3,622 matches
-
citește, poezia, cu atît mai puțin o poezie precum cea din volumul lui Bacovia. Așa s-a întîmplat în 1916, așa după Al Doilea Război Mondial, așa se întîmplă, din păcate, și acum, cînd deși nu sîntem într-o epocă postbelică, păduchii și rîia au redevenit subiect de actualitate.3) Cine reflectează la receptarea unei opere nu trebuie să ignore acest gen de situații. „Poeții triști” Pînă la Primul Război Mondial, mai ales, dar și între cele două războaie, cei mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
simțit el însuși aceasta, nu o dată, și s-a îngrozit. De aceea a și subliniat într-un vers: „Dar foamea grozavă nu-i glumă, nu-i vis”. Și: „Tăceri de vremi, sinistra foame”. Sau: „Și flămîndu-i ucigaș”12). în anii postbelici, de penurie alimentară, nu le-a fost ușor nici acelora cu mult mai adaptabili, mai energici și mai întreprinzători decît el. „în fiecare dimineață, înainte de ora șase, - nota în Jurnal, la 1 februarie 1919, Gala Galaction - sar din pat (în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
însă produsele au început să dispară -/ Și mulți au plecat [din orașul ocupat de nemți - n. m.], și noaptea se lasă”. De un aspect sibilinic, strofa a treia a poemului juxtapune zvonuri, opinii și profeții deseori clamate atunci despre evoluția postbelică a lumii. Bacovia le înregistrează cu obișnuitul său zîmbet sceptic: „Cu toții spun că bine le-a făcut [cine, cui? - n. m.]/ Sau că un geniu se va naște -/ Iar studiul crește cu tactul tăcut.../ O ființă supremă, dintre noi, ne
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai predispuse la îmbolnăviri decît bărbații: în septembrie 24 bărbați și 38 femei, în noiembrie 24 bărbați și 39 femei.2) Și mai neliniștitor decît tuberculoza, reclamînd măsuri sporite de igienă, era sifilisul, boala socială cea mai răspîndită în deceniul postbelic. La 30 august 1926, o notă din ziarul „Bacăul” dezvăluia că: „în cursul anului 1925, în circ[umscripțiile] medicale din județul Bacău și - [în] dispensarul d-lui medic primar Dr.Pastia, s-a[u] tratat 8156 de bolnavi sifilitici”. în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
într-un amplu eseu antirăzboinic, referitor la enormele pierderi umane și distrugeri materiale produse în timpul marelui conflict mondial abia încheiat.3) „Amurg” e un poem despre „orașul mare”, comercial și bancar, Capitala din anii neutralității, „Cetatea Idealului” și Capitala„Babylon”, postbelică, a cărei religie o constituiau, cum scria unul din romancierii ei, „afacerile și luxul”. Orașul feeric, cu promenadele pline (preponderent cu femei), îndeosebi la orele amurgului, cînd efectele acestuia combinate cu ale luminii electrice făceau ca totul - oameni, vitrine, automobile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la 1930 și după, cred că nimeni dintre localnici nu mai recunoștea drept actuale definițiile date de poet orașului său. Dovadă e că, „acasă”, nimeni nu le ia drept referințe, fiindcă nimeni nu mai percepea lucrurile atît de categoric. Dezvoltarea postbelică obliga la nuanțări. „Proză” reducea Bacăul la o imagine de tîrg oriental, supărătoare pentru niște oameni care erau convinși că el merită chiar mai mult decît i s a dat (instituții etc.). „Ar trebui să se știe Bacăul are un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Gauthier, Felix Aderca ia cinematograful ca pretext de poezie, iar Tudor Arghezi (dovadă că subiectul îl preocupa) scrie despre preponderența filmului de consum față de cel de artă în cinematografele din Capitală, exploatate în cel mai comercial stil de întreprinzătorii epocii postbelice: „Vreau să mă duc la cinematograf și mi-e rușine. în interval de opt ani Bucureștiul n-a văzut decît trei filme care să mulțumească pe cineva obișnuit și cu cartea. Să fim largi: să zicem cinci filme, ca să intre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în poezie, Bacovia vorbește de „autouri”, „cotiugare”, „tramvaie”, „cupeuri de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală” din versurile altora), „aeroplan”, „tren”, „vapor”. în proză - de „biciclete”, „trăsuri”/”trăsuri de plimbare”, „automobile”/”căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou, „vapor”, „aeroplan”/”avion”, „tren”. Mijlocul de transport folosit cel mai des de poet e trăsura. De altminteri, cuvîntul „trăsură” figurează în lexicul său de cinci ori, adică mai mult decît „autouri”, „tramvaie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se făcuse nedreptatea de a nu i se recunoaște locul eminent pe care-l merita în poezia romînească a secolului XX. Considerat odinioară minor, el apărea capital: „Bacovia cel Mare”! Triumful lui se datora unei schimbări în psihologia societății noastre postbelice: după un deceniu și ceva de entuziasm la comandă, se iviseră primele semne de oboseală și o irepresibilă nevoie de autenticitate. Impresionată de laconismul și sinceritatea operei sale, promoția ’60, mai exact partea ei boemă, găsea în Bacovia reflexiile ontologice
