4,234 matches
-
antisemită ori eu și noi nu suntem antisemiți. Noi nu credem că se poate rezolva o problemă prin persecuțiune. Detest persecuțiunea contra oricui ar fi îndreptată. De aceea eu cred că neamul românesc nu are nevoie de un sistem de persecuție pentru a-și afirma drepturile sale și viitorul său. Al patrulea, Dumnealui și partidul Domniei sale are metode și tactici politice care diferă de ale noastre. Și atunci, desigur, când este așa situațiunea, se poate pune orișicui întrebarea, cum de am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
persecuțiunea contra oricui ar fi îndreptată. Garda de Fier este totalitară și în contra democrației. Partidul D-nului Codreanu este un partid antisemit, partidul nostru nu este antisemit. De aceea eu cred că neamul românesc nu are nevoie de un sistem de persecuție pentru a-și afirma drepturile sale și viitorul său. Al patrulea, Dumnealui și partidul Domniei sale are metode și tactici politice care diferă de ale noastre. Și atunci, desigur, când este așa situațiunea, se poate pune orișicui întrebarea, cum de am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dintre ei, se luptau cu acești comitagii și care îl pedepsiseră pe Duca pentru vânzarea pe care a făcut-o la Paris, împiedicând venirea în țară a 300.000 aromâni, care-și vânduseră averile, ca să se refugieze în țară, din cauza persecuțiilor bulgarilor și grecilor și acceptase intrarea în Bucovina a 300.000 de evrei. Cu astfel de ofițeri nu se putea apăra independența României și nu se puteau menține granițele ei. Discuțiile cu ei erau inutile. în calitatea lor de jandarmi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
era dispusă să intre într-o organizație politică existentă, respectiv P.N.Ț. și să lupte pentru câștigarea alegerilor. Refuzul categoric al lui Nicolae Petrașcu îl lasă complet nedumerit pe Mihalache, deși acesta, în cuvântul lui îi explicase că în urma atâtor persecuții în lanț, Mișcarea Legionară avea nevoie de un „Respiro” ca să se refacă. Nu după mult timp, Penescu a cerut să se întâlnească și el cu Nicolae Petrașcu. La întâlnire se părea că se repetă aidoma discuțiile avute cu Mihalache, cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai mult necesar Legiunii. în discuțiile avute la casa conspirativă, s-a încercat din partea comunistă, să supraliciteze linia Circularei și să-i facă pe legionari să li se alăture luptei lor cu țărăniștii și liberalii având în vedere că toate persecuțiile pe care le suferise Mișcarea precum și dezastrul țării proveneau de la vechii politicieni și nu de la comuniști sau legionari. Petrașcu a refuzat categoric deoarece poziția pe care se situa Mișcarea era de neutralitate și pace cu toate formațiunile politice. Punctul tare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trăire spirituală profundă. După ieșirea din închisoare l-am întâlnit ca preot. Făcuse cândva parte din cercul spiritual al lui Scarlat Demetrescu. Avea doi copii, un băiat care devenise inginer și o fată. Au avut amândoi de suferit din cauza tatălui, persecuții din partea regimului. Nu cred că a mai fost cineva din șefii legionari atât de chinuit ca Nicolae Petrașcu, nu numai prin „metodele” de anchetare dar și prin schimbarea permanentă a „domiciliului” dintr-o celulă în alta, de la o închisoare la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mare contribuție la apariția acestei lucrări. A răscolit arhiva liceului Radu Negru din Făgăraș, de unde a obținut date din anii de început, de pregătire școlară, apoi arhivele diverselor instituții din Făgăraș și Sibiu, făcând copii ale unor acte care demonstrează persecuția continuă, la care a fost supusă familia sa, dar mai ales tatăl, Nicolae. Această activitate neîntreruptă .de doi ani jumătate, nu l-a obosit, făcându-l tot mai activ, cu trecerea pe rând a etapelor elaborării. Acum, la finalul acestei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
făcut posibilă, pentru cercetătorii din România și din străinătate, studierea în profunzime a evenimentelor care au condus la Holocaustul evreilor din România, precum și a întregului set de atitudini și politici discriminatorii care au caracterizat această perioadă. Motivate rasial și religios, persecuțiile încurajate și imple mentate de guvern cuprind o gamă largă de măsuri ce variază de la umilitoarea expulzare a copiilor evrei din școlile de stat, la un capăt al spectrului, la uciderea în masă a evreilor, la celălalt. Populația împotriva căreia
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
