2,767 matches
-
rece privegheat, Ca și sufletele celor morți. Trupul meu, nu plânge că mă plouă Toamna-mi pregătește nunta mea Și ridică-n crâng o poartă nouă, Așteptând o cheie pentru ea! MARIAN BURTOI Născut în 4 decembrie 1962 Studii: Institutul Politehnic București Locuiește în Brăila Face publice poeziile pe “Esențe, pentru cei sensibili la frumos” începând cu data de 10.03.2011. în cursul anului 2011 a mai publicat sporadic pe “Confluențe lirice” și “Rețeaua literară”. Marian Burtoi versuri "Doar o
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
erau viitoare cadre didactice, iar Institutul Pedagogic era o adevărată colecție de fete frumoase și aerisite, ce răspândeau vise de dragoste și planuri de viitor printre studenții din București, și în special printre cei de la Academia Militară sau de la Institutul Politehnic. Mulți dintre ei, intrați în capitală cu bocanci din piele de porc, pantaloni din doc, cămăși din in, sumane până la pământ și valize din lemn de brad geluit și dat cu baiț, după patru sau cinci ani de studii se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
profesor de limba franceză, trebuia să se întoarcă de la program după orele douăzeci, la o oră când, în mod obișnuit, întreaga familie se aduna pentru cină. Singura problemă era Ana Maria, fiica cea mare, studentă în anul III la Institutul Politehnic din Galați, Facultatea de Chimie Alimentară. Ca de obicei, la începutul fiecărei luni, în prima sâmbătă, sosea cu personalul în jurul orei șaisprezece în halta Letea. Deoarece fata nu avea cheile de la apartament cu ea, mama, ca să valorifice timpul în mod
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Haliță, tot de la un profesor, un mocan transilvănean, spiță spornică tot a țăranilor. Născut la 23 martie 1838, cel pe care îl vom cunoaște cu numele de Stroe Belloescu, după ce își face studiile mici la București, le termină pe cele politehnice la Gran d în Belgia, și cu diplomă de mare inginer, ajunge profesor mai întâi la Brăila, apoi, în 1866 vine la Bârlad la Liceul „Codre anu” , unde rămâne până la pensie în 1898 și după aceea... până în 20 octombrie/2
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lua în sus, Iordana, nu știu cum". Era vremea ceaiurilor de liceeni, vremea reuniunilor de liceeni, superb-îndrăgostiți, necondiționat-îndrăgostiți. Ochii lărgiți de mirajul vieții de student și nodul dintre glotă și epiglotă, la gîndul despărțirii de prietena cea mai bună, pusă pe științe politehnice tocmai la București. Jurăminte: juram c-o să știm mereu unii de alții, c-o să ne scriem mereu. Poze: ne pozam unii pe alții cu banalele, ieftinele aparate sovietice "Smena" și schimbam banale și ieftine instantanee. Iordan avea să pună pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Neagră-Peninsula, Coasta Galeș); un capitol zguduitor este acela în care autorul enumără metodele de tortură aplicate de torționarii din securitate în închisorile și lagărele de exterminare. Prima parte se va încheia cu tabele complete ale profesorilor, absolvenților și studenților Școlii politehnice din Timișoara care au fost anchetați, condamnați sau persecutați în perioada 1945-1950. Partea a II-a a lucrării cuprinde: considerații de ordin statistic prin care se evaluează numărul românilor supuși detențiilor și exterminării, scurte monografii ale deținuților martiri uciși la
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93035]
-
Camerelor de comerț și de industrie cari au funcționat în această calitate cel putin 5 ani; ... c) Președinții comitetelor burselor de comerț din circumscripțiile respective; ... d) Cate un profesor delegat, de Academiile de înalte studii comerciale și industriale, de scoalele politehnice; de facultățile de drept, la acestea din urmă ales dintre profesorii de economie politică, si de scoalele superioare de comerț din circumscripțiile Camerelor respective, acolo unde nu există Academie de comerț, școli politehnice sau facultăți de drept; ... e) Un director
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
înalte studii comerciale și industriale, de scoalele politehnice; de facultățile de drept, la acestea din urmă ales dintre profesorii de economie politică, si de scoalele superioare de comerț din circumscripțiile Camerelor respective, acolo unde nu există Academie de comerț, școli politehnice sau facultăți de drept; ... e) Un director delegat al Băncii Naționale a României sau sucursalelor ei din circumscripția Camerelor respective. Pentru Cameră de comerț și de industrie din București, consiliul de direcție al Băncii va delegă pe unul din directori; ... f) Un delegat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
