3,246 matches
-
și pe trecutul lui". Simptomul este numit "divorțul dintre intelighenția cu pretenții de "elitism" și România profundă". Uneori acest simptom capătă o înfățișare de-a dreptul patologică, un aspect de "caz" clinic. Nu e o întâmplare, cel mai mare articol polemic al cărții este "Cazul Patapievici". Nici o exagerare! Cazul este anatomizat cu scrupulozitate, pornind cu vrăjeala unui tată făcând închisoare politică și a unei disidențe autocrone, continuând cu o carte penibilă în care își varsă, visceral, "rușinea de a fi român
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
secțiune aparte a acestei prime părți este dedicată monografiilor apărute după moartea poetului, dintre care se distinge preferința pentru Basarab Nicolescu, din care se revendică o bună parte a armăturii teoretice a lui Theodor Codreanu. Nu lipsesc nici aici accentele polemice, menite să pună în lumină slăbiciunile interpretative ale celor menționați. Se rețin, în acest sens, săgețile împotriva numelor grele din exegeza barbiană, începând cu Nicolae Manolescu și terminând cu adversarul său înverșunat, Marin Mincu. Autorul țintește, în mod firesc, către
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
secolului XX, conceptul poeziei ca realitate translingvistică: o limbă universală, ca și matematica, "dar care nu are nimic de-a face cu lexicul și gramaticile"." (p. 151) Analiza hermeneutică este dublată în permanență la Theodor Codreanu de un pronunțat spirit polemic, atribut al siguranței de sine. Pe G. Călinescu îl taxează pentru că a confundat ermetismul filologic cu cel canonic. Lui Solomon Marcus îi reproșează că nu s-a gândit niciodată să îl interpreteze pe Barbu prin trimitere la fenomenologia lui Husserl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
profundă și exactă a evoluției problemei Basarabiei până la zi. Basarabia, pe care Eminescu o considera "o chestiune de existență pentru poporul român." A fost și a rămas. "Monitorul de Suceava", nr. 154, 6 iulie 2013 Constantin CUBLEȘAN Chestiunea Basarabiei Spirit polemic prin excelență, Theodor Codreanu dezbate chestiunea Basarabiei actuale în contextul istoric al evoluției acesteia, având ca reper de înțelegere pentru destinul respectivei părți a României tocmai publicistica eminesciană, în care viziunea gazetarului ("argumentele minții de laser a lui Eminescu") asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă o imposibilitate și că soarta Basarabiei este, în context, pecetluită. Tocmai de aceea el consideră că problema basarabeană devine piatra de încercare pentru existența poporului român." E ideea pe care se axează întregul comentariu polemic al cărții lui Theodor Codreanu. Publicistica lui Eminescu pe această temă se revelează ca un suport ideatic și ideologic vizionar. Cartea lui Theodor Codreanu, este, în fapt, din punctul de vedere al eminescologiei, o demonstrație asupra vizionarismului lucid pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
repus în ecuație raportul dintre centru și periferie. Mă întreb oarecum retoric ce destin va avea oare cartea în discuție, ce destin va mai avea întreaga operă Mihai Eminescu? De la început, nu ai cum să treci peste un titlu evident polemic. Deși nu sunt așezate, poți resimți și tăria (auto)persiflantă a unui eventual semn de exclamație, fie sobrietatea dusă către tragic a semnului întrebării care, retoric, ar marca sfârșitul unui drum. Cine se ascunde până la urmă în spatele acestei "realități", cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o polemică istorico-filologică în care membrii Școlii Ardelene își vor proba tăria credințelor în dreptul românilor la emancipare. Se termină cu sfioșia aproape feciorelnică pe care o vădeau semnatarii memoriilor adresate curții imperiale. Locul acestei reverențiozități cucernice este luat de spiritul polemic, în care nu ezită să își facă drum, printre argumente academice, și ironii mușcătoare. Călcând pe urmele pașilor făcuți de D. Prodan și L. Blaga, care au descins analitic în cotloanele gândirii politice românești din Transilvania secolului al XVIII-lea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după retragerea aureliană din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior, putem vorbi despre nașterea unei adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a unui] set restrâns de probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dacilor este reiterată imediat: După ce romanii au supus șie toată Dachiia și pre ghete, lăcuitorii Dachiei, i-au sterpit", teritoriul cucerit rămând astfel o "țară pustiită" (p. 36). Teza exterminării dacilor va deveni marca înregistrată a Școlii Ardelene