comun atunci când a fost vorba de a ascunde și a minimaliza gravitatea crimelor comise. Noile colecții de arhivă devenite acum accesibile au clarificat natura și măsura crimelor comise împotriva evreilor, făcând în egală măsură posibilă o mai bună înțelegere a persecuțiilor sistematice la care a fost supusă populația roma, precum și a sorții tragice a acesteia în timpul regimului Antonescu. Noi cercetări au arătat că în România, ca peste tot în Europa, Holocaustul nu poate fi definit doar ca uciderea sistematică a unor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de pretutindeni, pentru românii care înțeleg că un viitor sigur poate fi construit doar pe o înțelegere onestă a trecutului, precum și pentru sutele de mii de evrei, români și ucraineni, și victimele roma care au suferit și au murit din cauza persecuțiilor la care au fost supuși de autoritățile române, dar și din cauză că au fost abandonați de societatea românească în ansamblu. Mai mult, lucrarea evidențiază că regimul de muncă forțată aplicat evreilor români a făcut parte dintr-o politică complexă, brutală de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
instituțională completă asupra amplorii fenomenului. De asemenea, în ultima vreme au fost editate câteva studii care și-au propus să evidențieze aspecte particulare ale muncii obligatorii a evreilor. Așa cum bine observă Mihai Chioveanu, munca obligatorie „constituie, alături de distrugerea economică, de persecuții, umilințe, frică etc., fața mai puțin cunoscută a Holocaustului din România”. Considerații terminologice. Trebuie menționat că regimul Antonescu a supus evreii la muncă prin excluderea de la serviciul militar, utilizând formula „muncă de interes obștesc” (doc. nr. 2). Nu există însă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Aurora română”, cu articole politice, poezii, traduceri și articole de critică literară, este continuată și la almanahul „Muza românească”, la „Concordia”, „Albina”, „Familia”, „Federațiunea”, „Columna lui Traian”, „Transilvania”, „Revista literară și științifică”. Din cauza persecuțiilor politice, trece la Brașov, unde scoate revista „Orientul latin” (1874-1875) împreună cu Teofil Frâncu și I.Al. Lapedatu, în 1881 mutându-se definitiv la Iași. Ocupă aici Catedra de limba latină la Universitate și, din 1883, și pe cea de limba
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
-le în periodice, fie alcătuind două antologii, Umorul evreiesc (1924) și Idișul cântă, rămasă în manuscris, ca și alte scrieri. Dintre acestea, doar însemnările din perioada 1937-1944, în care consemnează, parcă încremenit de oroare, dar păstrându-și echilibrul și luciditatea, persecuții și atrocități antisemite, sunt editate mai întâi în engleză, sub titlul The Quality of Witness (1982), apoi în română, în 1996, sub titlul Jurnal din vremuri de prigoană. SCRIERI: Cântece pentru Lelioara, București, 1923; În preajma serii..., București, 1924; De vorbă
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
a sec. XVIII), traducător. Ispravnic de Neamț (1772) și de Vaslui (1780), velpaharnicul D., ajuns în 1796 mare ban, a fost unul dintre principalii adversari ai domnilor fanarioți Grigore Ghica și Dimitrie Moruzi, ceea ce i-a atras repetate surghiunuri și persecuții. Cărturar cu vederi înaintate pentru vremea sa, francmason, el este unul dintre primii propagatori ai literaturii franceze în cultura românească. A tradus sau a îndemnat pe altcineva să traducă, suportând cheltuielile, romanul neterminat al lui Vincent Voiture, Istoria lui Alțidalis
DARMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286690_a_288019]
-
mizează pe scoaterea în prim-plan a tipurilor maladiv-excepționale. Romanul folosește cu dibăcie suspansul, reconstituind amalgamat trecutul personajelor și începutul relației lor și strecurând cu abilitate aluzii privitoare la patologia eroului. Ștefan (strungar) suferă de o formă accentuată a maniei persecuției și, într-un acces de gelozie, o ucide pe viitoarea lui soție, Anișoara. Nereușind să se sinucidă după omor, eroul alege oprobriul public, rușinea trecerii printr-un proces. Finalul este declamator: deși își dorește cu ardoare pedeapsa capitală, eroul așteaptă
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
măsură să-l prindă pe Inorog? Mai întâi, pentru că el pare vânătorul absolut, imbatabil, cel care nu dă greș, din colții căruia nimeni nu are scăpare. Nu întâmplător, în Iconologia cavalerului Cesare Ripa, el simboliza, pe lângă dejun și desfrâu, și "persecuția"18. Pe de altă parte, Inorogul este, așa cum ni-l înfățișează mitul medieval, animalul ce nu poate fi vânat decât prin intermediul unui vicleșug cu implicații erotice. În scenariul cantemirian, el întruchipează, mai mult în intenție decât și în practică, cam
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Italia) a fost înființată de un evreu, un grec, un arab și un roman. Cel mai vestit medic evreu din Evul Mediu a fost Maimonide (1135-1204), pe numele iudaic Musa Ibn Maimud (35). Familia sa refugiindu-se din Cordoba din cauza persecuțiilor, după peregrinări prin Maroc și Palestina, se stabilește în 1165 în Egipt. Faima sa l-a propulsat ca medic al lui Saladin, sultanul Egiptului. Pe lângă numeroasele sale lucrări de teologie și filosofie, Maimonide a scris 10 opere medicale, dintre care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
