2,829 matches
-
funcțiune procesul este invers, și are loc până la epuizarea ionilor sulfat din soluția de acid sulfuric, dacă acumulatorul nu este încărcat. În funcțiune: La catod are loc reducerea plumbului: PbO + 4H + SO + 2e ---> PbSO + 2 HO La anod are loc oxidarea: Pb + SO -----> PbSO + 2e Acumulatorul pe bază de plumb și acid a fost inventat de fizicianul francez Gaston Planté în anul 1859 și este cea mai veche baterie care se încarcă. El a fost inițial folosit la funcționarea lămpilor garniturilor
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
proporția medie în țesuturi este de 100 ppb (părți per miliard), în sânge și în oase fiind mai mică, 70 ppb. Prin alimentația zilnică se absoarbe cam 1 miligram de bariu. Cam toate combinațiile bariului se găsesc la gradul de oxidare +II. Acestea sunt săruri incolore, solide. Caracteristic pentru combinațiile bariului este că pot arde cu flăcără verde. Există două tipuri de combinații ale bariului cu oxigenul, oxidul de bariu (BaO) și peroxidul de bariu (BaO). Oxidul de bariu (BaO) adsoarbe
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
acest scop fabricate. Pentru industria semiconductorilor siliciul este materialul aproape ideal. Este ieftin, se poate produce întru-un singur cristal la un înalt grad de puritate, și se poate impurifica(dota) în semiconductor de tip “n” sau “p”. Prin simpla oxidare se pot crea straturi izolatoare subțiri. Totuși lărgimea zonei interzise fac siliciul mai puțin potrivit pentru exploatarea directă a efectului fotoelectric. Celule solare pe bază pe siliciu cristalin necesită o grosime de strat de cel puțin 100 µm sau mai
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
octaedrică. Atunci când oxigenul nu este legat, locul său este luat de o moleculă de apă, conformația fiind a unui octaedru neregulat. Fierul are 2 ioni : Fe și Fe, însă Fe nu poate lega O; legarea O se face și cu oxidarea de către oxigen a Fe la Fe, deci fierul trebuie să existe în forma de oxidare +2 pentru a lega oxigenul. La om hemoglobina are o conformație de tetramer, numită hemoglobina A, formată din 2 lanțuri α și 2 lanțuri β
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
conformația fiind a unui octaedru neregulat. Fierul are 2 ioni : Fe și Fe, însă Fe nu poate lega O; legarea O se face și cu oxidarea de către oxigen a Fe la Fe, deci fierul trebuie să existe în forma de oxidare +2 pentru a lega oxigenul. La om hemoglobina are o conformație de tetramer, numită hemoglobina A, formată din 2 lanțuri α și 2 lanțuri β, formate fiecare din 141, respectiv 146 aminoacizi. Hemoglobina A se numerotează α1β2, subunitățile fiind legate
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
în orbitali de antilegătură. Fe are de asemenea electroni neparticipanți. Toate aceste molecule au caracter paramagnetic și nu diamagnetic cum ar trebui în mod teoretic. Există două explicații pentru acest lucru: Spectroscopia electronica cu raze X sugerează că starea de oxidare a fierului este de aproximativ 3,2, spectrul în infrarosu a legăturii O-O sugerează un tip de legătură foarte asemănătoare cu configurațio ionului superoxid. Starea de oxidare corectă este +3 pentru fier și -1 pentru oxigen. Diamagnetismul acestei configurații
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