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
neașteptat: mitologie. Se întîlnește în „Undeva”: „și numai singur treceam pe platoul melancolic, unde șoptea mitologia”. Și încă o dată, în titlul unui poem care mi se pare un mic gest de protest împotriva naivității celor ce credeau în mitul contemporan postbelic al apropierii unei fericiri generale: „Voi v așteptați/La orizont,/ La țări/ Și mări./ Promisiuni.../ Jucînd nevinovat/în paradis,/Figurativi?/ Sau cine-ați fi?” Bacovia devine contemporan odată cu creșterea gradului de luciditate în rîndurile societății romînești. în deceniul al patrulea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia, de „nebuniile” sale. Una din ele mi-a fost relatată nu demult (18 martie 2008), la telefon, de d-l Niculae Gheran, marele editor și, mai încoace, romancierul cu strălucite realizări în latura de evocare a Bucureștilor, ante și postbelici, din Arta de a fi păgubaș. în plus, un om cu o vervă irezistibilă, autogeneratoare, intensă, care dacă ar înregistra și transcrie ceea ce spune în convorbirile sale (preponderent monoloage)-, ar oferi un material la fel de prețios și pasionant ca acela din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Bacovia, poet cu resurse, probabil, ceva mai întinse decît a arătat. Un senzitiv, cu înălțări și căderi, el a fost mereu frînat de proza societății în care s-a născut și a trebuit să trăiască. în afară de mijlocul primului deceniu postbelic (de după Primul Război Mondial) nici o altă epocă nu l-a stimulat. Cînd, spre sfîrșitul vieții, s-a tras pur și simplu de el, era secătuit nu mai avea forță („condeiul cel mare din trecut”), nu mai putea. Am arătat altădată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dorit” etc. Rareori vreunul dintre ei se gîndea atunci la Bacovia. (Poetul îl citează în interviul dat lui Vasile Netea: „Dintre colegii de liceu păstrez în amintire pe Mircea Cancicov...”) între timp, lucru la care, desigur, au contribuit și evenimentele postbelice, legenda marelui financiar și a ministrului generos (fost și membru corespondent al Academiei) s-a estompat, în ciuda „colivelor” care i se fac de unii liberali și de fundația care îi poartă numele fără să i-l ridice printr-o monografie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
definitorii ale unui nou Război Rece, în condițiile escaladării tensiunilor între SUA și o Rusie resurgentă. Autoarea propune o imagine mai nuanțată și avansează conceptul de "pace caldă". Problematica apărării antirachetă este abordată atât istoric (clarificarea etapelor distincte din perioada postbelică și a schimbărilor doctrinare ale administrațiilor GW Bush și Obama constituind un plus teoretic al lucrării) din perspectiva evaluării critice a dezabterilor teoretice și reacțiilor politice, cât și al semnificației participării României la Abordarea Gradual-Adaptativă Europeană. Capitolul este redactat în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
privită din perspectiva schimbării echilibrului (balanței) de putere. În viziunea realistă asupra vieții sistemului internațional, războiul este inevitabil, deoarece nu există nici un alt mijloc de a rezolva interesele conflictuale ale statelor, actori raționali și egoiști. În cazul celor două superputeri postbelice, deși a lipsit confruntarea directă, conflictul a existat prin statele care aderau la una sau alta dintre ideologii și aveau interese similare cu una dintre cele două superputeri, precum și sub forma loviturilor de stat, prin care se încerca înlocuirea regimurilor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în vederea nimicirii forțelor inamice și nu a populației civile. Strategia executării unei lovituri nucleare preventive limitate asupra URSS se baza pe o anumită superioritate numerică a SUA în ceea ce privește mijloacele de transport al armamentului nuclear 47. În faza inițială a perioadei postbelice, conducerea politico-militară sovietică aprecia că, în condițiile existenței a două sisteme politico-sociale și economice bazate pe ideologii ireconciliabile, un război între acestea este inevitabil. Astfel, în februarie 1956, la cel de-al XX-lea Congres al PCUS, s-a postulat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
1987, au eșuat. De aceea, ÖVP l-a invitat pe FPÖ să formeze împreună prima coaliție de dreapta din Austria, care și-a început mandatul în februarie 2000. În ianuarie 2007 totuși Austria s-a reorientat spre tipul de guvernare postbelic preferat, "marea coaliție" a SPÖ cu ÖVP1. Cei șapte ani în care populiștii de dreapta au condus guvernul federal s-au caracterizat printr-o polarizare a competiției interpartinice dintre blocul guvernamental (ÖVP-FPÖ) și blocul de opoziție (SPÖ-Verzi), prin conflicte puternice
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
