9,678 matches
-
o anchetă criminală ultrasecretă. Iar Vally și Vali erau probabil numele conspirative de care se tem chiar și cei mai fioroși răufăcători de pe mapamond. Cine știe ce societate de detectivi particulari superdotați față de care Allan Pinkerton și James Bond păreau băiețandri cu pantaloni scurți! Restul textului curgea în clar mai degrabă pentru derută și mascarea mesajului final. Căci ce putea însemna: „Plec astăzi... sosesc București 23 aprilie 7.50?” Și din nou „stop”! Un mesaj important nu se transmite niciodată mură în gură
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
modestă strălucea de curățenie, vopsită în culori vesele! Se apropie de oglinda din perete. Imposibil! Reflexia era a unei fete cu codițe, șorțuleț și pantofi aurii. În spatele ei, Peter Pan, cum se prezentase, rânjea mândru de el. Părea nefiresc în pantalonii scurți, cu șosetele desperecheate, una roșie alta galbenă. El observă nedumerirea ei. - E un secret. Vino cu mine! îi intinse mâna. Îl privi neîncrezătoare. Ceva nedefinit o îndemna să-i apuce degetele și el o strânse cu putere! - Nu-ți
LUMEA DIN OGLINDĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356658_a_357987]
-
dintr-un colț al frunții până spre luminișul creștetului țuguiat. Poartă, închisă până la ultimul nasture, o cămașă din material flaușat cu mâneci lungi, în carouri decolorate, ce abia se mai disting, croită cândva pentru un trup cu mult mai viguros. Pantalonii, și ei prea largi, sunt susținuți cu o curea înnegrită de timp, lată de trei degete, având o cataramă în formă de pajură bicefală, turnată din alamă, și două rânduri de perforații. Postavul lor albăstrui e ros în dreptul genunchilor până la
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
avut de străbătut un drum lung prin hala de reparații. Ingenuozitatea maistrului Andreescu a dat roade. M-a pus să car un capac de biela, cateva kilograme bune, până în biroul inginerului șef. Eram îmbrăcată că o adolescentă din acele vremuri, pantalon reiat asortat cu o bluză oarecare... Ce se mai găsea prin magazine. Deși eu pe strada eram altă... În imaginația mea mă vedeam o domnișoară pe Calea Victoriei, elegantă și rafinată, cu ciorapi de matase și pălărioara. Acolo mă simțeam ușoară
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]
-
am gandit atunci la vechile închisori capitaliste unde erau torturați bravii comuniștii, oameni ca Olga Bancic sau Ilie Pintilie? Lecturile la care avusesem acces îmi furnizau modele! Fără să cunosc și alte suferințe, eram și eu o eroina!? Mă sufocam. Pantalonii mei erau plini de vaselina, mâinile amorțite, iar gândurile... Gândurile plecaseră cu un tânăr dandy din românele lui Cezar Petrescu! Dar ce făcusem eu era un balet mecanic. Oscilam între lumi. Testul se încheiase, abia după aceea o rușine groazncă
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]
-
despicată un pic la gât are pe piept batuceală (cusătură identică sau asemănătoare cu cea de pe guler), la guler, pe piept, pe mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
și-o băgau în gură și-o mestecau ca leșinații...Apoi se urcară în niște salcâmi și începură să culeagă flori albe, îmbobocite. Doi dintre ei se dădură lângă gard și-și scoseseră puțele lor mici să urineze. N-aveau pantaloni, erau îmbrăcați în cămăși albe, largi, probabil din ciolofibră sau din americă, care le-atârnau până la călcâie. -Bă, veni un vecin la mine, un flăcău făcut războiul, care trăsese cu coada ochiului în căruță, ia privește și tu ce-i
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
în el și da să mănânce boabe la păsările cerului. Când ne văzuse pe noi începuse să strige tare: <Tu ești ,Gheorghe? Gheorgheeee!> Era parcă un patriarh cu barba albă și lungă până-n pământ, purta o cămașă albă cu niște pantaloni de aba, rupți, aproape zdrențuiți, citea Biblia, Facerea lumii, și din când în când, ca la un ritual, își striga copilul pierdut în luptele de la Cotul Donului...< Bufff!- făcea- așa a murit băiatul meu!, sfârtecat în mii de bucăți de
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