pentru acest lucru: Spectroscopia electronica cu raze X sugerează că starea de oxidare a fierului este de aproximativ 3,2, spectrul în infrarosu a legăturii O-O sugerează un tip de legătură foarte asemănătoare cu configurațio ionului superoxid. Starea de oxidare corectă este +3 pentru fier și -1 pentru oxigen. Diamagnetismul acestei configurații este dat de electronii ionului superoxid care au o aliniere antiferomagnetică, în sensul opus alinierii electronilor de Fe, opțiune nefiind deloc surprinzătoare deoarece singletul oxigenului precum și larga separație
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
cu monoxidul de carbon se comportă și ionii CN (cian), SO (monoxidul de sulf), NO (dioxid de azot), S (sulfit). Toți acești compuși manifestă afinitate crescută pentru ionul de Fe de care se leagă fără a-i schimba starea de oxidare, și mai grav neinhibînd legarea oxigenului, determinînd intoxicații grave. Oxidarea Fe la Fe determină conversia hemoglobinei la "hemiglobină" sau methemoglobină, compus care nu poate lega oxigenul. În sîngele normal hemoglobina este protejată printr-un sistem reducător de această transformare. Însă
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
SO (monoxidul de sulf), NO (dioxid de azot), S (sulfit). Toți acești compuși manifestă afinitate crescută pentru ionul de Fe de care se leagă fără a-i schimba starea de oxidare, și mai grav neinhibînd legarea oxigenului, determinînd intoxicații grave. Oxidarea Fe la Fe determină conversia hemoglobinei la "hemiglobină" sau methemoglobină, compus care nu poate lega oxigenul. În sîngele normal hemoglobina este protejată printr-un sistem reducător de această transformare. Însă anumiți anioni de tipul oxidului nitros NO, sau dioxidului de
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
negativ activitatea copiilor și atenția acestora"". Conservanții sunt substanțe care prelungesc durata de depozitare a produselor alimentare prin protejarea acestora împotriva deteriorării cauzate de microorganisme. Antioxidanții reprezintă substanțe care prelungesc viața produselor alimentare prin protejarea acestora împotriva deteriorării cauzate de oxidare, precum râncezirea grăsimii și schimbarea culorii. Corectorii de aciditate reprezintă substanțe care modifică sau controlează aciditatea sau alcalinitatea unui produs alimentar. Emulgatorii sau agenții emulsifianți reprezintă substanțe care fac posibilă formarea sau menținerea unui amestec omogen de două sau mai
Listă de aditivi alimentari () [Corola-website/Science/312643_a_313972]
-
ambalare reprezintă gaze ce intră în componența aerului, și care sunt introduse într-un container înaintea, în timpul sau după plasarea unui produs alimentar în container. Ambalarea în atmosferă protectoare este o tehnică folosită în industria alimentară atunci când se dorește prevenirea oxidării și dezvoltării bacteriilor. Aceasta presupune eliminarea oxigenului din atmosfera ce înconjoară produsul prin înlocuirea acestuia cu alt gaz, azot sau amestec de azot și dioxid de carbon, în funcție de necesități. În schimb, produsele ce conțin carne roșie proaspătă trebuie ambalate într-
Listă de aditivi alimentari () [Corola-website/Science/312643_a_313972]
-
în prezența substanțelor organice explodează puternic. Anhidrida acidului percloric este heptaoxidul de diclor - ClO. Acesta are două legături covalente simple și trei legături covalent coordinative. Sărurile acidului percloric - "perclorații" - sunt cei mai stabili compuși oxigenați ai clorului. Se prepară prin oxidare anodică a cloraților în soluție apoasă sau prin încălzirea cloraților la temperaturi de peste 400°C: Toți perclorații (cu excepția celor de cesiu CsClO, rubidiu RbClO, potasiu KClO și amoniu NHClO) sunt solubili.
