2,986 matches
-
lui A. C. Cuza pentru a pune bazele Partidului Național Democrat Creștin, primul partid declarat antisemit din România. Primele lui scrieri denotă un limbaj antisemit ostentativ. Într-un discurs ținut în 1910 la Camera Deputaților, publicat mai târziu sub forma unui pamflet intitulat Naționaliștii și Problema Jidovească, Iorga reacționa la cerințele evreilor pentru drepturi cetățenești, acuzând că „evreii de pretutindenea, din jidovimea întreagă” s-au aliniat împotriva României și că acordarea acestor drepturi evreilor ar schimba atât de fundamental caracterul statului. Antisemitismul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
deveni autor. Asupra cărții „Omul interzis”, criticul Ioan Holban observa bine În iunie 1993 și subliniază că volumul conține poezie politică, dar În care, „nu se exprimă atât poetul, cât mai mult fostul deținut politic”. Este cartea „În care virulenta pamfletului alunga lirismul, Îl izgonește Încă odată În camera obscură unde a fost silit de altii să zacă mai bine de două decenii”. „Textele din OMUL INTERZIS nu sunt poeme În Înțelesul curent al cuvântului”, ele sunt „rechizitorii scrise Împotriva uitării
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pentru că atunci când a Încercat o anumita apropiere alții i-au arătat spatele, Alexandru Tăcu Zeletin, păstrându-și „vărcile” fatidice, chiar de-a lungul coloanei vertebrale, rămâne În mijlocul poeziei politice, așa cum face și În „Omul interzis” unde realizează casă bună cu pamfletul de esență argheziana, dar nu-și pierde nici lirismul sănătos de care s-a bucurat Încă de pe băncile liceului „Codreanu” de la Bârlad. „Bolnav” de poezie ori În „convalescenta”, autorul poeziei arestate devine sănătos tun, iar În „Flaut tenebra” Îl vedem
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu volumul de versuri ,,Omul interzis” (Iași, Editura Princeps, 1992), sugestiv prin titlu și marcând, potrivit prefațatorului cărții, poetul Ioanid Romanescu, ,,un scriitor format”. Tema anticomunista rămâne predilecta, diatribele lirice atingând, nu de puține ori, prin limbaj și imagine, virulenta pamfletului arghezian ,,Trăim, murim, ne pierdem cu firea;/ Ochii ne curg că un putred canal./ Puț și se văd la un blitz boreal/ Câinii marxiști fecundând omenirea” (,,Pământul somnambul”). E un alt tip de poezie ocazionala, dezarmanta prin sinceritatea emoției și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
l-a auzit pe Alexandru Tăcu vorbind despre poezie - și atunci pare un ,,iluminat” - va fi foarte surprins de cartea să de debut pentru că aici nu se exprimă atât poetul, cât fostul deținut politic. Este o carte În care virulenta pamfletului alunga lirismul, Îl izgonește Încă o dată În camera obscură unde a fost silit de altii să zacă mai bine de două decenii. ,,Omul interzis” este ,,omul bolnav” al unei societăți ce se conduce după reguli aberante. În general, despre bolile
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
scrisă și citită de James Wilson 7. 3. Thomas Paine 8 (1737-1809), pamfletar, negustor, meșter, orator, revoluționar, emigrant (de la Norfolk, unde s-a născut într-o familie de quakeri) în America. La sfatul lui Benjamin Franklin, a publicat Comon Sense, pamflet pentru independența coloniilor americane, ideile din acesta fiind dezvoltate în proiectul Constituției liberale din Pensylvania, care prevedea vot universal, alegeri anuale, legislativ unicameral, reprezentare democratică. A intrat în armata revoluționară a lui Washington, a luptat pentru ideea unei federații, a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cetățenilor. Ulterior, el va promova și ideea unui "stat asistențial". 4. John Adams 10 (1735-1826) a fost filosof, om de stat, președinte al SUA între 1797 și 1801, lider al federalismului implicat direct în elaborarea Declarației de la 1776, autor al pamfletului Thoughts on Government. S-a îndepărtat la 1787 de idealismul republican și de federalismul ortodox a lui James Madison și Alexander Hamilton. În anul redactării Constituției (1787) a publicat Defence of the Constitutions of Government of the United States of
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și psihologia). Ultimele două le-am luat cu 10, primul l-am picat (cu țăcănitul acela de C. Dumitriu și gramatica-i contestatară!). Nu-i nimic. Între timp, prietenul meu (!) Radu Călin Cristea a publicat în FAMILIA nr. 4 un pamflet ("despre") împotriva Furtunilor. Un soț ofuscat. A ținut să-mi plătească aventurile cu Mariana Marin. Mi se spusese, dar Radu e un băiat prea deștept de aceea nu mă așteptam. Trebuia să mă radă cu armele criticului, onest, nu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fond, m-am dus să văd un film cu Alexei Batalov la P. Neamț. Sper să nu am probleme cu o puștoaică, acea Maria. Asta mi-ar mai lipsi acum! În Familia, nr. 4, Radu Călin Cristea a scris un pamflet împotriva Furtunilor. Nu mă așteptam la așa ceva. "Recenzia" sa este evident tendențioasă prin metodologie și ton. Mi se spusese că Radu ar fi ofuscat că eu, vezi bine, aș fi rămas prieten cu Madi (Mariana Marin n. red.) după divorțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
