10,068 matches
-
Domn, suveran absolut al robitei Romînii! ". [ 27 septembrie 1880] [""ROMÎNUL", DUPĂ CE PARAFRAZEAZĂ... "] "Romînul", după ce parafrazează pentru a suta oară cu vorbe de dacă rolul ce-l are opoziția în toate țările, ajunge a vorbi și de opoziția din țara noastră. Partida liberală voiește a face pe deplin educațiunea politică a țării... Din contra, organele opozițiunii de toate nuanțele înfățișează dezgustătoarea priveliște a unei nemaipomenite lipse de urbanitate, a unei lupte îndîrjite, în care espresiunile cele mai triviale se înlănțuiesc unele cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și asupra românilor într-un chip direct sau indirect și prin urmare dânșii se cred serios provocați a-și da și ei seama de situație și a se concerta asupra atitudini[i] [lor] viitoare[2lor]2. Stânga extremă în Ungaria, partida independenților kossuthiani - zice "Telegraful romîn" - sporește din zi în zi. Șovinismul maghiar, din fel de fel de motive, a ajuns la culme, pentru că guvern și partide se întrec în a face imposibilă existența oricării suflări omenești care nu cugetă, nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se află decât în Academiile de corecțiune de moravuri din San Francisco. N-o zicem noi aceasta. Țara toată o știe, presa toată, afară de cea oficioasă, o repetă zilnic. Inocențele californiane nu se schimbă, din nefericire, nici prin "stenahoria sfărâmăturilor partidei conservatoare", nici prin alte grațiozități de acelaș gust. Ele sânt ceva constant, inerent naturii partidului roșu, pe care "Romînia liberă"-l descrie în modul următor: Nemernici sânt mulți în turma roșie; ei formează maioritatea și încă ce maioritate! Oameni cinstiți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care ni se spune ce mari, ce colosale progrese am făcut în administrația finanțelor. (Vezi adaosul de 34 procente a bugetului cheltuielilor, tainica gestiune a celor opt milioane rusești ș. a. m. d. ) Dar "ceea ce nici cei mai mari vrăjmași ai partidei de la putere nu mai pot să nege" este organizarea și dezvoltarea armatei sub roșii. Chestia asta s-o lăsăm încurcată până mai una alta. Încă n-a sosit vremea de-a pune în evidență talentul vestit de organizare al geografului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin acte ca acesta, e de datoria guvernului de-a face cercetări și de-a descoperi focarele în care s-au încuibat nu numai ideile de răsturnare, dar și începuturile criminale de execuțiune. Oricât de aprinse ar fi certurile între partizi cari se combat pe un tărâm legitim, față cu realitatea crimei încetează toate și oricare om ce are sentimentul statului și a ordinei e indignat când în marea luptă de interese și idei legitime, în lupta leală, apare din ascunzătorile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asupra evenimentului nu vom răspunde nimic; dar vom releva ceea ce ne atinge pe noi direct în articolele pe cari ziarul partidului roșu le publică de trei zile încoace. "Romînul" susține că d. Pietraru a fost aginte electorale la Târgoviște al partidei de la "Timpul" și redactore al ziarului din Târgoviște "Vestea" sau "Tîrgoviștea", organ al acestei partite. Afirmare pentru afirmare. Susținem că acest domn a fost mult timp roșu și agent electoral al roșilor. Dar nici nu putea fi altceva decât roșu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari au comandat dincolo de Dunăre. II. Pentru că în toate zilele ocărăște nu numai pe Rosetti și pe Brătianu, dar și pe întregul partid liberal național, a cărui principii politice sânt mai apropiate de principiile partidului nostru decât principiile tuturor celorlalte partizi. Cel puțin au cu noi această mare asemănare că sânt democrați și au combătut alăturea cu Rusia. Aceste publicațiuni sânt neapărate pentru a înfrunta calomniile. Tototdată te autorizez să publici și această depeșe. Gr. M. Sturdza Deși telegrama de mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tale" este a-i zice "ai meritat a fi asasinat". Toți asasinii zic victimelor lor "ale tale dintru ale tale"; mai cu seamă în asasinatele politice aceasta este o regulă fără escepțiune. E foarte trist că organul de căpetenie al partidei conservatoare a adoptat această deviză a asasinilor... Depinde de partida conservatoare de a proba țării, printr-o dezaprobare categorică, că nu în numele ei " Timpul" a adoptat această deviză. Nouă ni se pare că principiele conservatoare ar reclama această regulare, căci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Toți asasinii zic victimelor lor "ale tale dintru ale tale"; mai cu seamă în asasinatele politice aceasta este o regulă fără escepțiune. E foarte trist că organul de căpetenie al partidei