2,948 matches
-
un procedeu mecanic similar. Cu excepția dispozițiilor contrare, articolele din metale comune încrustate cu metale prețioase sunt încadrate ca placate sau suflate. 8. În sensul prevederilor de la poziția nr. 7113, prin "articole de bijuterie" se înțeleg: (a) orice mic articol de podoabă pentru uz personal (chiar încrustat cu pietre prețioase sau semiprețioase) (de exemplu: inele, brățări, coliere, broșe, cercei, lanțuri de ceas, brelocuri, pandantive, ace de cravată, butoni de manșetă, butoni, însemne religioase sau alte medalii și insigne); și (b) articole de
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
trupul în țară și-l înmormântaseă. Se gândise să-i împodobească mormântul cu cea mai frumoasă piatră funerară care se putea face. Cine s-o lucreze? Și-a adus aminte de chinezi. Numai chinezii erau în stare să-i făurească podoaba râvnita. Venise la lagăr și-i spusese noului comandant dorința lui. Au trecut amândoiu printre noi și s-au îndreptat spre atelier. Acolo au intrat înăuntru și i-au chemat pe chinezi. Le-a vorbit Zlătescu. Mai puțin dârz că
Zile de lagăr () [Corola-website/Science/295839_a_297168]
-
Santa Paula. Președintele, denumit Eroul, Vulturul, Preacinstitul, Războinicul Nemuritor, Părintele Patriei, Alteța Preafericită, Napoleonul Vestului și Cezarul Mexican, trăia într-un conac din Xalapa, care părea mai degrabă un palat din Versailles. Președintele adusese de la Paris toate mobilele, decorațiunile și podoabele. În dormitor avea o oglindă enormă, curbilinie, care înfrumuseța pe oricine se privea în ea. În fiecare dimineață, la trezire, se așeza în fața oglinzii care îi oferea imaginea unui domn înalt și elegant. Și sincer.
27 SEPTEMBRIE. POMPE FUNEBRE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296011_a_297340]
-
coboară de pe Hamanah, de pe Sanir și-Ermon, pe unde și leu, și pardos se ascunde în vizuini... Tu, vino, ah, mireasă, vino, sora mea, ce inima de-a pururi roabă mi-o ai făcut dintr-o ocheadă și cu o singură podoabă a gâtului, iubita mea. Nu-i vine omului să creadă, cât de frumoși ți se făcură, mireasă, sânii tăi cei mai îmbătători decât o gură de vin, și ce mireasmă ai, mireasă-soră, ce mireasmă. Buzele-ți picură, mireasă, ca fagurele
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
29.10 buc. @ S 36.15.12.90 Saltele (excl. saltele cu arcuri, din cauciuc sau material plastic expandat) 9404.29.90 buc. @ S NACE 36.21: Baterea monedelor 36.21.10.00 Monede (excl. monedele montate în obiecte de podoabă personale, monedele utilizate doar ca deșeuri metalice) NACE 36.22: Producția de bijuterii și articole similare n.c.a. 36.22.11.10 Perle de cultură prelucrate (excl. cele înșirate, montate sau împodobite, sideful) 7101.22 g S 36.22
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
a găsit scheletul unui bărbat înalt si robust) și a fost atribuit unor triburi de păstori nomazi, originari din stepele nord-pontice, fiind un unicat în Transilvania. Din perioada dacică s-au descoperit la Poiana (cartier turdean, la vest de Câmpia-Turzii) podoabe de argint, brățări spiralice cu extremități ornamentate în formă de cap de șarpe și coliere de sârmă răsucită, iar la marginea drumului Viișoara-Boian vase de lut ornamentate. Nu s-au descoperit urme din perioada stapânirii romane (106-274 d.C.), desi nu
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
zona viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De asemenea s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă Fabrica de antibiotice) s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuințele erau colibe de suprafață și bordeie. Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu cuptoare
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuințele erau colibe de suprafață și bordeie. Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte, piese de veșminte și podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit o ceramică cu elemente de tehnică și forme specifice Moldovei de nord. Gheorghe Ghibănescu a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a aproape 10.000 de alani
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Muntenia și mai departe, în Transilvania și Ungaria. Prin vama de la Calafat se trimiteau în Imperiul Otoman mari cantități de cereale, vite, cai, oi, pește, sare, vin, ceară, miere, cherestea. Prin același punct intrau în țară obiecte de îmbrăcăminte și podoaba, stafe orientale, covoare, mirodenii. Importanța care se acorda Calafatului în secolele XVII-XVIII era determinată și de faptul că, fiind așezat în fața Vidinului și la răscruce de drumuri, prin el se scurgeau mărfurile ce veneau sau plecau din părțile de apus
