2,654 matches
-
București, 1992, p. 53. 181 Interesantă este preluarea și prelucrarea în registrul sinistrului a motivului răzbunării din scrierea caragialiană, în sadismul demențial al vendetei din nuvela lui Villi Beneș Hanul roșu. 182 I. L. Caragiale, Opere,III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, 1962, p. 53. 183 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 156. 184 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
De la Caragiale la Brecht, antologare, postfață și note de B. Elvin, Editura Minerva, București, 1973, p. 400. 202 Ioan Slavici, Amintiri (Eminescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc, Maiorescu), Editura "Cultura națională", 1924. 203 I. L Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. crit. de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 121. 204 Vladimir Jankélévitch, L'ironie, Editura Flammarion, Paris, 1964 (Ironia, traducere și postfață V. Fanache, Editura Dacia
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Paris, 1964 (Ironia, traducere și postfață V. Fanache, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 144. 205 Marc Chapiro, L'illusion comique, apud. Popa, Marian, Comicologia, ed. cit., p. 270. 206 Vezi Notele la I. L. Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. crit. de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 710. 207 I. L. Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. crit. de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 710. 207 I. L. Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 153. 208 Idem, p. 154. 209 Caragiale, I. L., Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. crit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 153. 208 Idem, p. 154. 209 Caragiale, I. L., Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. crit. de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 281. 210 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Aristarc, Onești, 1998, p. 646. 211
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Stănoiu, Cazul maicii Varvara, Editura Porus, București, 1991, pp. 150-151. 214 Tudor Mușatescu, Scrieri, vol. VI, Proze, Editura Minerva, București, 1980, p. 379. 215 Idem, p. 402. 216 Idem, p. 18. 217 I. L. Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 231. 218 Tudor Mușatescu, Scrieri, vol. VI, Proze, Editura Minerva, București, 1980, p. 205. 219 Dicționar cronologic, Literatura
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Petreu, Filosofia lui Caragiale, Editura Albatros, București, 2003, p. 84. 125 Ibidem. 126 V. Gabriela Duda, Stilistica limbii române. Stilistică lingvistică și stilistică literară, Editura Universității din Ploiești, 2004, p. 289. 127 I. L. Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. cit., p. 117. 128 I. L. Caragiale, Opere, II, Teatru. Scrieri despre teatru. Versuri, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, p. 825 129 Vezi G. Ranetti, Romeo și Julieta la Mizil în Antologia piesei românești într-un act, vol. II
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
6. 66 Eugène Ionesco, Caragiale, actual și universal, apărut în "România", New-York, an I, nr. 4, 15 iunie 1956, reprodus, de fapt, "restituit" în "Jurnalul literar" nr. 13-14, 1989, p. 6. 67 I.L. Caragiale, Opere,III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, 1962. p. 350. 68 Idem, p. 351. 69 Tudor Arghezi, Teatru, Editura pentru Literatură, 1968, p. 120. 70 Idem, p. 122
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o prefigurare a cuplurilor lui Urmuz în imaginea lui Lache și Mache, contopiți în "durerea fără seamăn a unui animal quadripod" (Maria Vodă Căpușan, Despre Caragiale, Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 26). 37 I. L. Caragiale, Opere,III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 339. 38 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., 748. 39 Urmuz, op. cit., p. 22. 40 I. L
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fabulos, dar care poate fi interpretat în planul absent al "palimpsestului", ca alegorie a unui joc erotic interzis." în Caragiale și Caragiale.Jocuri cu mai multe strategii, ed. cit., p. 188. 83 I. L. Caragiale, Opere,III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 182. 84 Idem, p. 14. 85 Idem, p. 20. 86 Un argument în sprijinul acestei ipoteze, mai precis