apărut după război, și este strâns legat de noul jurnalism. Kaul notează: "Criticii, cercetătorii și practicienii jurnalismului literar au încercat din răsputeri să găsească modalități de definire ale apariției acestei forme de expresie care a revitalizat scrisul american în epoca postbelică și care a apărut prima dată în reviste." (xvi, sublinierea autorului). Și: "Nașterea jurnalismului literar în epoca de după al Doilea Război Mondial..." (xvi). Deci mitul este perpetuat. Totuși lucrarea lui Kaul este o importantă examinare a celor cincizeci de ani
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de inspecție al cooperației. De aici vom putea vorbi de asistența socială modernă în România. Oricum, analiștii prezintă odată cu începutul secolului al XX-lea sistemul de asistență socială din România și dezvoltarea lui în trei mari etape: perioada interbelică, perioada postbelică sau perioada în care asistența socială are un declin datorat perioadei comuniste, odată cu instaurarea acestui regim, și perioada de renaștere a asistenței sociale, începând cu anul 1990, odată cu destrămarea sistemului comunist din țara noastră. În subcapitolul următor vom vorbi despre
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
scos de Editura Vasiliana 98 și apărut la Iași, în 2009, de curând. Este o operă migăloasă de colectare a unui fișier biobibliografic ce tinde la exhaustivitate, cuprinzând informații despre scriitorii și publiciștii din Iași care au activat în perioada postbelică, cu influențe, valori și ecouri inevitabil, diferite, dar care formează, fără nicio îndoială, marea familie a literaților din județul nostru. Este o operă monumentală, fără îndoială perfectibilă și supusă completării, dar care marchează acum, la o a treia ediție, mult
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
când am citit în acest colț de pagină o evocare a filosofului păltinișan făcută din perspectiva documentelor Securității și a interpreților contemporani ai acelui trecut tulbure, apăsător, tenebros și vinovat. Mă gândeam atunci că Noica a stat mereu în perioada postbelică sub apăsarea a două stigmate: simpatiile legionare, acuză care l-a urmărit până la moarte în toate sintezele și dosarele Securității și colaboraționismul cu regimul comunist, etichetă stigmatizantă intrată deja ca stereotip în uzul comun chiar pentru istorici sau critici din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
marcat evoluția Finlandei, până în momentul în care și-a dobândit independența. Textul său este acompaniat de imagini care surprind diferite monumente, clădiri, piețe, oameni în diferite momente ale zilei etc. Despre dezvoltarea economică se spune că a survenit după perioada postbelică, moment în care industria depășește agricultura. Exploatarea lemnului se face pe tot parcursul anului, pe timpul iernii, trunchiurile copacilor fiind aduse cu ajutorul cailor la malul apelor. Odată venit dezghețul, râurile le poartă până la stațiile de recepție ale uzinelor de prelucrare. Apele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Transilvania" au apărut în ultimii ani o serie de articole, majoritatea pe probleme istorice, cu mențiuni despre Finlanda. Trecem aici în revistă câteva dintre acestea. În numărul 11-12 din 2007 al revistei "Transilvania", apar câteva referiri la un context istoric postbelic în care este prezentă și Finlanda. Statele Unite Mexicane pe coordonatele istoriei amintește undeva că "la finalul conflagrației mondiale, la Ciudad de Mexico, în castelul Chapultec, se întrunește Conferința care a pus bazele alianței militare interamericane (...)"543. La Palatul Luxembourg din
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de fapt o regândire a cărții față de ediția anterioară, publicată acum patru ani. Practic, aceasta este o nouă carte ce trebuie considerată independent de (și comparativ cu) variantele precedente și care reface legătura cu cea mai bună tradiție a prozei postbelice, așa cum fusese ea ilustrată, între alții, și de Gabriela Adameșteanu însăși în cărțile sale anterioare. Ediția din 2003 a fost aclamată critic nu numai pentru întoarcerea la roman a reputatei jurnaliste, dar și pentru voința evidentă de înnoire a formulei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
post-productive, post-media) analizează fenomenul artei contemporane prin apel la teoriile critice culturale. Teoria post-estetică a studiilor vizuale contemporane se dezvoltă încă din a doua jumătate a secolului trecut sub forma unui complex de teorii care reflectă atât situația trasformării culturale postbelice, cât și practica artelor vizuale neo-avangardiste. Orice încercare meta-teoretică de investigare a complexului teoretic postmodernist și neo-avangardist ar putea fi legitimată doar prin recunoașterea caracterului eterogen și pluralist al teoriilor care au pus problema regândirii funcționalității conceptelor de cultură și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]