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
înaintea lui. Interpret sârguincios, înțelept și corect al naturii, al antichității și al Sfintei Scripturi, el a afirmat prin filozofia sa măreția Dumnezeului atotputernic, iar prin caracterul său exprima simplitatea evanghelică. Să se bucure muritorii, că a existat o asemenea podoabă a speciei umane. Născut la 25 decembrie 1642, decedat la 20 martie 1727”". Între 1670 și 1672 Newton s-a ocupat mai mult cu problemele de optică. Primul său articol științific a fost publicat despre acest domeniu în 1672 în
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
de valoare este cel al Sfintei Ana (1854), opera pictorului Richard Puchta. Tabloul Fecioarei Maria a fost inițial împodobit cu pietre scumpe și piese de aur. Se văd și acum urmele acestora. Biserica a fost jefuită de hoți și aceste podoabe au dispărut. Acest tablou al Fecioarei Maria, care inițial a fost o icoană, a fost recondiționat de un pictor Tury Gyula, care i-a dat o înfățișare puțin mai deosebită. Un alt tablou bisericesc a fost cel al pictorului Rebernigg
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
de sciți care au izbutit să se așeze în Transilvania, au fost asimilați de daci. Atrași de bogățiile Transilvaniei, agatârșii, în momentul în care s-au stabilit pe teritoriul Daciei, au folosit aurul și argintul care se găseau acolo pentru podoabe. Vestiți pentru cruzimea lor, sciții obișnuiau să bea sângele dușmanilor uciși și să se hrănească din carnea acestora, potrivit relatărilor istoricilor antici. Asupra granițelor Scitiei se poartă discuții. La V se învecinau probabil cu tracii (respectiv geții din Dobrogea), apoi
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
teren și reconstituire în muzeu a Sanctuarului de la Parța și a mormântului de incinerație din epoca bronzului de la Voiteni; 1.2. Cămașa de zale dacică descoperită la Cugir, jud. Alba; 1.3. Piese romane de la Tibiscum; 1.4. Trusa de podoabe nobiliare romane; 1.5. “Pomul de fier” după care, la comanda Primăriei Timișoara, s-a executat și o copie care este expusă permanent, într-o nișă a unei clădiri, pe strada Carol Telbisz. "2. Ceramică, sticlă, porțelan și metal - arta
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
există siturile arheologice aparținând culturii Garla-Mare. Cultură Girla Mare, specifică Epocii Bronzului Mijlociu, uimește prin prisma ceremicii, foarte variată în ceea ce privește formele și decorațiunile, plasticii feminine, care atestă existența unui al fecundității și nu în ultimul rând tezaurului de obiecte de podoaba, asemănătoare celor miceniene, descoperit la Ostrovu-Mare-Tiganesti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârla Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (59,58%), cu o
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
obicei, la lăsatul postului de Crăciun, când își aleg prin vot deschis și persoanele care conduc: primar și crâșmar. Cetele au următoarele atribuții: Statutul fiecărui membru al cetei este relevat printr-un semn distinctiv, constând în elemente de port și podoabe specifice. În ajunul Crăciunului, ceața de feciori pornește spre biserică alături de muzicanții dinainte stabiliți, pentru a primi binecuvântarea preotului. Merg apoi să colinde preotul, primarul, dascălii și pădurarii, fetele de măritat, după care începe colindatul fiecărei gospodării. Pe drum de la
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
tip urban, ridicate începând cu jumătatea secolului al XX-lea. În cadrul gospodăriei se disting elemente tradiționale ca poarta, portița, șura, [[fântână|fântâna]], grădinuța și „tălchița”. Interiorul locuințelor se individualizează printr-o bogăție cromatică a modelelor florale prezente pe obiectele de podoabă reprezentative cum ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor au fost printre altele fierăritul, zidăritul învățat de la [[sași]], tâmplăritul sau „măsăritul” care o data cu înființarea [[Școala comunei Racovița
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