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 182. 84 Idem, p. 14. 85 Idem, p. 20. 86 Un argument în sprijinul acestei ipoteze, mai precis, un indiciu legat de existența intenției care justifică termenul de parodie în acest sens, poate fi descoperit într-o scrisoare în care Urmuz își exprima nu doar deziluzia legată de respectiva idilă nefructificată, ci și o perspectivă denigratoare asupra iubirii, demascată și demonetizată ca simplu pretext pentru efuziuni literare: "cred că
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
am cedat numaidecăt. Am plătit scump slăbiciunea mea..." (Caragiale. I. L. Momente, schițe, amintiri, Editura Cartea Românească, București, 1943, pp. 121-122). 92 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 343. 93 I. L. Caragiale, Opere,III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. cit., p. 178. 94 Urmuz, op. cit., p. 22. 95 Idem, p. 56. 96 Idem, p. 74. 97 Urmuz, op. cit., p. 18. 98 Idem, p. 92. 99 Ibidem. 100 I. L. Caragiale, Opere,III , Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
versuri, parodii, varia, ed. cit., p. 178. 94 Urmuz, op. cit., p. 22. 95 Idem, p. 56. 96 Idem, p. 74. 97 Urmuz, op. cit., p. 18. 98 Idem, p. 92. 99 Ibidem. 100 I. L. Caragiale, Opere,III , Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. cit. p. 213. 101 Urmuz, op. cit., p. 60. 102 Idem, p. 61. 103 Ibidem. 104 Idem, p. 60. 105 Ibidem. 106 În sensul dat de Riffaterre, care considera că, printr-o lectură deopotrivă "textuală și memorială", lectorul poate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
plecare pentru o anume interpretare. (Riffaterre, Michael, La trace de l'intertexte, "La Pensée", nr. 215, oct. 1980, pp. 4-18, apud. Vultur, Smaranda, Infinitul mărunt, Cartea Românească, Bacău, 1992, p. 13.) 107 I. L. Caragiale, Opere, III , Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. cit., p. 356. 108 Idem, p. 354. 109 Urmuz, op. cit., p. 24. 110 Idem, p. 48. 111 Idem, p. 74. 112 I. L. Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. cit., p. 354. 113 Urmuz, op. cit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
I. L. Caragiale, Opere, III , Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. cit., p. 356. 108 Idem, p. 354. 109 Urmuz, op. cit., p. 24. 110 Idem, p. 48. 111 Idem, p. 74. 112 I. L. Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. cit., p. 354. 113 Urmuz, op. cit., p. 56. 114 Dan C. Mihăilescu inventaria, între alții, atributele ambivalenței din comportamentul și caracterul lui Caragiale, pe pagini întregi din articolul Fascinația și comedia puterii, apărut în Revista de Istorie și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
28. 134 Idem, p. 20. 135 Idem, p. 38. 136 Urmuz, op. cit., p. 48 137 Idem, p. 74. 138 Idem, p. 24. 139 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 55. 140 Idem, pp. 55-56. 141 Raportul dintre parodie, burlesc și absurd este, în general și la Urmuz, în special, unul de includere sau de subordonare: parodia presupune, în linii mari, imitația unui text literar individual, cu intenție umoristică sau critică, de regulă prin denaturarea sau îngroșarea trăsăturilor caracteristice
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
138 Idem, p. 24. 139 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 55. 140 Idem, pp. 55-56. 141 Raportul dintre parodie, burlesc și absurd este, în general și la Urmuz, în special, unul de includere sau de subordonare: parodia presupune, în linii mari, imitația unui text literar individual, cu intenție umoristică sau critică, de regulă prin denaturarea sau îngroșarea trăsăturilor caracteristice ale originalului, în timp ce burlescul are o sferă mai mare de referențialitate și o mai mare libertate de construcție
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
burlescul are o sferă mai mare de referențialitate și o mai mare libertate de construcție, delectarea putând fi generată și în afara confruntării directe cu modelul, ci numai prin absurditatea lumii nou create. Se poate vorbi, așadar, de o înglobare a parodiei în burlesc. De altfel, în Geschichte des Burlesken, 1794, K. F. Flögel identifică burlescul în trei posturi: prin lucruri, prin limbaj și simultan prin amândouă și enumeră între elementele definitorii ale primului tip chiar parodia comică, dar și travestiurile, amestecul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