conservatoare a adoptat această deviză a asasinilor... Depinde de partida conservatoare de a proba țării, printr-o dezaprobare categorică, că nu în numele ei " Timpul" a adoptat această deviză. Nouă ni se pare că principiele conservatoare ar reclama această regulare, căci altfel ar putea să intre în societatea noastră un virus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dezaprobare categorică, că nu în numele ei " Timpul" a adoptat această deviză. Nouă ni se pare că principiele conservatoare ar reclama această regulare, căci altfel ar putea să intre în societatea noastră un virus dizolvător care să nu cruțe pe membrii partidei conservatoare mai mult decât pe membrii partidei liberale; și la fiece lovitură de cuțit sau de pistol ar răsuna deviza adoptată de organul partidului conservator: "Ale tale dintru ale tale". A zice "ale tale dintru ale tale" unui bărbat politic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a adoptat această deviză. Nouă ni se pare că principiele conservatoare ar reclama această regulare, căci altfel ar putea să intre în societatea noastră un virus dizolvător care să nu cruțe pe membrii partidei conservatoare mai mult decât pe membrii partidei liberale; și la fiece lovitură de cuțit sau de pistol ar răsuna deviza adoptată de organul partidului conservator: "Ale tale dintru ale tale". A zice "ale tale dintru ale tale" unui bărbat politic în urma unei încercări de asasinat... este în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mult cu cestiunea aceasta în vremea din urmă. Considerând textul clar al Constituției și familia Hohenzollern-Sigmaringen, binecuvântată cu îndestui coborâtori de sex bărbătesc, spiritele n-ar fi trebuit să se preocupe de cestiune cu atâta viociune dacă extraordinarele raporturi dintre partizile din țară și atitudinea Domnului față cu ele n-ar arunca în considerațiile acestea un element nou, a cărui discuție e de-o esențială însemnătate dacă voim a înțelege starea politică dinlăuntru a României. După cele spuse mai sus e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fi luceferii conducători ai acestei direcții estreme. În mod sporadic se cam întîmplă, de acestea în toate monarhiile Europei. Dar original și specific românesc e în adevăr că asemenea manifestații îndrăznesc să se arate fără de nici o jenă înlăuntrul unei partide guvernamentale, precum sânt azi liberalii, și-ntr-un organ al guvernului, cum e, "Romînul". Dar în sfârșit acestea se mai pot scuza ca o oscilație de partid constituțional, care vibrează, ce-i drept, într-o amplitudine prea de tot depărtată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sigur în conștiințele supușilor lor. Dacă lucrurile ar sta astfel, în această nedeterminată generalitate, am, avea de așteptat dezvoltarea lor și n-am fi prea avut la ce le atinge. Dar îndeosebi în privirea principelui Carol s-au ivit, înlăuntrul partidei radical-liberale azi la putere, niște incidente oficiale pe cari cată să le relevăm cu atât mai mult cu cât pun pe gânduri pe partizanii dinastiei. Unele din aceste acte le vom aminti pe scurt, abținîndu-ne încolo de la orice comentar. La
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
confrații de la "Romînul". Dumnealor par a se mira de aceasta; ar fi așteptat toate minuțiozitățile unui reporter, dar asemenea draperie, oricât de interesantă ar fi încolo, ni se pare nouă de puțină însemnătate. Îndealtmintrelea "Romînul" recunoaște că sincer a procedat partida conservatoare, căci faptele ei ș-ale capului ei fiind bine cunoscute, nici o amăgire nu mai poate fi. Nu știm cui avem să mulțumim această rară mărturisire a organului guvernamental, pe care s-ar fi cuvenit s-o facă întotdeuna, fiind
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Mahmud deveni domn feudal în Albania de nord. Ambiția lui îi inspiră de timpuriu ideea de-a se proclama independent de Poartă și Domn suveran al Albaniei. Dar pentru aceasta îi trebuiau brațele tuturor și țara era despărțită în nenumărate partizi. El căută mai întîi să câștige cu binele pe căpeteniile neamurilor pentru planurile sale, dar, neizbutind întru aceasta, îi împresură pe rând cu război pe agalele și {EminescuOpXI 479} beii din Giacova, Prisrend, Ipec, Tirana, Cravaia ș. a. m. d., supunîndu-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
orașul n-ar mai arăta ca un imens Maglavit. Un pic de muzică. Recent, în timpul concertului Filarmonicii, unui dirijor tînăr, cu gestică extrem de alegră, mereu con fuoco, i-a sărit bagheta din mînă, zburînd speriată pînă sub violoncelul șefului de partidă. Acesta, părăsindu-și fulgerător arcușul, o ridică și i-o redă dirijorului. Aplecat, galant, într-o reverență de mulțumire. Nu mai văzusem așa ceva. Dar mi-am adus aminte imediat de nonagenarul Elenescu, și el prezent de curînd pe podiumul ieșean