Acid percloric () [Corola-website/Science/312134_a_313463]
-
de 1·10%) și la 22 de km de suprafața Pământului (în procent de 1·10%). Locurile unde ozonul mai poate apărea sunt cascadele și malurile marilor (rezultat în urmă influenței razelor ultraviolete) și pădurile de brazi (produs în urmă oxidării terebentinei și a altor compuși organici). Existența ozonului în atmosferă este datorată interacției dintre razele solare ultraviolete și oxigenul atmosferic. Aceste raze, caracterizate printr-o cantitate semnificativă de energie, descompun moleculele de oxigen în câte doi atomi. Ozonul se formează
Ozon () [Corola-website/Science/311021_a_312350]
-
fost descoperită în anul 1866 de chimistul german Emil Erlenmeyer. Naftalina este considerată în mod tradițional o hidrocarbură aromatică policiclică, ea fiind compusă din două nuclee alipite de benzen. Existența celor două inele benzenice a fost demonstrată prin reacții de oxidare la acizi ftalici (C. Graebe, 1866). Energia de conjugare a naftalinei este de 61 kcal/mol, mai mică decât dublul energiei de conjugare a benzenului (72 kcal). În comparație cu benzenul, naftalina are un caracter mai puțin aromatic. Repartiția celor 10 electroni
Naftalină () [Corola-website/Science/311084_a_312413]
-
mica insulă Liberty Island, la sud-est de Manhattan, la gura de vărsare a fluviului Hudson în oceanul Atlantic. Ea are un înveliș de cupru care acoperă un schelet de fier. Monumentul are o greutate de 225 tone, culoarea statuii prin oxidarea cuprului a devenit verde. Soclul are o formă de stea fiind construit din piatră. În interiorul său se află un muzeu. Statuia reprezintă zeița libertății care stă cu un picior pe lanțul rupt al sclaviei. Zeița ține în mâna stângă o
Statuia Libertății din New York () [Corola-website/Science/310878_a_312207]
-
de fierbere : 249 °C (522 K) - solubil în solvenți organici (dietileter, metanol), solubil în apă caldă (3.4 g/l (25 °C)) - aciditate slabă : pKa: 4.21 3.Producție 3.1. Preparare industrială Acidul benzoic este produs în comerț prin oxidarea parțială a toluenului cu oxigen, având ca și catalizatori naftenatul de cobalt sau mangan și purificarea prin sublimare. În SUA capacitatea de producție este estimată la 126000 tone pe an , o mare parte din această cantitate fiind consumată pentru prepararea
Acid benzoic () [Corola-website/Science/310904_a_312233]
-
anodul. Un electrod într-o celulă electrochimică este menționat fie ca un anod fie ca un catod (cuvinte care au fost, de asemenea, inventate de Faraday). Anodul este aici definit ca electrodul de la care electronii părăsesc celula și se produce oxidarea, iar catodul ca electrodul prin care electronii intra în celulă și are loc reducerea. Fiecare electrod poate deveni atât anod sau catod, în funcție de sensul curentului prin celulă. Un electrod bipolar este un electrod care funcționează ca anod al unei celule
Electrod () [Corola-website/Science/310923_a_312252]
-
secundar al preocedurii de formare a cocsului. După anii 1950, hidrocarbura a fost extrasă din petrol. Există patru metode de laborator din care se obține: reformare catalitică, hidrodezalchilarea toluenului, disproporționarea toluenului și cracare cu abur. Participă la reacții de substituție, oxidare și adiție. Etimologic, cuvântul provine de la rășina „benzoe” care prin sublimare formează acidul benzoic. Au fost emise numeroase formule pentru benzen. Kekulé a propus în 1865 o aranjare ciclică a atomilor de carbon în care legăturile simple alternează cu cele
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
ca aditiv. În Statele Unite, din cauza efectului negativ asupra sănătății și pentru diminuarea riscului poluării pânzei freatice cu această substanță, s-a impus o emisie maxim admisibilă de aproximativ 1% de benzen. Aceaași cifră se întâlnește și în standardele Uniunii Europene. Oxidarea benzenului se poate realiza fie cu oxigen, fie cu aer, de obicei în cataliză eterogenă. Prin oxidare incompletă se poate obține, în funcție de condițiile de lucru, fenol (la 430 °C, 7 atm): formula 1 sau anhidridă maleică (450 °C, 1,5 atm