așadar, de o înglobare a parodiei în burlesc. De altfel, în Geschichte des Burlesken, 1794, K. F. Flögel identifică burlescul în trei posturi: prin lucruri, prin limbaj și simultan prin amândouă și enumeră între elementele definitorii ale primului tip chiar parodia comică, dar și travestiurile, amestecul de evenimente importante cu unele banale, nesemnificative, interpretatrea prozaică a lucrurilor celeste, brusca degradare și contrastul insolit etc. (apud. Lesovici, Doru, Ironia, Institutul European, Iași, 1999, pp. 133-137). Prezența acestor aspecte în proza lui Urmuz
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fenomen de la kitsch-ul produs în scopuri propagandistice până la cel pentru „distracție”. Indiferent de clasificarea contextelor în care apare implică întotdeauna noțiunea de „nepotrivire estetică”, de „prost gust”. T.W.Adorno vorbind despre falsa conștiință estetică definește kitsch ul drept „parodie a katarsis-ului” Alexis de Tocqueville, istoric și sociolog al culturii analizează, în Democrația în America, efectele democrației moderne asupra artelor. Democrația conduce în mod necesar la o coborâre a standardelor, în domeniul atât al creației, cât și al consumului și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
lui Cristos și al lui Dumnezeu. Această semnificație este confirmată de următoarele caracteristici: diadema, semnul demnității regale, pe care bestia o poartă pe coarne este, în mod obișnuit, atribuită lui Cristos; faptul că Dragonul cedează propriul tron Bestiei este o parodie a înscăunării lui Cristos. Refuzul cultului imperial din partea creștinilor este o rezistență față de împărat și față de stat. Acest lucru însemna în mod sigur persecuție până la martiriu și, în anumite cazuri, confiscarea bunurilor și exilul. După concepția clarvăzătorului, diavolul este cel
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Dată fiind ambianța semisătească, locul unde se dezbat opiniile și se caută explicații raționale pentru ciudata întâmplare e la o petrecere, eveniment la care participă, alături de cel pățit, figuri exponențiale ale comunității: preotul Petrian, profesorul Olaru și Barandabulă, „nebunul satului”. Parodia, absurdă, se extinde și la nivelul subiectului discuțiilor, care degenerează treptat în pălăvrăgeli despre comunism, terorism, intrarea României în NATO ș.a.m.d. P. se remarcă din nou prin disponibilitatea de a voala sarcasmul în tonalități discrete, de simplu observator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
prezența mea, pe acest micuț sărman! Cum îndrăznești să ridici mâna asupra unui supus al Regelui, tatăl meu, fie acela cât de mic? Să se deschidă poarta și să intre.(...) Santinelele prezentară armele, porțile se întoarseră în țâțâni. Micul principe — parodie — din Offal Court, se repezi, cu zdrențele în vânt, spre adevăratul prinț de Westminster, căruia îi întinse mâna. -Pari obosit și înfometat, îi zise Eduard Tudor. Țiau făcut rău. Vino cu mine.Cum te numești, micuțule? -Tom Canty, vă rog
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
LCF, 1964, 15; Nicolae Crețu, Ion Istrati, IL, 1968, 4; Liviu Leonte, Originalitatea povestirii, IL, 1969, 12; Popa, Dicț. lit. (1971), 305-306; N. Barbu, Comedia țărănească, CRC, 1973, 3; Petru Poantă, „Satul fără țărani”, ST, 1974, 11; Voicu Bugariu, O parodie involuntară, LCF, 1975, 2; Val Condurache, „Păsări călătoare”, CL, 1975, 6; Andi Andrieș, Bădia Nică, CRC, 1977, 5; Const. Ciopraga, Exodul prozatorului Ion Istrati, CRC, 1977, 5; Maftei, Personalități, III, 168-171; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 237-238. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
de aventuri. Prozatorii de la U. sunt George Missail, Gr. H. Grandea, D. Stăncescu, D. Teleor, V.A. Urechia, Th. D. Speranția, Ion Gorun, Sofia Nădejde, Smara (Smaranda Gârbea) și Laura Vampa. Teleor și Marion întrețin o rubrică de umor, cu parodii, cronici rimate, schițe, anecdote, ale căror subiecte sunt alese din viața pitorească a mahalalei bucureștene. Cu nuvele a mai colaborat Al. Vlahuță. Din 27 septembrie 1899 începe să scrie la U. I. L. Caragiale, atras de contractul avantajos propus de Cazzavillan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]