3,841 matches
-
fiind în strânsă legătură cu sentimente de posibilă agresiune, dar fără țintă precisă (Heller, Groff, Solomon, 1977 : 183). „Avtobusniki” sau pelerinii de autocar Limba rusă a dat naștere unui nou cuvânt pentru a denumi un nou tip de pelerin : „avtobusniki”. Pelerinii și pelerinajele „de autocar” constituie subiectul unei cercetări întreprinse de Jeanne Kormina, profesor de sociologie la Universitatea din Sankt Petersburg (Kormina, 2010). Boomul pelerinajelor cu autobuzul a început să se manifeste la jumătatea anilor 1990, odată cu stabilizarea situației economice și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
odată cu stabilizarea situației economice și politice în Rusia postsovietică. Se trasează noi rute de pelerinaj, se stabilesc contacte în clerul local și, ceea ce este cel mai important, se înregistrează nenumărate mărturii de vindecări miraculoase, de (re)descoperire a credinței etc. Pelerinii înșisi, notează J. Kormina, sunt cei care alcătuiesc programul și traseul, plasați cu totul în afara controlului Bisericii „oficiale”. Cântă împreună în autocar, servesc mese comunitare, împart apă miraculoasă, rostesc rugăciuni etc. Pelerinajele pot fi „scurte”, de două-trei zile, sau „lungi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai adesea sunt preferate pelerinajele „scurte” - mai ieftine, mai ușor de organizat și aproape de casă, lucru important ținând cont de vârsta, mai degrabă înaintată, a participanților. „Pelerinajul de autobuz” constituie de fapt embrionul unui nou tip de practică religioasă. Cu toate că pelerinii insistă pe continuitatea cu tradiția religioasă, ceea ce rezultă este ceva cu totul nou : o practică populară inițiată de către credincioși obișnuiți, opusă unor forme mai elaborate, cum ar fi, de pildă, viața monastică, chiar și vieții obișnuite de parohie. Pelerinii înșiși
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Cu toate că pelerinii insistă pe continuitatea cu tradiția religioasă, ceea ce rezultă este ceva cu totul nou : o practică populară inițiată de către credincioși obișnuiți, opusă unor forme mai elaborate, cum ar fi, de pildă, viața monastică, chiar și vieții obișnuite de parohie. Pelerinii înșiși sunt conștienți de diferențe. Iar cel mai adesea este vorba de oameni săraci, a căror practică religioasă se deosebește consi derabil de religiozitatea ostentativă a noilor elite din Rusia. Piața „emer gentă” a pelerinajelor este disputată, în Rusia, de către
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Valaam, din nord- vestul Rusiei, cu site-ul valaam.ru), care posedă propriile servicii de pelerinaj, cu ghizi specializați, un cod de conduită mai sever, dând dovadă de o adevărată business attitude. În fine, pe ultima poziție ca număr de pelerini și ca importanță se află pelerinajele „diocezane”, organizate sub autoritatea și supravegherea episcopilor locali. Se consideră că în linii generale acestea din urmă ar fi mai „tolerante” față de pelerinii seculari, mai puțin „stricte”, cu alte cuvinte, fie și numai dacă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
adevărată business attitude. În fine, pe ultima poziție ca număr de pelerini și ca importanță se află pelerinajele „diocezane”, organizate sub autoritatea și supravegherea episcopilor locali. Se consideră că în linii generale acestea din urmă ar fi mai „tolerante” față de pelerinii seculari, mai puțin „stricte”, cu alte cuvinte, fie și numai dacă luăm în considerare impunerea unor anumite „coduri” vestimentare mai relaxate. Autoarea este prudentă atunci când vine vorba de aplicabilitatea noțiunii de „communitas”, gândită de Victor Turner (1978), în spațiul creștinismului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acest caz prin calitățile Rusiei rurale, neatinse încă de urbanizarea excesivă, declinul sacralității sau de tirania publicității. O remarcă importantă a autoarei (o pot confirma pe deplin deoarece am întâlnit-o și eu foarte des în România) este aceea că pelerinii își folosesc cunoștințele religioase, „dar și pe cele istorice, geografice etc. ca pe o formă de capital cultural, pentru a se demarca de ceilalți pelerini”, însă și față de colegii de serviciu, care nu privesc întotdeauna cu ochi buni astfel de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe deplin deoarece am întâlnit-o și eu foarte des în România) este aceea că pelerinii își folosesc cunoștințele religioase, „dar și pe cele istorice, geografice etc. ca pe o formă de capital cultural, pentru a se demarca de ceilalți pelerini”, însă și față de colegii de serviciu, care nu privesc întotdeauna cu ochi buni astfel de escapade cu iz religios. Discursul pelerinilor despre „puritatea” locurilor vizitate este însă impregnat de un limbaj secular. „Puritatea” este înțeleasă în acest caz drept o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și pe cele istorice, geografice etc. ca pe o formă de capital cultural, pentru a se demarca de ceilalți pelerini”, însă și față de colegii de serviciu, care nu privesc întotdeauna cu ochi buni astfel de escapade cu iz religios. Discursul pelerinilor despre „puritatea” locurilor vizitate este însă impregnat de un limbaj secular. „Puritatea” este înțeleasă în acest caz drept o calitate ecologică a apei, aerului, a peisajului din jur, perceput în integralitatea sa, nu doar cel sacral. Conducătorii și organizatorii de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
