2,745 matches
-
articol aprig, în fruntea căruia se oțăra un titlu agresiv: În veacul lui Tănase, Cortot, incomparabilul Cortot, fusese silit să renunțe la concertul anunțat, pentru că în acea seară Tănase juca o revistă la Sidoli. Înapoind biletul la casă, aveam impresia penibilă că prezint actul de paupertate intelectuală al urbei mele natale. Așa se îngrămădiseră în acea seară intelectualii la Tănase, încât numai energica intervenție a jandarmilor i-a scăpat de la moarte sigură prin înghesuială. Fulgerele pe care le-am îndreptat atunci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Sara, care îl delectează cu anecdote din viața ei profesională, de traducător la întâlnirile prefectului cu oficiali din străinătate. De prisos să amintesc că toate chermezele prefecturii se termină, în roman, cu beții, avansuri lubrice sau, în orice caz, manifestări penibile de mârlănie. Toată lumea povestește în cartea Gabrielei Gavril, narează abundent, istorii din trecutul propriu sau al altora, mai îndepărtat sau doar de azi-dimineață. Practic, partea anecdotică e atât de amplă, încât nu mai rămâne prea mult loc pentru povestea propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
care Carmen Carpen se adumbri ușor (ca una ce știa mai bine decât Nora că a traduce nu-i același lucru cu a induce în eroare, — iar Heidegger nu-i traductibil altfel, adică fără paranteze drepte: ă... ț, oricât de penibile, în rest), lăsându-l pe Vasile Elisav să dreagă, pedagogic, busuiocul: — Dragă Nora, începu acesta, pot să-ți fabric, dacă ai nevoie, auch eine echte rümenische Version. Și o versiune românească pură, tălmăci germanofona Carmen, instinctiv. — Pornind, reluă Vasile Elisav
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ucide, mai ales la București. Așa încât i-am văzut. Și nici măcar nu am putut râde, după cum ne îndemnau imaginile, din care nici una, în afara planurilor de natură salvate oarecum de aparatul de filmat a lui Costache Ciubotarul, nu evită cele mai penibile clișee ce se pot închipui. Am avut deci dreptul la panoplia completă a imaginilor ce denaturează o spiritualitate autentică în favoarea unui folclor de almanah popular” (p. 225). Cea de-a treia temă majoră a articolelor care alcătuiesc volumul Monicăi Lovinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de ceea ce urma să fac, nu să mă oblige să acționez pe scenă într-un mod în care eu nu cred! Atunci, în spectacolul cu "Tosca", am avut și un cuțit enorm, care mai și clănțănea, se auzea în sală penibil pur și simplu. Mai ales că a fost un cuțit adus special din Italia... A.V. Probabil regizorul s-a gândit că e nevoie de un cuțit enorm și de patru lovituri, ca să exprime răutatea personajului Scarpia și disperarea personajului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
presentimentul evenimentelor ce se pregăteau în umbră (cu excepția, poate, în literatură a lui F. Dostoievski și F. Kafka). Atunci când, după moartea lui Stalin, capacul cazanului nostru s-a întredeschis puțin, Dimitri Dimitrievici a trebuit să suporte o încercare și mai penibilă pentru artist: tentația gloriei oficiale și societatea unei ideologii dominante ce îi erau străine... Și, poate, ciocanul greu al onorurilor, al gloriei tardive, al ascensiunilor sociale a dat o lovitură și mai dură operei lui Șostakovici în anii 1950-’60
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
nervoasă nu-l părăsea nici o clipă, în special când era confruntat cu persoane răuvoitoare, cu critici, compozitori sau alții. Îl apuca atunci un tic nervos, gura îi cădea și tremura tragic, ochii lui sărmani iradiau o asemenea deznădejde, că devenea penibil să-l privești... Atunci când eram singuri (nu invita pe nimeni la repetiții atâta timp cât lucrările nu erau gata), devenea un cu totul alt om: calm, concentrat, gata să glumească și să râdă și, dacă minutele de satisfacție artistică se pot asimila
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
ș.a.m.d. La fel de „în general“, întâlnirea cu ei servește cu grație rolul de purgativ, vomitiv și alte asemenea stimulatoare. Aș dori însă să le atrag atenția celor care au dat de curând sentința că „Ceaușescu iese bine“ că sunt penibili. Dictatorul iese întotdeauna bine. Mai ales din stenograme. Aici nu sunt redate chestii intime, nu ești alături de personajul Stalin în romanul lui Erofeev, ci participi la o partidă de șah bine pregătită din timp, unde este clar cine e câștigătorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
