajutorul soldaților români din acest orașu”. b.h. Ce s-a Întâmplat cu rublele rusești primite ca plată pentru servicii și produse După cum scrisesem
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În ambele seri. În data de 13 iulie la 6 d.m. am reprezentat piesa pentru armată”. Nemărginitul entuziasm colcotea la temperaturi maxime În cerebelul șefului atunci când a mai scris și acestea: „Și de această dată sala a fost aglomerată cu ostași care au venit În grupuri mari să vadă piesa”. Și asta n-a fost totul deoarece, vrând să-i vrăjească definitiv pe hușenii ahtiați după piese sovietice de două kopeici, inimoșii artiști amatori evrei s-au (re)produs pe scenă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aceste decoruri care constituie un prețios material folositor la alte manifestări”. Dacă va fi fost așa, atunci putem consemna scorul de 1-0 pentru CDE. Pentru a rămâne tot În această atmosferă (profund nocivă, de comunizare gregară) mai trebuie adăugat că ostașii au fost aduși În proporție de sută la sută cu japca și, pe deasupra, au mai fost puși să urle din toți bojogii și lozinci ca: „<<Trăiască P.M.R.>>; <<Trăiască R.P.R.>>; <<Trăiască prietenia Între naționalitățile conlocuitoare>>; <<Trăiască artiștii poporului>>; <<Trăiască Marele Stalin
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]