prin opera polemică a lui Petru Maior, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia. Căderea Sarmisegetuzei nu a potolit setea de răzbunare a romanilor, care au continuat să îi vâneze pe învinșii lor vrăjmași, "ca cu totul să concenească și să șteargă de pre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Micu vorbește despre "colonii romani" rămași după retragerea aureliană, în timp ce câteva pagini mai înainte afirma că "românii" au fost mutați în Misia la ordinul imperial din anul 271 (p. 43). Pe aceleași liniamente, Petru Maior, în opera sa mult mai polemică, scrisă cu un ochi întors înspre istoricii austrieci care au elaborat teza migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea cea mai mare a romanilor nu au eșit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
investească mai multă pasiune, mai mult afect în idealizarea trecutului lor. Nostalgia este accentuată într-o polemică pe care strada o poartă cu puterea politică actuală. Partidele istorice au venit în prima campanie electorală democratică de după '90 cu un slogan polemic, foarte dur. Era vorba de a te opune cu mare violență unei populații de 4,5 milioane de membri de partid cu sloganul: "Alungați lupii!" Atunci unii au tras o spaimă, au votat cu disperare stânga. Acum sondajele dau un
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
relația acestuia cu logicul și în favoarea unor "metode" de cercetare a "materialului" logic, a relațiilor dintre logic și lingvistic etc. Dar această preeminență are legătură și cu un alt fapt "istoric", anume acela al separației logicului de psihologic, temă încercată, polemic, de Frege și de Husserl, mai cu seamă, dintre cercetătorii logicului cu aplicație matematică de la începuturile istorice ale logicii simbolice. Interpretarea logicului ca sinteză între lingvistic și ontic fiecare termen semnificând un orizont tematic, corespunzător, se-nțelege, unei teme, respectiv
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
una de istoric și de scriitor, autorul recurge la o atitutdine critică, de om drept, imparțial. Istoricul nu interpretează pasional faptele, scriitorul nu le prezintă la modul idilic. Am reținut din comentariile pe care le formulează într-un justificat spirit polemic, o idee extrem de importantă: resortul uman - de emoție și de rațiune - care îl îndeamnă pe scriitor să nu iasă din sfera realului ce izvorăște din conștiința lui de creștin iubitor al dreptății și adevărului lui Dumnezeu. Astfel se cere a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
miști în zona strictei relativități. E ridicol să te învinețești de ură, sau să leșini de entuziasm, când nu ți se cere decât un vot rezonabil. Numai spiritul dilematic garantează capacitatea de a face compromisuri utile, de a evita grosolănia polemică, încă pățânarea contrapro ductivă. Nedilematicul e, prin definiție, conflictual. Jan Patoàka avea dreptate să spună că războaiele sunt provocate de oameni fără dileme, oameni care cred că au dreptate totală pe toate planurile, oameni care nu percep dimensiunea problematică a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
moleculele de chiar o mie de ori mai mari care există În petrol, fiind, deci nevoie și de o ipotetică polimerizare. Lăsând deoparte prezența În petrol a unor compuși cu origine biotică, precum porfirinele ori aminoacizii, dar care invită la polemică dată fiind posibilitatea sintezei lor abiotice, amintesc doar sulful, acela pe care pirocolodiul lui Mendeleev l’a exclus din muniția puștilor și tunurilor, dar generează ploile acide de astăzi: Cu cât petrolul e mai vechi, cu atât e mai bogat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o valoare de 200 A a curentului generat, evident teoretic și/sau cu alte mijloace tehnice, căci e greu de conceput existența unei pile electrochimice cu astfel de dimensiuni. Desigur, un domeniu atât de inedit suscită discuții și poate chiar polemici, având În vedere și mijloacele de investigație, diferite de la un cercetător la altul, dar Întotdeauna Încă primitive și, mai ales, subiective. Și, ca urmare, accept un dialog, dar pragmatic, bazat pe datele ce se pot obține cu dotarea curentă a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