prinde nu știu ce rubrică la un cotidian și se trezește criticând lumea literară pentru că aceasta nu-i acordă suficientă atenție iubitului ei? Dacă se mai nimerește în funcție de conducere pe la vreo revistă culturală și nu realizează că, număr de număr, își superpromovează, penibil, iubitul? Ce crede ea, că lucrurile astea nu se văd? Se văd limpede numai că ea, îndrăgostită de mine, nu o să poată recunoaște și n-o să-și dea seama de asta. Până la urmă am ajuns la concluzia că nu e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
destul de atrofiat de traiul bun. Până la urmă, reușea să ajungă în fief-ul lui, și atunci puteam constata cu toții ce înseamnă civilizația: după câteva telefoane date la factorii de răspundere, J.R. redevenea J.R., iar episodul rural rămânea o amintire urâtă, penibilă. Păstrând proporțiile și schimbând ce e de schimbat, cam așa m-am simțit eu în drumul cursiv spre frumoasa stațiune Kaprun, deodată fracturat de un episod ridicol, într-un sătuc cu ghinion. Oprindu-mă la o benzinărie micuță și obosită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
salarii. După ce criterii? După nici unul din moment ce salariul șefului îl depășește în mărime pe cel al omologului său american. S-a mai spus că nu actuala conducere a stabilit aceste salarii ci fosta. Si ce dacă? Asta îi absolvă de situația penibilă în care se află? Sau dacă au mai furat și alții putem fura și noi ? Ce tip de explicație este asta ? Mai spun că le vor înjumătăți. Degeaba! Tot mari rămân. Atitudinea lor este un fel de inadecvare intenționată ,arogantă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Macedonski merită a fi reținute ceremonialul servirii ceaiului în tot felul de cești și ceșcuțe - și afirmația deconcertantă a poetului Nopții de decembrie că veninoasa epigramă antieminesciană, de toată lumea condamnată, nu i-ar fi aparținut lui, ci lui... D. Teleor. Penibilă autoapărare ce exprimă purul neadevăr. Notabil este portretul fizic al lui Octavian Goga, în linia celui consacrat lui Coșbuc: "Potrivit de statură, Goga era mai mult scund, bine legat, cu o față deschisă, cu o frunte bombată, cu ochi mari
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
care "exploatau până la sânge pe muncitori" etc. Asemenea formule și alegații sunt pe cât de false, pe atât de întristătoare, ele aparținând unui romancier valoros, și care, din câte știu, a avut de suferit și el de pe urma regimului comunist. Acest efort penibil de "captatio benevolentiae" urmărea să convingă "forurile" să-l publice și să-l retipărească așa cum s-a și întâmplat. Și totuși a susține că Bacovia "a fost receptiv la năzuințele maselor și poezia sa are accente revoluționare", că G. Topîrceanu
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
Jurnalul literar fondat de George Călinescu și tizul său care apare acum degeaba sub egida Ministerului Culturii și Cultelor, distanța este la fel de mare ca și aceea dintre Aristarc-ul care îl camufla subtil pe fondator și cel care îl deconspiră astăzi penibil pe Nicolae Florescu. Publicație prolixă Jurnalul literar, serie nouă, iulie -august, 2004, este un amestec de aspirații maximaliste, cu vagi pusee abisalo-metafizice, și stereotipii etico-politice la ordinea zilei. Un aer de cenaclu, cu scriitori de ocazie și filosofi amatori, plutește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
Jela Vladimir Bukovski îl cunoșteam de la începutul anilor ’90, cînd, trăind în Franța, îl vedeam la emisiunea lui Bernard Pivot și în unele dezbateri televizate. Tăcut, posac, semănînd cu un urs greoi, asculta parcă adormit poliloghia isterică a preopinenților lui, penibilii comuniști francezi de după căderea zidului Berlinului. Apoi, în două vorbe cumpănite, le răsturna fără drept de apel argumentele, pentru ca să cadă imediat în muțenia lui. Familia mea de acolo întrerupea cina și conversația ca să-l privească. Cineva dintre ei a zis
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
singurul dintre noi (toți am fost grefați cu glanda critică a antiridicolului, a antiimposturii) care ai scris așa cum ai trăit. Eu, spre rușinea mea, mi-am consumat acizii satirei, trăind în plin ridicol și realizînd, cu eroism, un exil - și penibil și absurdo-inutil, Bucuria mea - între multele altele - legată de un cuvînt, de o joacă, de un foarte elegant "mizda-păsii" (expresie local-craioveană) - s-a desăvîrșit în articolele scrise de tine despre două lichele pe care îi cunosc: Baconsky și Ivasiuc. Unul
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
ceaușiste. Partid al securiștilor, după cum singuri se laudă, haidamacii din "România Mare" au arătat, în fine, de ce sunt în stare. Făcând din securism un blazon de noblețe și din violență un stil de existență politică, oamenii lui Vadim au adăugat penibilei democrații din România veriga lipsă pentru a ne trimite în zona barbariei definitive și a primitivismului. Iată că prin senatorul-securist Badea și prin mardeiașii cu carnet de partid România anului 2000 a făcut și acest pas! Faza următoare e înjunghierea