consum; ... f) Un delegat al băncilor din țară, avînd un capital social de cel putin 20.000.000 lei, desemnat de acele bănci convocate în acest scop de Ministerul Industriei și Comerțului; ... g) Un delegat al corpului profesoral al școalei politehnice din București; ... h) Foștii președinți ai Uniunii Camerelor de Comerț și de Industrie. Membrii de drept, afară de cei de sub lit. d, vor avea vot consultativ. Consiliul se întrunește odată pe lună și dă directive generale pentru conducerea Uniunii. El aduce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
Karamanlis sau spre Constantin al II-lea. Nici unul dintre partidele tradiționale nu părea capabil să asigure conducerea unei eventuale revolte. Incidentul care a zguduit regimul a fost provocat de către studenți. În noiembrie 1973, un grup s-a baricadat în Institutul Politehnic din Atena, cu sprijinul unui mare număr de simpatizanți adunați în stradă. În cadrul acțiunii de înăbușire a acestei demonstrații, armata a ucis cel puțin treizeci și patru de participanți și cîteva sute dintre aceștia au fost răniți. Evenimentul acesta a dus la
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la nivelul întregului centru universitar. Trecând peste faptul că majoritatea covârșitoare a titularilor acestui curs, cadre didactice ori cercetători, au profitat de ocazie pentru a optimiza cunoașterea istoriei patriei (mai puțin sau deloc istoria partidului) de către studenții facultăților neumaniste (științe, politehnice, economice, medicină, agronomie), momentul rămâne de referință și în biografia lui Leonid Boicu, pentru că l-a apropiat pentru a doua oară în viață, până la implicare de această dată, de activitatea didactică și de catedră. Fiind cel dintâi solicitat pentru asemenea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
va fi reluat? de c?tre al?îi ?i va marca durabil sociologia francez? chiar dincolo de secolul al XIX-lea. Saint-Simon avea atunci ca secretar pe Auguste Comte, un matematician de dou?zeci ?i unu de ani, ie?it din Politehnic? ?i care �i succedase (�n august 1817) lui Augustin Thierry, unul dintre p?rin?îi ?tiin?ei istorice moderne. ?i unul ?i cel?lalt au c?p?tat amprenta lui Saint-Simon, chiar dac? ?i ei au exercitat o real? influen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologie. S? insist?m asupra faptului c? Auguste Comte � g�nditor cu siguran?? insolit � nu este nicidecum un r?u autor. Lucr?rile sale s�nt cunoscute. (�n 1831, apoi �n 1833) s? ob?în? o catedr? de matematic? la Politehnic?, e?u�nd ?i la College de France (tot �n 1833) �n �ncercarea de a ob?ine catedră de istoria ?tiin?elor, el poate conta pe ajutorul moral ?i material al admiratorilor s?i francezi ?i englezi, printre care, Stuart
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Le Play apar?ine genera?iei lui Comte ?i Tocqueville, de care �l apropie numeroase tr?s?turi, �ntre care apartenen?a social? ?i formarea. El are �n comun cu primul parcursul ?tiin?ific � am�ndoi au f?cut ?coală politehnic? � ?i grijă pentru ordine, care r?zbate din operele am�ndurora. Normand că ?i Tocqueville, Le Play într? �n politic? atunci c�nd acesta se retrage, dar face o carier? public? care �i marcheaz? traiectoria personal? ?i primele lucr?ri
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
, Ion C. (13.III.1860, Brașov - 28.IX.1927, Brașov), prozator. Este fiul lui Constantin Panțu, magistrat. Învață la gimnaziul românesc din Brașov și apoi la Viena, unde face studii la Academia Comercială, Școala Politehnică și la Facultatea de Filosofie. Profesor la Școala Comercială Superioară din Brașov (1882-1918), autor a numeroase lucrări de contabilitate și comerț, P. a fost unul dintre cei mai reputați economiști transilvăneni. În vremea studenției, ca membru al societății România jună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
SPĂTARU, Nicolae (1.VIII.1898, Toceni, j. Cahul - 11.I.1986, București), prozator și poet. Este fiul Eugeniei și al lui Gheorghe Spătaru, notar. Urmează Liceul „Alecu Russo” din Chișinău și, din 1918, Școala Politehnică din București, absolvită în 1922. Se angajează inginer constructor în cadrul Regiei Monopolurilor Statului. Un timp a fost director al fabricii de tutun din Chișinău și a editat o monografie a întreprinderii (1930). Iese la pensie în 1956 de la Institutul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289811_a_291140]
-
III.1929, Botoșani - 23.IX.2001, Piatra Neamț), poet, traducător, critic și teoretician literar. Este fiul Profirei (n. Luca) și al lui Leon Vasiliu, ofițer. Urmează școala primară și liceul în orașul natal (1936-1948) și Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic Iași, absolvită în 1952. După licență lucrează ca inginer în ministerele Apărării Naționale și al Industriei Chimice, la Institutul de Cercetare și Proiectare în Industria Celulozei și Hârtiei și la Oficiul de Control al Mărfurilor. Membru în colegiul de redacție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