Tutea la o masă, la restaurant, și discutăm despre prietenul nostru, Dumnezeu. Pantă rei! se amestecase Heraclit în vorbă. Dar ne-am întrerupt. Pe pod apăruse madam Jorjet, cum se recomandă ea; o tira potaia atîrnata de lesă, burdihanul înainte, pantalonii mulați pe coapse îi intrau între feșele piftioase (am inventat un cuvînt!, dar asta e nimic față de cuvîntul inventat de domnișoara de la mezeluri, care mi-a zis că o să-mi felieze parizerul! și eu care gîndeam licențios!); în cealaltă mînă
CAP 7 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355185_a_356514]
-
cuplu cu Amalia, și a mers la ușă pentru a o încuia. A cules de pe jos câteva bucăți de tencuială căzută în momentul acelei izbituri de pe lângă tocul de lemn vechi. A rămas în fața ferestrei, cu mâinile înfipte adânc în buzunarele pantalonului de velură. Privea lung peste șoseaua aglomerată, de la înălți-mea eta-ju-lui șapte la care se găsea cocoțată garsoniera închiriată de el în urmă cu ceva mai mult de un an. În toamna anului 2008 o cunoscuse pe Amalia și, pentru că ea
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
a zvârlit paharul în peretele din fața sa și s a ridicat arțăgos în picioare. S a apropiat de fată și a lovit o cu pumnul în piept așa de tare încât a aruncat o pe pat. S a dezbrăcat de pantaloni și s a aruncat peste trupul ei încercând să o posede. Nu a reușit. Ea stătea nemișcată, cu ochii închiși, strângând puternic picioarele, în timp ce el îi strângea sânii și umerii cu degetele i noduroase, mușcând lacom de unde se nimerea. Simțind
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
i frământau sânii cu putere. După câteva secunde, s a năpustit asupra ei cu o ploaie de pumni și înjurături. Iuliana a încercat să se opună, să scape din strânsoarea bestiei dezlănțuite. A rupt bluza de pe ea, i a tras pantalonii și a mușcat o dureros de șolduri și fese. Apoi, a îngenuncheat o din mijloc cu o lovitură, trântind o și țintuind o cu pieptul pe masă. Pe masa pe care mâncase și care acum era doar un suport banal
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
uscase cerul gurii. Strângea păturile de lână până sub bărbie și nu reușea să și oprească tremurul. Se simțea sfârșită și frigul accentua starea de rău ce o cuprinsese. Nu i a permis să se îmbrace și i a aruncat pantalonii și bluza în camera de alături. Vremea se răcise brusc și se mohorâse față de ziua precedentă. Umezeala de afară pătrunsese în cameră, chiar dacă aceasta fusese permanent închisă. Când soarele trecuse spre asfințit, el s a trezit. A tras o lângă
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
fiecare dată în același loc și cu aceleași gesturi dezordonate și cam neconvingătoare. De data asta însă Bebe nu se mulțumi să accepte jenat propunerea și, cerându-i printr-un gest al mâinii să aștepte, reluă căutarea, începând cu buzunarele pantalonilor, amintindu-și probabil că are unul și la spate, de unde extrase jubilând, o bancnotă de cinci lei, pe care o depuse apoi cu-n aer triumfal, pe blatul melaminat al barului. După ce-și primi restul, adună la un loc
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
sâni crescuți armonios, se remarca prin mersu‑i vioi pe stradă și în orice împrejurare. Nu‑și etala ostentativ nimic din frumusețea‑i naturală și întreținută cu evidentă grijă. Se îmbrăca modest și curat. Nu purta uniformă. Când nu îmbrăca pantaloni, fustele lungi până aproape de genunchi și bluzele călcate atent erau purtate cu firească lejeritate, fără a‑i evidenția linia foarte plăcută a trupului bine proporționat. La școală era una dintre cele mai active eleve, mai ales în jocurile din timpul
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
ori al gesturilor largi sau bruște cu brațele. Alții pândeau momentul în care să‑și poată trece palma, chiar și numai pentru o fracțiune de secundă, pe fesele apetisante, ce păreau că încearcă să evadeze pline de nerv din strânsoarea pantalonilor. Alții, mai sensibili, se abțineau cu greu să nu‑și ducă mâna pe părul ei bogat, ușor buclat, ce‑i cădea în valuri pe umerii rotunzi. Uneori încercau să o sărute pe obraji ori pe gură. Atunci Iuliana se supăra
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
mâna bărbatului care a strâns‑o cu putere și a început să râdă batjocoritor. - Hei, târfă, faci scene cu mine ?! I‑a smuls rucsacul și l‑a aruncat într‑un colț al camerei, după care i‑a desfăcut fermoarul de la pantaloni. Și pentru că nu nimerea să‑i deschidă cureaua lată și fata se opunea cât putea, apărându‑se cu picioarele, a lovit‑o cu dosul palmei peste obraji, o dată, de două ori... până ce fata a căzut. A prins‑o pe după umeri