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
într-un scaun cu rotile, împins de soție. Îmbrăcată într-o fustiță de tenis și ținînd sub braț o rachetă. Îi aranjează pernele, îl sărută, el e deja un cadavru viu. "Odihnește-te, dragule, îi spune, mă întorc imediat, după partida de tenis, foarte curînd". În urma ei, soțul, jubilînd către public: "Ea habar n-are că i-a mai rămas doar o săptămînă de trăit". E genul de anecdotă după care se topește monstrul academic Ravelstein, apelînd pentru asta la nesecata
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pe Siret să se introducă vapoare, iar pe uscat „să se facă toate drumurile cele mari șosele ca în Austria și cu aceleași mijloace”. Mihail Kogălniceanu s-a ridicat cu hotărâre împotriva sistemului feudal de construire a șoselelor. În Dorințele partidei naționale în Moldova el cerea, în articolul 34, înlesniri comerțului și libertății muncii prin deschiderea de canale și drumuri și „mai ales desființarea a orice beilicuri, cărături și havalele, precum la drumuri publice” etc. Ion Ghica s-a preocupat și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și uneori au reclamat despăgubiri pentru pierderile ce li se pricinuiseră. Opinia publică a acuzat, pe bună dreptate, guvernele antiunioniste ca fiind principalele vinovate ale acestor stări de lucruri, la care se ajunsese prin încurajarea a tot ceea ce era folositor partidei antiunioniste, în special prin toleranța acordată funcționarilor austrieci, care nu făceau altceva decât să sprijine politica austriacă. Odată cu realizarea Unirii, se crease o vizibilă contradicție între noua stare politică și vechea situație de la serviciul telegrafiei. Se impunea grabnic o soluție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
amprenta efortului de modernizare. Ele nu sunt ușor decelabile în conduita politică internațională a conducătorilor fanarioți ai Principatelor, dar nu puteau să nu lase urme, ca să nu mai vorbim de opoziția antifanariotă care se confunda, până la un punct, cu o partidă națională. Or, politica unui stat este un atribut al celor ce dețin puterea (fie ea și contestată sau exercitată cu mandat al Curții suzerane). În cazul Principatelor, domnitorii fanarioți erau însă verigi slabe într-un angrenaj uriaș, care funcționa de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
soarta politică a provinciilor românești. Este de reținut și ideea că „pacea de la Carlowitz a adus însă o schimbare radicală a relațiilor turco-poloneze”, estompând vechea rivalitate între cele două părți, punând Polonia în situația de a căuta sprijinul Porții prin partida republicană sau patriotică (Potoski). Deși polonezii n-au abandonat total intenția de a încorpora Moldova sau de a o transforma într-un stat tampon, amenințările la adresa Poloniei ca stat independent au îndemnat cercurile politice poloneze la conciliere și alianță cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la Luțk), pe care nu are curajul să-l dezvăluie boierilor în toată amplitudinea sa. Constantin Brâncoveanu este domnitorul care se apropie în cea mai mare măsură de „prințul luminat” și absolut al secolului al XVIII-lea. Dar are o partidă boierească (în speță, Cantacuzinii) cu care colaborează și în decizii. Ruptura cu ea se produce. După Cantemir și Brâncoveanu, marii boieri vor „cârti”, autohtonii se vor ciocni cu „năpasta” fanariotă, vor face arzuri către Poartă, dar domnia nu mai depindea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rebele, toți locuitorii de la șapte ani în sus urmând să fie masacrați sau vânduți ca sclavi. Atitudinea și reacția românilor sunt lesne de înțeles. Ei au fost pur și simplu aruncați în brațele rușilor. Și, totuși, n-a lipsit o partidă boierească filoturcă, națională cum a numit-o Pompiliu Eliade, din motive care vor rezulta din examinarea obiectivelor politice țariste și a relațiilor româno-ruso-turce. Speranța românilor în abolirea dominației otomane, ca urmare a unui război fericit al Rusiei, nu se stinsese
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la bunăvoia ei”, iar Austria și Prusia ar fi luat și ele provincii poloneze limitrofe. Așa s-a născut planul împărțirii Poloniei, trimis lui von Solms la Petersburg, la 2 februarie 1769, plan atribuit de rege contelui Lynar. În această „partidă”, o carte de mare valoare o constituiau Principatele. În capitala Rusiei, von Solms a luat legătura, în martie 1770, cu fostul domnitor Grigore al III-lea Ghica. Deși „tratat cu distincție” de ruși, el nu va fi o piesă utilizabilă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]