4,332 matches
-
al., 1997) percep lumea ca pe un loc al ostilității și pericolului. Ei își dezvoltă o "memorie structurată" cu privire la această lume ostilă care impune comportamente agresive pentru atingerea scopurilor fixate (Dodge, 1993). Perceperea lumii sociale ca pe un loc al ostilității împotriva sinelui, slaba stimă de sine și prezența unui eu agitat, toate aceste elemente contribuie la activarea unor nevoi foarte puternice de protecție. Iar agresivitatea poate oferi sentimentul puterii și a controlului celorlalți. Schemele cognitive și modurile de interpretare orientează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresive. Rezultatele obținute demonstrează că doar agresivitatea însușită ca un comportament instrumental folosit împotriva unei ținte specifice poate diminua tensiunea indusă de provocare. Alte studii empirice arată că doar angajarea în activități violente precum sporturile violente nu diminuează sentimentele de ostilitate, ci dimpotrivă le sporesc. Aceleași rezultate s-au înregistrat și în cazul spectatorilor concursurilor sportive. Practicarea unor activități sportive sau observarea lor nu diminuează agresivitatea, mai degrabă o intensifică, fapt observat în special la copii. Experimentele din laborator arată că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
s-a socializat: familie, școală și societate în sens mai larg. Pentru copii și adolescenți, familia este nucleul central în care se formează comportamentele pro-sociale, sentimentul de responsabilitate față de bunăstarea celuilalt și altruismul. Familia poate însă reprezenta cauza majoră a ostilității și agresivității. Multitudinea de medii familiale și de măsuri disciplinare parentale contribuie la o dezvoltare diferențiată a comportamentelor sociale. Consecințele primelor experiențe sociale determină în mod covârșitor dezvoltarea personală și socială a individului. De la vârste foarte fragede, copilul, aflat într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
socială este văzută ca un loc al tuturor pericolelor și împotriva căruia trebuie să se apere în defavoarea celuilalt. Confruntat cu probleme interpersonale în timpul interacțiunii cu ceilalți copii, preadolescentul cu probleme își întărește credințele conform cărora lumea este un loc al ostilităților. Din lipsă de competențe sociale pe care nu reușește să le achiziționeze, reușita școlară este și ea compromisă. Pentru a-și compensa vidul social, copilul încearcă să se integreze în medii în care este acceptat. Organizarea și reglementarea comportamentelor ce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
îl pot determina pe copil să-și formeze o viziune organizată despre lumea sociale în care fiecare lucru are un loc bine stabilit și o semnificație anume, iar absența acestor practici duce la o dezorganizare a personalității și la formarea ostilității și a agresivității. Părinții care adoptă practici disciplinare negative o fac pentru că de cele mai multe ori nu cunosc alte practici disciplinare. Factorii socio-economici pot cauza de asemenea atitudini de neglijență, de maltratare și de violență din partea părinților. De aceea o metodă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
față de ordinele care violează aceste valori, fie că ordinele parvin de la superiorul militar, de la antrenorul sportiv sau de la colegii de școală. O socializare pozitivă, dragostea și atenția celor din jur îl pot ajuta pe copil să facă față neglijenței, respingerii, ostilităților și agresiunilor la care a fost supus în diverse circumstanțe. Interacțiunile pozitive îl fac pe copil să accepte și să fie acceptat de către ceilalți. Socializarea pozitivă în sânul unei familii afectuoase asigură bazele unei personalități integre, personalitate ce nu se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de ani, nu au suferit, practic, nici o influență exterioară. "Beneficiile" civilizației au dus aproape la exterminarea acestor limbi în secolele XIX și XX. Au supraviețuit doar limbile andamaneze meridionale, cum ar fi onge-jarawa și sentineleza, datorită izolării și a extremei ostilități a vorbitorilor lor față de străini (civilizația sentineleză este considerată astăzi drept cea mai izolată civilizație din lume). Limbile andamaneze se grupează în două ramuri: - limbi vorbite într-o parte a insulei Great Andamanese (de nord: aka-cari, aka-kora, aka-jeru, aka-bo; centrale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
deficitar al emoțiilor; deficiențe în pronunție; disconfort fizic (probleme de sănătate, senzație de frig, cald etc.) sau psihic (stări/sentimente negative, neîncredere, grad scăzut al stimei de sine, atitudine de culpabilizare, victimizare etc.); prejudecăți; manifestări ale criticii, ironiei, sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; ignorarea feedback-ului verbal și/sau nonverbal al interlocutorului; stilul dictatorial, autoritar, intimidant, manipulator etc. de comunicare; * disfuncții în planul construirii, codificării și transmiterii mesajului: insuficienta cunoaștere, de către locutor, a informațiilor pe care dorește să le transmită
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