de acum a clopotniței este dintr-o fază mai nouă, ea copleșind, prin monumentalitate, acoperișul cu sita, pe conturul pereților, al lăcașului. Când artă penelului și-a reluat evoluția firească în satele transilvănene, biserica din Birtin și-a primit respectivă podoaba. Din ceea ce a moștenit, până astăzi, pictură cea mai timpurie este aceea a ușilor împărătești, cu Bună Vestire și evangheliștii, despre a cărei magistrală împlinire aflăm din însemnarea din "„Anii Domnului 1740, aceasta sfântă zvera s-au făcut pentru sufletul
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
se pare că era influența ungurească). În aceași perioadă apar la bărbați bocancii din piele. În secolele trecute femeile au purtat opinci care treptat au fost înlocuite la începutul secolului cu ghete de piele și pantofi (vezi fotografiile cu portul). Podoabele Femeile purtau podoabe: - la gât salbe de galbeni sau arginți, - ace de păr, - mărgele din os sau sticlă, - cercei de argint. În zilele de lucru dar și de sărbători bărbații mai purtau, șerpare de piele cumpărate din târguri, de diferite
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
era influența ungurească). În aceași perioadă apar la bărbați bocancii din piele. În secolele trecute femeile au purtat opinci care treptat au fost înlocuite la începutul secolului cu ghete de piele și pantofi (vezi fotografiile cu portul). Podoabele Femeile purtau podoabe: - la gât salbe de galbeni sau arginți, - ace de păr, - mărgele din os sau sticlă, - cercei de argint. În zilele de lucru dar și de sărbători bărbații mai purtau, șerpare de piele cumpărate din târguri, de diferite lățimi cu catarame
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
fost să aducă un fotograf din Onești pentru a fotografia bătrânii și tinerii în costum autentic (portul național al celor din Cașin). Ce costisitor a fost să scotocești în lăzile de zestre în care erau aranjate aceste costume naționale, aceste podoabe care în momentul acela aveau altă destinație, anume de a fi îmbrăcați cu ele pentru a avea o ținută frumoasă la înmormântare cei ce treceau pe lumea cealaltă. Gândiți-vă de asemeni la mijloacele de atunci de a umple sute
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Sibiului. Alte necropole au fost descoperite la Morești, județul Mureș, Noșlac, județul Alba, Brateiu, Sibiu, Șeica Mică, județul Sibiu, Timișoara, situl Freidorf (cod NAR 155252.03). La Turda a fost descoperit un mare mormânt gepid, supranumit „Franziska”. Alte obiecte de podoabă și cult gepide au fost descoperite la Someșeni și Șimleul Silvaniei.
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
ianuarie, ce oferă condiții propice locuirii acestor meleaguri. Vegetația naturală e dominată de foioasele din primul etaj de altitudine (stejar, fag, carpen, alun) iar la pește 1.200 m altitudine se află coniferele (molid, brad). Una din cele mai frumoase podoabe florale o constituie rezervatia naturală "Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului" situată la sud-est de pădurea de stejari din Șesul Orheiului. Fauna e renumită prin speciile de valoare cinegetica, printre care: ursul carpatin, cerbul carpatin, mistrețul, căpriorul, lupul, vulpea
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
migrației popoarelor. Contactul vremelnic cu triburile migratoare ale sarmaților, goților, hunilor, slavilor, mongolilor, tătarilor etc. a rămas fără urme demne de luat în seamă în viața și obiceiurile autohtonilor-prezente doar în riturile funerare sau în predispoziția pentru unele obiecte de podoabă. Deși reduse ca număr, cele câteva izvoare istorice descoperite atestă continuitatea locuirii acestui teritoriu în perioada secolelor IX-XIV. Ca și în alte locuri din Moldova apare în lunca Siretului la locul numit astăzi „La Siliște“ prima așezare răzășească, care a
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Dumnezeu”, iar jos: „Această sfântă icoană s-a făcut de robii lui Dumnezeu Alexandru, Anica și fiul lor George, familia Curt, anul 1854 martie 11 zile”. Deși biserica nu are înfățișarea bisericilor mari de catedrală, cu forme suple, totuși prin podoabele sale, catapeteasma, icoanele, ba chiar și prin forma ei modestă de bisericuță veche, insuflă credincioșilor acea cucernicie de înaltă spiritualitate.
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
-lea, adică după 1162, ca ""alii Flandrenses"", în ultimul sfert al secolului XII) au găsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii de 9,80 m, lățimea sălii
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]