este inclus un eseu bătăios de critică literară iscălit "Logofătul Dracula", care vitupera avalanșa floricolă a versurilor din "Cuvântul nostru". Sub acest pseudonim va continua subsemnatul să colaboreze aici, până în anul următor. Într-unul din numere, neîmblânzitul Logofăt a scris pamfletul Cretinul uriaș,care viza paranoia de politruc bolșevic a lui Mihai Beniuc. Cum se cunoaște, piticania, care nu era mai înaltă de o jumătate de cot, făcea o gălăgie infernală, țipând complexat "eu sunt însecol o necesitate". În aceeași tonalitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un alt coleg de grupă, Marin Șt. Sorescu, două epigrame care vizau lozincăria găunoasă a timpului. Nu știu dacă Sorescu va fi fost, într-un fel oarecare, pedepsit pentru acele epigrame. Dar subsemnatul a avut de pătimit ani lungi din cauza pamfletului. Elanul tinerilor studenți trebuia potolit, mai ales după manifestările dedicate aniversării a cinci sute de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare. Eram înfricoșați de represaliile care s-au dezlănțuit și nu ne mai ardea de... literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dintotdeauna un spirit polemic. La fel și în cazul de față, când m-am înscris în campania de recuperare a lui Maiorescu și a Junimii, care fuseseră murdăriți de C. I. Gulian și Savin Bratu (cel care a scris imundul pamflet "Fantoma lui Maiorescu") într-un mod greu de înțeles astăzi. M-am alăturat sus-amintitei campanii de actualizare a maiorescianismului și a junimismului, pe care a duceau, între alții, Liviu Rusu, Mircea Zaciu și alții. A.B.Acum mulți ani ați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Din ziarele comuniste, de exem‑ plu, a scos articole, unele dintre ele editoriale semnate de Silviu Brucan. V.A. : Da. Cerea condamnarea la moarte a lui Coposu, de exemplu, în Scânteia, unde Tovarășul Take era adjunctul lui Sorin Toma, autorul pamfletului oribil care avea să-l pună pe Tudor Arghezi în carantină pentru mulți ani. A.M.P. : Era exact același limbaj ca limbajul folosit împo‑ triva noastră, a manifestanților din Piața Universității. Copiat identic. Le-am publicat în Opinia studențească, în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Alături, răspund celor de mai sus, Cezar Petrescu semna: „România Mare, Românie tristă.” La „Puncte pe I”, un cititor, Em. Tuluca, se întreba: de ce „Punctul pe I” și de ce nu) mai bine: din Țara Măgarilor?, iar mai jos era redat pamfletul: „De dragul lui Adolf din closet”, cu cugetări menite să servească și altora ca întâmplări ale vieții. La „Pro domo” i-au răspuns N.D. Cocea și Mircea Eliade în Facla, iar Tudor TeodorescuBraniște chiar în Hiena. Braniște îi cerea lui Pamfil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu reședința în București, strada Izvor nr.44, Administrația la Ramuri, Craiova, strada Bibescu Vodă nr.6, având ca director pe Pamfil Șeicaru, apare bilunar, la 5 și 20 ale fiecărei luni, pornea bătăioasă. Pamfil Șeicaru semna „Impresarul unei legende”; pamflet la adresa generalului Averescu al cărui impresar era nimeni altul decât I.C. Argentoianu. Ion Darie prindea în condei timpul „Când s-a cutremurat pământu, ”Din Rusia Sovietică” se intitula articolul semnat de G.M. Ivanov, care punea în pagină lauda lui Lenin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nimic nici despre locul de editare al revistei, nici sediul administrației sau redacției, nici chiar numele directorului, păstrându-ise în mănușă ilustrația de pe prima și ultima pagină, care viza lipsa de identitate. * Hiena a fost o revistă de frondă. A promovat pamfletul politico-social, gen Tudor Arghezi ori N.D.Cocea. Au mai scris în revistă: Tudor Arghezi, I. Minulescu, Adrian Maniu, Zaharia Bârsan, I. Barbu (Driada), Al.A. Phillippide, Demostene Botez (Magio), Lucian Blaga (Amurg de toamnă), Perpesicius, Ion Pilat, D. Karnabatt, Cezar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vrea într-adevăr să mi le dea, mi-ai putea împrumuta exemplarele tale pentru o lună? (par avion!) Aflu că Mlle șMarie-Louiseț Chaumont continuă să îi „fure” pe ai mei Feuerpriester și cu materialele pe care le extrage fabrică mici pamflete dezgustătoare, publicate, nu se știe de ce, în JA și RHR. Din fericire, nimeni nu mai citește JA, dar atacurile din RHR îmi fac puțin rău. Dar voi răspunde curând prin ricoșeu, criticând cartea recentă a lui Jacob Neusner, șacestț Mlle