emoțiilor; prejudecăți; așteptări nerealiste; deficiențe de concentrare; lipsă de receptivitate; dezinteres; egocentrism; incapacitatea de detașare de propriile probleme/gânduri/stări, ca premisă a deschiderii față de locutor și de mesajul acestuia; tendința de a "vâna" greșelile locutorului; manifestări ale sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; tendința de a evalua/critica/ moraliza etc.; tendința de a exagera sau de a interpreta mesajul strict ca pe o situație problemă pentru care trebuie oferite soluții (prima formă reperabilă, după Nuță, 2004, cu precădere la interlocutorii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
timp, Napoleon, după ce strivise cu desăvârșire Prusia în toamna anului 1806, bătu pe rușii aliați cu ea la Pultusk, Eylau și Friedland, silind pe împăratul Alexandru să primească pacea de la Tilsit (7 iulie 1807). Prin articolul 21 al acestui tratat, ostilitățile între oștirile rusești și turcești urmau să înceteze, atât pe uscat, cât și pe mare, pretutindeni unde curieri extraordinari vor duce vestea păcii astfel încheiate. Prin articolul 22, Rusia se îndatora să evacueze Moldova și Țara Românească, dar Poarta nu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sale în cazul unei extensii a granițelor sale până la Dunăre, Monarhia Habsburgică, care se pregătea tocmai atunci de război împotriva lui Napoleon, răspunse că n-are nici o obiecție de făcut. Poarta, amărâtă de purtarea vicleană a Franței față de ea, reîncepuse ostilitățile în aprilie 1809. Napoleon dădu însuși pe față consimțământul lui la anexarea Moldovei și a Țării Românești de către Rusia, cu prilejul deschiderii corpului legiuitor, la 3 decembrie 1809: „...Amicul și aliatul meu, împăratul Rusiei, a alipit către împărăția sa Finlanda
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să arate în curând cât de îndreptățite erau prevederile agentului francez. În vara anului 1835, Minciaky fu înlocuit prin Rukman, un homme de choix, cum îl califica Cochelet, dar un dușman personal al lui Vodă Ghica, cu care fusese în ostilitate deschisă la Constantinopol, când acest din urmă venise să capete învestitura, ceea ce dădu prilej de bucurie opoziției ce se și alcătuise împotriva Domnului. Această opoziție era, bineînțeles, alcătuită din acei boieri pe care Ghica nu-i pusese în slujbă, sau
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de desconsiderare a Domnului, ce s-a adoptat spre a face guvernul lui imposibil. Acuma există certitudinea că membrii opoziției din Obșteasca Adunare își iau instrucțiile de la Consulatul general al Rusiei... Iată cum explică Cochelet, într-un raport către Thiers, ostilitatea vădită a Rusiei împotriva lui Alexandru Ghica: ... Întâiul scop al Rusiei asupra Principatelor s-a dezvăluit, deci, prin numirea Domnilor, arătând ceea ce aștepta de la ei, ceea ce n-ar fi putut să spere de la niște Domni care n-ar fi ținut
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
urme adânci, alimentând sîngerosul război civil, desfășurat în paralel cu dezmembrarea Iugoslaviei. Pe 28 septembrie 1944, Agenția Tass a transmis că Tito a semnat un acord cu Uniunea Sovietică, permițând pătrunderea temporară a trupelor sovietice pe teritoriul Iugoslaviei. După încetarea ostilităților, Armata Roșie a părăsit rapid teritoriul iugoslav, ca o „răsplată pentru lupta activă a partizanilor contra Germaniei, dar și principalul temei al viitoarei autonomii a Iugoslaviei față de U.R.S.S.” Prezidiul Suprem al Uniunii Sovietice l-a decorat în 1944 pe
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
înaintarea vijelioasa a armatelor sovietice i-a împiedicat pe imperialiști să-și îndeplinească planurile”. Prevăzând o asemenea întorsătură încă din 1943 și-au organizat o rețea de spioni, în frunte cu Tito, devenit conducător al Partidului Comunist și după încetarea ostilităților, șef al statului. În anii războiului se „pripășise” pe langă statul major al partizanilor iugoslavi, cu misiuni speciale, fiul lui Churchill, „cunoscutul dușman al Uniunii Sovietice, vechiul organizator al intervenției imperialiste împotriva primului stat socialist”. La început, „în mod fățarnic
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
relațiile dintre comuniștii bulgari și cei iugoslavi nu au fost tocmai cordiale. Pe de altă parte, ca și în cazul prezentat anterior, apare reproșul că nu s-ar acorda importantă cuvenită rolului eliberator al armatei bulgare în partea finală a ostilităților cu nemții. Totodată, s-ar fi descoperit și reținut adevărate „bande” de spioni, unele dintre ele demascate și judecate în ultima vreme. Este cazul procesului grupului Sbieraț-Sibaraț, unde, printre altele, s-a dezvăluit faptul că liderii iugoslavi, în frunte cu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în favoarea lui, ci prin educare și convingere. Nu vom face nici un fel de compromisuri față de cei care sunt împotriva socialismului. Pe aceștia îi vom face inofensivi în cel mai uman mod cu putință”. Anul 1951 debutează în aceeași notă de ostilitate față de evoluțiile din sudul Dunării. Articolul „Țărănimea muncitoare din Iugoslavia jegmănită crunt de regimul titoist” face o critică severă sătenilor înstăriți avantajați de „legea moștenirii”, recent promulgată, ce prevedea impozite exagerate. Conform relatării, sătenii săraci sunt obligați să-și vândă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