persoanelor ucise de grăniceri sau miliție în momentul în care încercau să fugă peste granițele țării. 3. „Sub acest regim, ce nega sistematic libertatea și drepturile fundamentale ale omului, orice exprimare a nemulțumirii era considerată politică și «antistatală». Conducătorii foloseau persecuția pentru a arunca societatea în” «psihologia fricii» pe care ei o vedeau ca pe un factor de stabilitate a regimului.”(Bartosek, 1999, p. 415) 4. în generația născută în 1900, doar 10% din populația masculină și 5% din cea feminină
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
locuința statornică, permanentă, a fost regula, ceea ce a asigurat continuitatea poporului, pentru oamenii fără proprietate și cei plătitori de biruri, normalitatea a fost adesea fuga de pe moșie, migrația, fie atunci când a fost vorba de fiscalitate excesivă, de abuzurile proprietarilor, de persecuții religioase, de obligații militare (I. Creangă „prinderea cu arcanul"), în vremuri de epidemii, a năvălirii turcilor, tătarilor ori rușilor, al schimbări teritoriale chiar. De aici, probabil, nevoia măsurilor luate de Mihai Viteazul în Tara Românească la 1595 - 1596, ori cele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aparțină ziarului, nu autorității ecleziastice. Printre ziarele catolice care au avut de suferit din cauza fascismului s-au numărat L'Eco di Bergamo, L'Italia, Il nuovo citadino (Genova) și L'Avvenire d'Italia. Ca urmare a închiderilor forțate și a persecuțiilor, multe publicații au început să se supună opiniei fasciste, din entuziasm sau cu speranța de a schimba sistemul din interior. Potrivit lui Licata, doar astfel s-ar putea explica atitudinea unor reviste ce aparțineau Universității Catolice din Milano, precum Vita e
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Monseniorul Auner. O consecință imediată a acestei măsuri a fost faptul că numărul trei pe anul 1916 al revistei, care fusese pregătit pentru tipar, nu a mai apărut 386. În anul 1921, H. Frollo a sugerat faptul că: "la baza persecuției anticatolice ar fi stat și unele articole publicate de cei arestați în 1916 în Revista Catolică". Acest fapt nu s-a probat prin dovezi clare, iar măsura de arestare a preoților catolici în contextul respectiv, trebuie privită în ansamblu și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a monseniorul Iulius Hering (paroh la Bărăție), de către un sârb de religie ortodoxă pe nume Stoianovici, care a tras trei gloanțe asupra monseniorului. Atentatul nu a reușit, iar atacatorul a fost arestat și s-a constatat că suferea de "mania persecuției", el acuzând clerul catolic că îl discriminează pe baza unui conflict legat de căsătoria sa mixtă 448. Decesul Sfântului Părinte Pius X a ocupat un spațiu însemnat în paginile revistei 449. Moartea regelui Carol I al României a fost comemorată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai deloc și Biserica s-a putut dezvolta destul de bine. Se descria prigoana îndreptată cu precădere asupra clerului și a ierarhilor Bisericii, sub dictatorii Madero (catalogat ca "spiritist și francmason") Huerta, Carronza și Villa. În finalul materialului erau numiți vinovații persecuției Bisericii Catolice din Mexic: "De această prigonire sunt vinovate și Statele Unite, căci Villa a ajuns președinte cu ajutorul lor"623. Dincolo de informațiile subiective, erau oferite și date precise despre sursele folosite pentru documentarea articolului; prin subiectele prezentate, cititorii erau puși la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Industrial al Regiunii a III a Iași, dosar 377, dosar 378. DJAN Iași, Fond Camera de Comerț Iași, dosar 716. DJAN Iași, Fond Documente, P. 1078, document 57 și 124. B. Documente editate a. Documente publicate Bucur, Ioan-Marius, Stan, Lavinia, Persecuția Bisericii Catolice din România. Documente din Arhiva Europei Libere 1948-1960, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș, 2005. Camilli, N. I., Actele pastorale, volumul I, Iași, 1913. Codex Iuris Canonici(Codice di diritto canonico: testo ufficiale e
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dincolo de nevoia de a găsi un adăpost, încercam de fapt nevoia de a termina cu povestea asta". Care poveste? Nu știm și nici nu o vom ști. În acest climat nu lipsit de onirism, naratorul care fuge de o misterioasă persecuție, găsește un loc care ar putea aduce un răspuns la ceea ce constituie secretul misterioasei sale identități. Și aceasta sub forma unei dorințe de ospitalitate care pune în mișcare o asemenea căutare, atât de insistentă și de vitală, plasată sub semnul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]