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
patul de lângă perete. A mai lovit‑o de câteva ori, deși fata era leșinată. I‑a dat pan �talonii jos și i‑a rupt bikinii, fără să contenească a râde în neștire. Nu a mai avut răbdare să‑si tragă pantalonii jos. După ce și‑a dezbrăcat și aruncat la întâmplare geaca de piele, și‑a desfăcut nasturele mare de la betelie și fermoarul. Rânjind, s‑a aruncat asupra ei printr‑un salt scurt, ca într‑o luptă. I‑a depărtat picioarele inerte
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
Nu avea putere în brațele pe care le avea prinse cu forță de încheieturi, ca în cătușe. Bărbatul nu a încetat opintirile, pătruns subit de o bucurie vecină cu sminteala. După ce s‑a simțit satisfăcut, a coborât, și‑a tras pantalonii și i‑a aruncat un prosop vorbindu‑i batjo �co �ri �tor: - De ce n‑ai spus, târfă, că ești neîncepută? Poate te iertam și te luam de nevastă. Ha, ha, ha! Ai pătat și frumusețe de așternut. Șterge‑te bine
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
gura mă‑tii de târfă! Mișcă‑te, n‑auzi? Și pentru că biata fată nu răspundea cu vorba sau cu trupul, a mai lovit‑o de câteva ori pe unde a nimerit și, într‑un târziu, a scos cureaua lată de la pantalonii ei și a amenințat‑o că o spânzură. Degeaba. Iuliana stătea inertă, cu gura încleștată și cu ochii închiși. Reușise să‑și potolească și plânsul și doar respirația grea, întreruptă de scâncete reținute, i se mai auzea. După ce a obosit
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
locul în care o lăsase. Își stăpânea cu greu plânsul și urletele ce‑i stăteau în capul pieptului, cu ochii țintă pe perete. Se întreba dacă este real ceea ce i se întâmplă ori este doar un coșmar. - Să‑ți dai pantalonii jos. Poate mai am poftă de tine până dimineață. Cu păturile astea o să fie destul de cald. Tu dormi la perete. Să nu te pună dracu' să te gândești la vreo prostie, că de mâna mea mori, târfulițo! Nu a mai
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
de dolari o sută de Cobre, și ce să fac cu ele, împotriva cui să lupt?... Cine vrea să devenim luptători de bază, să asigurăm, să zicem, un flanc NATO, trebuie să dea și bani, nu să ne vindem și pantalonii de pe noi ca să cumpărăm Cobre. E un lux pe care nu ni-l putem permite". În schimb, congresman-ul americano-evreu Tom Lantoș, revine în România și declară public: " Am fost încântat să aud că prietenii mei de la Hyatt au reușit
CAP. 16 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355714_a_357043]
-
Îmi amintesc de Nicu. Oare când o fi coborât? Dar Emil? A coborât și el? Ne apropiem de stație. Un bărbat îmbrăcat ca un cerșetor se ridică de pe scaun și duce la ușă. Bagă degetul în nas, apoi își trage pantalonii dintre fese și se scarpină calm, chiar în acel loc. - Emil! Emil! Emil! Iarăși l-am strigat fără voce pe Emil. Ajungem în stație și cerșetorul coboară. Mă uit în gol. E mai bine așa. Oricum, Emil nu mă aude
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
momentele mele de cumpănă, mi-a aruncat o privire, din care nu am înțeles mare lucru. Am mai remarcat că tipul cu care venise,deși era o zi torida de vară era imbrcat destul de sobru, asortând la cămașă albă și pantalonii bleaumarin,o cravată de culoare violet...Am coborât scările și la ieșirea din pavilion m-am oprit lângă Mercedesul cu care veniseră cei doi. Arată destul de bine, cel puțin la prima vedere,... Avea scaunele tapisate cu piele vernil și era
DESTIN DE FEMEIE.OANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346207_a_347536]
-
Andri Popa” și nu manele. Noi dansăm blues-uri, si nu din buric. Spuneam ,,mișto” și „fain”, ori „haios”, în loc de „cool” sau „trendy”. O LUME PARALELĂ „Noi suntem cei care vindeam la bișnița cafea Vienner, în loc de nechezol, blue-jeans Brooklin, în loc de pantaloni comuniști, si Rexona contra săpunul Cheia sau Margareta. Noi ne bucurăm de sprayul Bob, dar și de Printil și Miraj, sau Mărgăritar... și știam să apreciem fiecare nimic cu care ne compuneam o lume paralelă. „ Și iată-ne intrați în
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]