VLAD, Carmen (5.II.1936, Cluj), semioticiană, teoretician literar. Este fiica Norucăi (n. Stavrat) și a lui Coriolan Cotuțiu, medic legist; e soția criticului literar Ion Vlad. Urmează liceul la Sibiu (1950-1954), un an la Institutul Politehnic, apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1955-1960). Își susține doctoratul în 1980 cu teza Limbajul critic literar. Perspectivă semiotică. Face carieră universitară, parcurgând toate treptele didactice: preparator la Institutul Pedagogic din Cluj (1961), asistent (1967), lector (1972), conferențiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
marelui desant, 2009; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. CRISTI, Adi (pseudonim al lui A. Rosentzveig), n. 27 aprilie 1954, Bacău. Studii gimnaziale la "Mihail Sadoveanu" (1964-1968). Liceul Energetic din Iași (1969-1974), Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic Iași (1975-1979), Facultatea de Științe Politice a Universității "Petre Andrei", Iași (absolvită în 2006). Șef cabinet propagandă tehnică și reclamă internațională la Combinatul de Utilaj Greu Iași (1983-1989), redactor-șef (1990-1991), apoi director al cotidianului 24: ORE și director general
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Dram, în "Convorbiri Literare", nr. 11, 2001; Al. Husar, Printre contemporani. Oameni și cărți, 2003. POPOVICI, Mircea, n. 21 aprilie 1923, în București. Studii gimnaziale în București (1930-1934), Liceul Militar din Iași (1934-1942), Facultatea de Drept din București (1942-1947), Institutul Politehnic din Iași (1954-1958). Ofițer (1945-1954), șef laborator la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic din Iași (1959-1963), inginer proiectant la Institutul de Proiectări Iași (1963-1986). Debutează cu versuri în revista "Kalende" (1944), iar editorial cu placheta de versuri Izobare (1946
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2003. POPOVICI, Mircea, n. 21 aprilie 1923, în București. Studii gimnaziale în București (1930-1934), Liceul Militar din Iași (1934-1942), Facultatea de Drept din București (1942-1947), Institutul Politehnic din Iași (1954-1958). Ofițer (1945-1954), șef laborator la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic din Iași (1959-1963), inginer proiectant la Institutul de Proiectări Iași (1963-1986). Debutează cu versuri în revista "Kalende" (1944), iar editorial cu placheta de versuri Izobare (1946), pentru care obține Premiul Fundațiilor Regale. Colaborează cu versuri și articole la "Kalende", "Caiete
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
anul XXIV, nr. 1-2 (112-113), ianuarie-februarie 2013; Nicolae Busuioc, în "Revista română", anul XIX, nr. 2 (72), iunie 2013. SPĂTARU, Dumitru, n. 13 iulie 1948, în Brașov. Studii gimnaziale la Berca, Buzău. Studii liceale la Liceul Național din Iași. Institutul Politehnic "Gh. Asachi" din Iași (absolvit în 1971). Inginer proiectant la ICPUPS din București (1971-1976), director comercial și director general la Fabrica de Tricotaje Hunedoara (1985-1992), șef secție cultură la ziarul "Opinia" (1992-1995), director comercial al S.C. New-Yorker S.R.L., Iași (1996
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
14 ianuarie 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009. SPIRIDON, Cassian Maria, n. 9 aprilie 1950, Iași. Studii gimnaziale și liceale la Iași. Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București (1970-1975). Inginer mecanic și cercetător științific în diverse întreprinderi și institute (1975-1989). Fondator și director al noii serii a revistei "Timpul" din Iași (1990-1991); redactor al revistei "Cronica" Iași (1991-1992); redactor al ziarului "Evenimentul zilei"(1992-1994); redactor colaborator
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
luptele politice din acei ani. Au avut loc și unele înfăptuiri de mare interes național: înființarea, la Cluj, a Universității românești și a Conservatorului de muzică și artă dramatică (1919); transformarea Școlii de poduri și șosele, de la București, în Școala politehnică (1921), adăugîndu-se noi facultăți. În același an s-a creat și Școala politehnică de la Timișoara, în 1922 a luat ființă Academia națională de educație fizică, iar în 1923, pe lîngă Universitatea din București, s-a creat Facultatea de farmacie. Organizarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interes național: înființarea, la Cluj, a Universității românești și a Conservatorului de muzică și artă dramatică (1919); transformarea Școlii de poduri și șosele, de la București, în Școala politehnică (1921), adăugîndu-se noi facultăți. În același an s-a creat și Școala politehnică de la Timișoara, în 1922 a luat ființă Academia națională de educație fizică, iar în 1923, pe lîngă Universitatea din București, s-a creat Facultatea de farmacie. Organizarea unitară a învățămîntului nu s-a putut face, în primii ani, prin adoptarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]