minus. Un an de slujbă pentru el este ca trei pentru alții". Continuă Const. Călin: "În zilele noastre, ar trebui rescris așa: un an de slujbă pentru dânsul este ca zece (ori mai mulți) pentru alții." Rezon! Regretând cu of polemic că, astăzi, "Bosul de la Ligă" este mai cunoscut decât președintele Academiei, conducătorii cluburilor de fotbal decât rectorii marilor universități, vedetele de televiziune decât actorii eminenți din teatrele naționale, demimondenele decât femeile savante, escrocii decât miniștrii, reporterii unor tabloide decât romancierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o serie de colaboratori ai psihologului social american au publicat un studiu (ce s-a dovedit "fabricat" mai apoi) în care procedura era identică, dar rezultatele erau mai "liniștitoare" (scorul obedienței fiind foarte redus), nu s-au produs ecouri semnificative polemice la adresa sa (Schlenker, Forsyth, 1977). Prin urmare, ceea ce era stînjenitor și neliniștitor în studiul lui S. Milgram nu era atît procedura "lipsită de etică" (de vreme ce aceeași procedură nu a revoltat pe nimeni atunci cînd rezultatele au fost "generoase"), ci imaginea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și însușită de clasă și elev ca o axiologie a talentului și inteligenței personale. Frustrările acestea, ne sugerează Papadopol, produc în cele din urmă abandonul acțiunii de a citi. Din punct de vedere didactic, Papadopol se găsește cu această afirmație polemică și astăzi în legitimitate. Fl. Ilioasa este și el preocupat de această problemă a cărei tratare o începe prin consemnarea unor criterii de ordonare a lecturilor, prima dintre ele fiind „evoluția sufletească a elevului”, urmată de „corelația limbii române cu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
însă că, în mod aparent, existența unei filosofii în creștinism a fost văzută ca lipsită de temei de chiar unii din scriitorii primelor veacuri creștine. Mai precis, ideea vehiculată în unele texte patristice (și care are mai ales un scop polemic), era că Logosul pe care îl căutau grecii s-a făcut trup, și s-a adeverit pe sine în fața oame¬nilor. Dacă Logosul nu este ceva, ci este Cineva, și acest Cineva s-a înfățișat pe sine oamenilor, este depășită
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lucrării sale iconomice, doar față de Creație. Tațian va înțelege Treimea ca un lanț al Ființei. Tertulian formulează o înțele¬gere ce ar putea fi încadrată ca trinitarianism monarhic, suspectând trinitarianismul iconomic de o relativizare a dimensiunii treimice a divinității. Scriind polemic împotriva dualismului și politeismului, Tertulian accentuează transcendența radicală a lui Dumnezeu ca Monarhie, însă salvează și aspectul treimic insistând că divinitatea este Treime în Sine. Dumnezeu se face pe Sine Treime. Pe ansamblu, apologetica, deși folosind un univers discursiv încă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
citiți și citați, apar cu o frecvență legitimă în tratate de specialitate, în dicționare, în panorame și în lucrări monografice, fertilizează acțiunea tinerilor critici. Ei sunt și rămân permanent termeni de referință, justificând fie adeziunea entuziastă și francă, fie delimitarea polemică. Nimeni nu mai poate scrie despre literatura română clasică și modernă fără a ține seama de opiniile de autoritate ale celei de a treia generații post-maioresciene. Într-un fel s-a făcut critică literară înainte, în alt fel se face
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
îi declară adevărata altitudine.” 2 Voce critică distinctă, dialectician redutabil, garantând o durabilă și exemplară transparență de extracție maioresciană, spirit obiectiv și permanent obiectivat în judecarea fenomenului literar, Vladimir Streinu nu este mai puțin un critic ferm și o structură polemică. El nu are mai niciodată amenitatea adormitoare și cordialitatea luxuriantă ale lui Perpessicius, a cărui strategie critică se alcătuia - cum se știe - din lanțuri de eufemisme, ocoluri diplomatice și temeneli protocolare, încheindu-se rareori cu câte o 1 Pagini de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
o carte de dulciuri stilistice (Desfigurații, n.n.Ă, delicatesuri care dacă fac plăcere după masă, nu pot totuși să fie servite ca fel de mâncare cuiva căruia îi e foame. Asta dă leșineală”2. S-a scris frecvent despre eseul polemic intitulat Tremuricii, străbătut de puternice nervuri pamfletare și îndreptat împotriva devierilor, exagerărilor și fanatismelor ortodoxiste din cultura noastră, cu aluzii și trimiteri explicite la peisajul literar interbelic. În opinia lui Vladimir Streinu, Tremuriciul-individ reprezintă o „existențăsumă”, având în spatele său o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
sus câteva dominante ale demersului critic al lui Vladimir Streinu: „vocea distinctă”, ideatic și stilistic, „transparența” în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. 1 Pagini de critică literară, vol. II, București, E.P.L., 1968, p. 40 2 idem, p. 409 3 ibidem, p. 409-410 21 Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]