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
această substanță, s-a impus o emisie maxim admisibilă de aproximativ 1% de benzen. Aceaași cifră se întâlnește și în standardele Uniunii Europene. Oxidarea benzenului se poate realiza fie cu oxigen, fie cu aer, de obicei în cataliză eterogenă. Prin oxidare incompletă se poate obține, în funcție de condițiile de lucru, fenol (la 430 °C, 7 atm): formula 1 sau anhidridă maleică (450 °C, 1,5 atm, catalizator de VO): În urma oxidării complete a benzenului rezultă dioxid de carbon și apă, reacția fiind însoțită
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
fie cu oxigen, fie cu aer, de obicei în cataliză eterogenă. Prin oxidare incompletă se poate obține, în funcție de condițiile de lucru, fenol (la 430 °C, 7 atm): formula 1 sau anhidridă maleică (450 °C, 1,5 atm, catalizator de VO): În urma oxidării complete a benzenului rezultă dioxid de carbon și apă, reacția fiind însoțită de o degajare a unei cantități importante de căldură (cu entalpie de reacție:ΔH = - 78 kcal/mol): formula 2 Prin nitrarea benzenului se obține nitrobenzen și apă: formula 3 Pentru
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
în timpul unei reacții chimice energia sistemului crește, asta se obține prin conversia altor forme de energie din sistemele înconjurătoare. Energia chimică este convertită din energie solară prin reacții fotobiochimice ca fotosinteza. Poate fi eliberată sau transformată în energie electrică prin oxidare electrochimică în pile de combustie sau reacții de electrod în baterii electrice, prin ardere în căldură. Sinteza și scindarea adenozintrifosfatului permite folosirea fiziologică a energiei chimice. Poate fi transformată în energie mecanică de sistemul muscular prin procesul de contracție musculară
Energie chimică () [Corola-website/Science/309015_a_310344]
-
mielina, heule, schnearnnC.Funcții de nutriție 1.Nutriția autotrofa org autotrofe produc subst org mai bogate în energie chimică decât CO2inițial.;proces chimic endoderm, este nevoie de o sursă ext de energie-a)Fotosinteză:organisme fotoautotrofe-utiliz energia luminoasă;orgchemoautotrofe-utiliz energia-din oxidarea unor subst anorganice H2O+CO2+săruri minerale->subst org+o2[lumină, clorofila] Alc ext a frunzei:limb,nervuri,pețiol,teaca Pigmenți fotosintetizanti-pigmenți verzi[clorofila a și b]; pigmenticarotenoizi[caroten și xantofila]2.Rolul pigmenților clorofilieni-CO2+H20->C6H4O6+O2[săruri minerale
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
cantități mari de N,P,K,S,Ca,Mg,Na,Fe,Cu,Zn,Mn,B;când unul dintre el necesare este insuficientapar boli fiziologice specifice 5.Chemosinteza-1.bacterii sulfuroase-activează pe fundul unor ape stătătoare. Unele oxideazaH2S până la S;altele duc oxidarea până la H2SO4, astfel se elimină din mediuH2S toxic și se form depozitele geologice de sulfați, mai ales gips 2.bacteriile nitrificatoare-soluri și ecosisteme acvatice;oxidează amoniacul
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
cu platforma SEAT Ritmo, una dintre primele furgonete de dimensiuni reduse cu motor diesel comercializate în Spania. În 1986 a fost prezentat prototipul „SEAT Ibiza Pick-Up”, unul dintre ultimele proiecte ale Emelba. Partea posterioară era din fibră de sticlă, preîntâmpinând oxidarea și avariile și facilitând curățarea mașinii. De asemenea modelul avea bare de metal. Suspensia spate era ranforsadă pentru a suporta o masă sporită. Ca opțiune, dispunea de o prelată pentru acoperirea părții din spate. Partea de mecanică și opțiunile erau
SEAT () [Corola-website/Science/304910_a_306239]