religios pentru a deveni un loc de pelerinaj „de succes”. În limba română, termenul s-ar traduce prin „harul”, „duhul” bun, plăcut al unui loc, legat de vechimea lui, calitatea artefactelor religioase, dar mai ales de modul în care oamenii, pelerinii, călugării, preoții etc. se comportă și se roagă acolo. Noțiunea de namolennost’ și „energie sacrală” este esențială în înțelegerea dimensiunii populare a pelerinajelor în Rusia de astăzi. Ea seamănă mult și cu cea de baraka, răspândită în lumea musulmană, fiind
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se roagă acolo. Noțiunea de namolennost’ și „energie sacrală” este esențială în înțelegerea dimensiunii populare a pelerinajelor în Rusia de astăzi. Ea seamănă mult și cu cea de baraka, răspândită în lumea musulmană, fiind vorba de „răsuflarea sacră a sfințeniei”. Pelerinii ruși care utilizează această noțiune pentru a-și descrie experiențele consideră că locurile sfinte pe care le frecventează (mănăstiri, peșteri, izvoare miraculoase), precum și icoanele făcătoare de minuni au capacitatea reală de acumuluare a „energiei sacre” proprie mai multor generații de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
postsovietică, noțiunea populară de namolennost’ i-a ajutat pe credincioșii „obișnuiți” să treacă peste ruptura dintre Rusia sovietică și cea contemporană, permițând construcția unei continuități mai puțin problematice, legată de noul imaginar religios ortodox. Adesea, scrie J. Kormina, când un pelerin rus este interogat asupra a ceea ce reprezintă pentru el cu adevărat însușirea de namolennost, el utilizează în răspunsurile furnizate cuvântul „energie” pentru a explica esența acestuia - cum se întâmplă și la noi în locuri de pelerinaj ca Mănăstirea Prislop sau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de afaceri, „misionare” religioase ? Pe ce se bazează de fapt legitimitatea lor ? Care este relația lor cu înalta ierarhie a Bisericii ? Sunt tolerate tacit sau încurajate ? Care sunt relațiile existente între organizatori, competiție sau colaborare ? Cum privesc și își descriu pelerinii experiențele de călătorie, care sunt criteriile de clasificare ale „reușitei” unui pelerinaj cu autobuzul ? Atitudinea lor față de exercițiul de autoritate al organizatorilor și conducătorilor de grup ? Portretul standard ? Ce discută în timpul voiajului, care sunt motivațiilor lor, cum se for mează
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
criteriile de clasificare ale „reușitei” unui pelerinaj cu autobuzul ? Atitudinea lor față de exercițiul de autoritate al organizatorilor și conducătorilor de grup ? Portretul standard ? Ce discută în timpul voiajului, care sunt motivațiilor lor, cum se for mează în timp identitatea lor de pelerini ? Post scriptum : practica pelerinajului tip „avtobusniki” și-a găsit o reflectare previzibilă în arta contemporană. „Prototip X - proiect de construire a unui autobuz pentru mântuirea neamului” al tânărului artist Mihai Balko. Este vorba de reproducerea la scară reală a unui
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și-o aproprieze.” (Autor, Judit Balko, curatorul expoziției, sursa fiind mihaibalko.wordpress.com) Ambianța pelerinajului : muzică, miresme, hrană Practica și rolul muzicii în cadrul pelerinajelor Pelerinajele din toată lumea sunt pline de muzică, de sunete muzicale. Nici pelerinajele ortodoxe nu fac excepție. Pelerinii cântă în rând. Se cântă pricesne la Prislop, Suceava sau Nicula. Vânzătorii de CD-uri cu muzică religioasă au obiceiul de a face reclamă albumelor de vânzare, efectuând audiții publice cu ajutorul unor sisteme audio improvizate. Cerșetorii cântă uneori : fie își
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
motive, pe care voi căuta să le ordonez în ordinea importanței. Din punctul de vedere al antropologiei pelerinajului, sunetul nu poate fi neglijat deoarece el face parte integrantă din experiența „afectivă” a Ortodoxiei, fiind generator de emoție și sens pentru pelerini. Muzica este o parte esențială a tuturor religiilor, fiind în legătură cu creația și menținerea acelui sentiment atât de special de „comuniune” (communitas), esența unui ritual religios de acest tip. Prin studiul unor cântări precum pricesnele se pot verifica vivacitatea unor forme
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