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
puțini bani decît costă un lucru"". În afara acestor evocări, multe din ele publicate și în țară, după '89, revoltat de transformarea lui Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi în susținători ai regimului comunist, va apela din nou la arma sa redutabilă: pamfletul. Sub titlul Rechizitorii, cele două pamflete vor fi editate în țară, la Editura Jurnal literar, 1996, cu o prefață de Nicolae Florescu. Prefațatorul îl consideră pe controversatul ziarist "cam de același calibru, bineînțeles pe cu totul alte planuri, ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În afara acestor evocări, multe din ele publicate și în țară, după '89, revoltat de transformarea lui Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi în susținători ai regimului comunist, va apela din nou la arma sa redutabilă: pamfletul. Sub titlul Rechizitorii, cele două pamflete vor fi editate în țară, la Editura Jurnal literar, 1996, cu o prefață de Nicolae Florescu. Prefațatorul îl consideră pe controversatul ziarist "cam de același calibru, bineînțeles pe cu totul alte planuri, ca și Nae Ionescu sau Nichifor Crainic". Pamfil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Pamfil Șeicaru sînt un aide-mémoire pentru cei care refuză astfel de "revizuiri" din simplul motiv că, la rîndul lor, vinovați de aceleași păcate, nu acceptă să li se pună oglinda adevărului în față. Nicolae Florescu precizează, în prefața la aceste pamflete: Problema pe care o ridică aceste texte polemice rămîne astfel aceea de a stabili pînă la urmă stadiul pe care îl poate atinge "compromisul" omului de cultură supus vremii, a conștiinței îngenuncheate timpului fără ca, prin asemenea dezertări nu doar ideatice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tejgheaua cuvintelor un portret intelectual puțin onorant pentru poetul "cuvintelor potrivite". Așa cum de altfel atenționează undeva: " Orice pamfletar exagerează, este în natura genului să accentueze deformat trăsăturile caracterului, să întrebuințeze culori tari", și, trebuie să recunoaștem, procedează în consecință. Despre pamfletele lui Arghezi crede că, "citite izolat, impresionează și dau o falsă impresie de vigoare. Călimara cu lături a deservit pe poet, absența de idei, lipsa acelei călduri a convingerii anulau pe pamfletar". Este satirizată preocuparea permanentă a poetului după afaceri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
strigăm: Trăiască Republica Populară Română!". Implicat și angajat total în publicistica epocii, va fi singura mare personalitate scriitoricească care va participa, ca simplu ziarist, la procesul lui Ion Antonescu și va fi între primii semnatari (3 decembrie 1944) ai unui pamflet la adresa marelui om politic Iuliu Maniu. Și tot el va fi primul critic literar român, ne atenționează Ion Bălu, în monografia sa, Viața lui G. Călinescu, care a recenzat Ce-i de făcut? de V. I. Lenin și, faimosul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alături de cei din celelalte țări sovietizate, de a arăta lumii că nasc și în România "scriitori demni de vremile pe care le trăim". Cu Paul Goma am intrat, cum spune Virgil Ierunca, "în rîndul lumii". Adunarea și publicarea polemicilor și pamfletelor din Dimpotrivă (1994) își află noima "în restaurația intensificată în vremea din urmă". Între primii aflați în vizorul nemilos al criticii se va afla G. Călinescu;, prins ca în insectar, el este redus la dimensiunile unui "curtean în mînă c-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nici de Geo Bogza pierzîndu-și identitatea pe Olt în jos, și sus la Academie. După cum nu vom poposi nici la periferia de miticism neaoș cu Zaharia Stancu, nici la exponenți-cîrpe ca Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, sau cine mai știe cine". Pamfletele sale nici nu sînt agresive; se mulțumesc a fi constatative. Aparent pașnică, această manieră este extrem de corozivă și de-a dreptul distructivă pentru cei fideli acelei "constante a ideologiei și eticii comuniste: compromisul". Între acești fideli sînt prezentați: Șerban Cioculescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sens, în pofida faptului că marxiștii susțin că ar avea, Virgil Ierunca va afirma: "cultura are unul, și încă de totdeauna: să scoată pe om din condiția orizontală a începuturilor, spre a-l ridica la onoarea de a fi om". În pamfletele și polemicile din Dimpotrivă, nimeni nu este iertat pentru constanta și manifesta adeziune la partidul comunist și conducătorul suprem, Nicolae Ceaușescu. Vom da doar cîteva nume, din cele mai sonore: Edgar Papu, Șerban Cioculescu, George Ivașcu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Nicolae Dragoș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]