că rezoluția Biroului Informativ din 1948 a fost adoptată chiar pe baza raportului sau. Apoi faptul ca-n anii următori România a acceptat numeroși emigranți din Iugoslavia, devenind o bază pentru militanții antitoiști, ca propagandă l-a prezentat cu atâta ostilitate, îndemna la oarecari rezerve. Aceleași surse comentează și supoziția că Dej ar fi provocat o întârziere de 24 de ore în prezentarea rezoluției din 1948, ceea ce poate fi și o legendă ulterioară, dar și un adevăr. În definitiv, el nu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
puse să joace rolul deținuților și 11 persoane care au jucat rolul gardienilor. Puși să locuiască în condițiile reale ale închisorii (în stabilimentul de la Palo Alto din California), studenții au intrat curînd în rolurile atribuite, ajungînd la manifestări agresive de ostilitate și cruzime atît de avansate încît experimentul a fost oprit în a șasea zi, deși trebuia să dureze 2 săptămîni. "Patologia observată cu ocazia acestui experiment nu poate fi atribuită personalității subiecților, deoarece au fost excluși, cu ocazia procedurilor de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
monede de aur"), bidiviu ("băiat, bărbat tînăr"), chezaș ("lacăt"), cînepă ("păr"), zapciu ("cîine") etc. Puține la număr, studiile românești privind argoul au fost sistate o dată cu instalarea comunismului la putere. În politica lingvistică a totalitarismului românesc, argoul a fost obiectul unei ostilități permanente. Atitudine perfect explicabilă dat fiind potențialul său subversiv și natura sa de limbaj al grupurilor marginale -, surprinzătoare doar prin ducerea la extrem. Argoul era așadar respins pentru că folosirea lui aparținea grupurilor deopotrivă de periculoase ale plebei (la care se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
culturii în scopul atingerii acelorași obiective"83. Jocurile de fotbal dintre cadre și deținuți simbolizează dominația autorității, iar a reuși să-ți învingi "stăpînii" se traduce, în plan simbolic prin posibilitatea eliberării de opresori. Din momentul în care au apărut ostilitățile, au fost create și ritualurile care să le exprime. Ele îmbracă forme diferite de manifestare, reușind uneori să limiteze agresiunea fizică prin recurgerea la forme simbolice de beligeranță. Multe rituri sînt organizate doar de o singură tabără, proferînd inferioritatea morală
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Înțelegerea importanței acestor ritualuri presupune descifrarea etapelor carierei penitenciare. Din această perspectivă, există modalități de exploatare a sistemului specifice fiecărei perioade petrecute în închisoare. Primele vizează reconstrucția unei minime demnități și dispariția sentimentului de insuportabilitate. În fața abandonului familial și a ostilității celor din jur, arestatul formulează frecvente cereri și plîngeri adresate administrației pușcăriei: pentru mutarea bătăușilor din celulă sau pentru mutarea lui în altă celulă, pentru obținerea unor medicamente specifice și pentru continuarea tratamentului început înaintea arestării, pentru comunicarea cu familia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
remarcă meciurile de fotbal dintre cadre și deținuți. Această formă de conflict simbolic inițiat periodic în închisori oferă deținuților speranța schimbării raporturilor de forță, căci învingerea cadrelor se traduce în posibilitatea eliberării, cel puțin a emoțiilor inhibate și a disipării ostilităților. Organizarea meciurilor de către angajați are însă alte temeiuri pentru aceștia de a glorifica superioritatea lor. Același rol îl au și publicațiile închisorilor, în care se permite difuzarea unor cîntece "interzise", a unor texte în argou sau a relatării greutății vieții
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se convingă de faptul că în penitenciare totul merge bine. Asemenea manifestări rituale au loc destul de rar, pentru a naște emoții colective, datorită coloritului și pitorescului lor într-o existență cenușie, ternă. Mai puțin controlate sînt manifestările de protest fățiș, ostilitățile ce îmbracă forme violente. Cele mai frecvente sînt agresiunile verbale. În general, sînt folosite apelativele jignitoare, dar rar însoțite de reacții din partea cealaltă. Ele sînt inițiate mai ales în prezența altor colegi. De față cu alte cadre, un angajat se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
identificate de psihologul Cristina Pripp de la DGP, sînt: impresionarea personalului pentru a obține un beneficiu (de exemplu, mutarea în altă cameră), intimidarea altor deținuți, impunerea în ierarhia grupului de către nou veniți, evitarea unor agresiuni din partea altor deținuți mai puternici, manifestarea ostilității față de un membru al personalului, evitarea unei pedespe disciplinare, căutarea adeziunii colegilor de detenție, lipsa țigărilor și a imposibilității de a se împrumuta etc.109 Aceste motive întăresc convingerea că autoagresiunile sînt consecința infantilizării, promiscuității și privațiunilor carcerale, căci în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]