important aspect este relația dintre muzică, spațiul sacru al pele rinajului și spațiul public. Muzica servește ca barieră și frontieră ima terială a spațiului ritual, iar în interiorul acestuia permite un mai bun control emoțional și de gestiune a grupurilor de pelerini. Pricesnele. În iunie 2013, revista satirică intitulată Cațavencii publica o caricatură de Ion Barbu, reprezentând un preot masiv, bărbos, cu potcapul pe cap și un teanc de manuscrise (sugerat) muzicale sub braț. Preotul se adresează unui grup de femei în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de astfel de desene de presă dedicate moaștelor, pelerinajelor, moravurilor preoților - pe scurt, un fin observator al faptului religios) putem percepe faptul că pricesnele (din slavonul pricestanie - Sfânta Împărtășanie, părți din ea) fac parte din identitatea muzicală a grupurilor de pelerini. Ele sunt interpretate mai ales de femei în vârstă, fiind un marker identitar puternic atât al pelerinului în spațiul public mediatic, cât și al omului credincios, în general. Ce sunt de fapt pricesnele ? În ce împrejurări le-am auzit pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
faptului religios) putem percepe faptul că pricesnele (din slavonul pricestanie - Sfânta Împărtășanie, părți din ea) fac parte din identitatea muzicală a grupurilor de pelerini. Ele sunt interpretate mai ales de femei în vârstă, fiind un marker identitar puternic atât al pelerinului în spațiul public mediatic, cât și al omului credincios, în general. Ce sunt de fapt pricesnele ? În ce împrejurări le-am auzit pe teren ? Cântări „paraliturgice”, acceptate tacit de către Biserică, ce marchează „spații goale” din liturghie. De altfel, Dicționarul Limbii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și la București, dar era vorba mai degrabă de un gest individual, izolat. Pentru cei care cântă pricesne, textul are o importanță mai mare decât muzica. La marele pelerinaj de la Nicula, din 15 august, se face schimb de pricesne între pelerini. În opinia lui Costin Moisil, etnomuzicolog și cercetător la Muzeul Țăranului Român din București, schimbul de pricesne ar fi una dintre trăsăturile specifice ale pelerinajului de la Nicula. Adesea, pelerinii poartă cu ei caiete simple, școlărești, conținând pricesne scrise de mână
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de la Nicula, din 15 august, se face schimb de pricesne între pelerini. În opinia lui Costin Moisil, etnomuzicolog și cercetător la Muzeul Țăranului Român din București, schimbul de pricesne ar fi una dintre trăsăturile specifice ale pelerinajului de la Nicula. Adesea, pelerinii poartă cu ei caiete simple, școlărești, conținând pricesne scrise de mână, schimbând texte între ei (Moisil, 2013). Eu însumi am primit la Mănăstirea Prislop o foaie de hârtie format A4 cu pricesne dedicate Părintelui Arsenie Boca, scrise de mână, un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pricesne scrise de mână, schimbând texte între ei (Moisil, 2013). Eu însumi am primit la Mănăstirea Prislop o foaie de hârtie format A4 cu pricesne dedicate Părintelui Arsenie Boca, scrise de mână, un fel de răsplată de la un grup de pelerini pe care l-am dus cu mașina de la mănăstire până jos, în orașul Hațeg. Pricesnele constituie, din acest punct de vedere, un factor identitar și identificator intraconfesional ortodox, dar cu o certă ereditate greco-catolică. Muzica este un instrument eficace de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de sport, clădiri guvernamentale), este un ingredient eficace în produ cerea și instaurarea unei anumite senzații de „ordine” spațio-temporală în perimetrul în care este difuzată. Exact la fel se petrec lucrurile și în cazul pelerinajelor. De altfel, marea majoritate a pelerinilor cu care am stat de vorbă cu privire la muzica religioasă „ambientală” o percepeau ca pe un mijloc de concentrare, o unealtă eficientă în a induce stări subiective și cognitive profunde, legate de imaginea pe care și-o creau ei înșiși despre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a grupurilor. Rămâne de văzut în ce măsură „spațiul sonor” desenat de către ansamblul sur selor muzicale dintr-un pelerinaj contribuie la delimitarea dintre spațiul (locul) pelerinajului și spațiul public al orașului din jur. Ca o primă observație, muzica ce răsună în perimetrul pelerin are capacitatea de a furniza „indicații contextuale”, delimitând spațiul, sugerându-le pelerinilor și trecătorilor ocazionali : „Atenție, ați ajuns într-un loc de pelerinaj !”. Chiar dacă pelerinul nu poate (încă) vedea racla sau rândul de așteptare, mărcile specifice ale procesului, el poate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
selor muzicale dintr-un pelerinaj contribuie la delimitarea dintre spațiul (locul) pelerinajului și spațiul public al orașului din jur. Ca o primă observație, muzica ce răsună în perimetrul pelerin are capacitatea de a furniza „indicații contextuale”, delimitând spațiul, sugerându-le pelerinilor și trecătorilor ocazionali : „Atenție, ați ajuns într-un loc de pelerinaj !”. Chiar dacă pelerinul nu poate (încă) vedea racla sau rândul de așteptare, mărcile specifice ale procesului, el poate auzi deja muzica, ce stabilește astfel o relație fizică și metafizică cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]