Linșați-l pe Dinescu! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16605_a_17930]
-
Babeți și cu mine fusesem invitați de 1 decembrie ca să fim dați națiunii de exemplu rău - ce facem noi cu A treia Europă? Îi umilim pe bucureșteni? Divizăm țara? Negăm componenta noastră sud-est europeană? Nu mai insistam asupra acestor întîmplări penibile manipulate de postul național de televiziune, dacă sîmbătă, 28 octombrie, tot pe postul național, la o emisiune patronată de Stelian Tănase, personalități onorabile nu se ocupau iar de asta. De cît de infami sunt cei care trag cu ochiul spre
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
treizeci și doi de ani, săptămînă de săptămînă, din martie 1962 pînă în iunie 1993. Păreri amestecate. E ca și cum aș privi într-un album cu fotografii vechi, de la diferite vîrste. Amuzante, derutante, stupefiante și, cîteodată, mai ales cele dintîi, ușor penibile. Există și un punct de ruptură în șirul de texte (în jur de o mie două sute cincizeci!), cînd clișeele (de gîndire, de expresie) se estompează sau chiar dispar și cînd încep să vorbesc în limba mea critică. Nici a epocii
Estetică și politică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16639_a_17964]
-
provenind de la U.E., o adevărată bijuterie, un loc de care să-ți aduci aminte cu plăcere, românii au înalțat, de mântuială, un fel de baracă boită strident pentru că, nu-i așa, "oricum e o clădire provizorie". Pus în această situație penibilă, dl. Isărescu și-a manifestat vizibil nemulțumirea, însă reprezentanți ai propriului cabinet i-au răspuns prin disprețuitoare ridicări din umeri! Pentru dl. Săpunaru, încropeala de la graniță e ceva de nota zece! Cu astfel de mentalități și, mai ales, cu astfel
Magul și ciomagul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16657_a_17982]
-
vîrstă încolo, că te pregătești pentru viață. Nu te pregătești pentru viață, ai terminat cu asta. Te pregătești, dacă nu ești idiot, să ai o moarte decentă și adecvată cu ființa ta și cu rosturile vieții. Adică să nu mori penibil, să nu mori grotesc, să nu mori ridicol, să nu mori odios și să nu mori retoric. E foarte important lucrul acesta și la asta mă gîndesc tot timpul.
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
cînd, mai tîrziu, s-a găsit, după moartea filosofului, intervenția lui Blaga, publicată postum. Și pe Blaga îl situase din tinerețe pe un piedestal înalt, al detașării și departe de balcanism. "Dar paginile acre și de o răutate atît de penibilă pe care le-a scris despre mine și care-au fost găsite, printre hîrtiile lui, acum la doi sau trei ani după moarte, au un aer de testament, de insultă de dincolo de mormînt - ce ma împiedeca să fiu atît de
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
restaurație comunistă. Aberațiile lui Miron Cozma, marionetă manevrata de păpușarul Vadim, sunt, în fond, consecințe ale iresponsabilității unor guvernanți care, în amatorismul lor păgubos, s-au crezut eternizați în fotoliile moi ale puterii. De la înălțimea olimpiana a orgoliilor satisfăcute, viermuiala penibilă a vietii de jos nu face decât să le tulbure o digestie echivalentă cu moartea clinică. Până la urmă, bătosenia ministrului Berceanu s-a dovedit o biată apă de ploaie. Trăgând cu ochiul la efectul electoral al panglicilor scoase pe nas
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18162_a_19487]
-
mișcările din spatele scenei, care au făcut ca, în clipa de față, întreaga structura socială să fie infiltrata de vechile elemente securiste. Mai mult decat ieri, ele simt acum că pot renaște pe cadavrul în descompunere al unei societăți debusolate. Interpretând penibil partitura patriotismului triumfator, vechii securiști s-au reorganizat și, cu binecunoscutele mijloace ale șantajului, tind să conducă în România totul. Tinerii securiști, alcătuiți după chipul și asemănarea celor vechi, nu se sfiesc să spună, așa cum au făcut de curând la
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18162_a_19487]
-
în 1894, la Nauburg, după concepție personală, bazele Arhivei Nietzsche, pentru ca, în 1897, să o transfere la Weimar. Rămâne fundamental acuzatoare, în situația ei, imixtiunea în texte, intervenția în manuscrisele greu descifrabile, lecțiunea lor greșită ducând la urmări, nu doar penibile și grave, ci absurde, în ultimă instanță. “Îmbogățirea” bibliografiei nietzscheene cu titlul Voința de putere, lucrare al cărei autor Nietzsche nu a fost vreodată. Prefața mai urmărește îndeaproape mersul lucrărilor care au avut ca rezultat capital ediția critică științifică, devenită
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]