5,162 matches
-
și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
spațială a textului este spațiul metaforic constituit de rețeaua corespondențelor tematice, imaginale și sonore ale textului. Spațiul virtual al textului este spațiul în care cititorul pătrunde în timpul lecturii. Există protocoale de lectură care deschid spații virtuale ramificate ca în proza postmodernă sau spații liniare ca în romanele clasice. Ryan crede că hărțile formelor spațiale figurează rețeaua de conexiuni care apare în mentalul cititorului atunci când textul este privit din perspectivă atemporală și totalizatoare. Acest gen de conexiune este ilustrat prin referirea la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică este dominată de diferențe și tensiuni: între centrarea pe text și orientarea spre context, între narațiune
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Este semnalat faptul că în acest tablou transdisciplinar media nu oferă disponibilități narative egale. Un nucleu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
3.3. Perspectiva esențialistă / 81 3.3.1. Identitatea ca existență primordială, perenă / 82 3.3.2. Critici și redefiniri / 85 3.4. Perspectiva constructivistă / 87 3.4.1. Identitatea contextuală, instrumentală, atribuită și imaginată / 89 3.4.2. Critica postmodernă asupra constructivismului; identitatea ca discurs / 92 Capitolul 4. Perspective românești asupra identității / 95 4.1. Identitatea o constantă în lucrările de istorie și cultură ale românilor / 96 4.2. Sincronism și autohtonism sau despre legile formării culturii române / 97 4
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
atestând o regularitate a propagării spațiale pe care Horațiu o cercetează cu o fină intuiție. Acest tip de experiere este legat de tentativa tineretului de a reface ordini distruse de revoluții (cele trei revoluții moderne: capitalistă, comunistă și postcomunistă sau postmodernă) prin recursul la valori și modele tradiționale (religie, viață spirituală, relansarea strategiilor fertilității, nupțilitate mărită etc.) sau moderne. ("Asistăm în prezent la un fenomen de revigorare a identității socioculturale de tip tradițional pe dimensiunea axiologică", precizează autorul în capitolul VI
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
face referire la o trecere succesivă de la așa-numitul model al societății tradiționale (în care se spune că ritmul vieții e cel al naturii) la cel al societății moderne (în care ritmul vieții e cel al fabricii) și, în fine, postmoderne (în care ritmul vieții e cel al curgerii biților sau al schimbului informațional). Exemple de perspective de acest tip fie secvențiale, fie integrale găsim de la clasici precum Maine în distincția status versus contract, adică în trecerea de la ordinea socială bazată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de societăți naționale între care are loc un intens schimb cultural. Al doilea tip de societate nu insistă asupra integrității societăților naționale și vede ordinea globală ca fiind posibilă numai pe baza unei organizări deliberate și sistematice. Teoriile de factură postmodernă Baudrillard (1994), Castells (1997), Baumann, (1999), Kellner (2002) ș.a. alătură globalizarea societății postindustriale 11, tehno-societății în care tehnologia, cunoașterea și informația sunt vectorii centrali. De fapt, am spune noi, toate acestea se întâlnesc într-un alt principiu organizant al societății
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Baudrillard (1994), Castells (1997), Baumann, (1999), Kellner (2002) ș.a. alătură globalizarea societății postindustriale 11, tehno-societății în care tehnologia, cunoașterea și informația sunt vectorii centrali. De fapt, am spune noi, toate acestea se întâlnesc într-un alt principiu organizant al societății postmoderne și anume bit-ul. Informația circulă instantaneu, cunoașterea crește în ritm exponențial, viața în general este trăită din ce în ce mai alert. Lumea se mișcă din toate punctele de vedere din ce în ce mai repede și din ce în ce mai imprevizibil, pe și datorită noii infrastructuri pe care a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și evenimente începe să depășească puterea și capacitatea de reacție a omului în timp real. Una din consecințe ar fi că realitățile de al treilea ordin realitățile virtuale, simulacrul (vezi Baudrillard, 1994) încep să se substituie "lumii reale". Partizanii rupturii postmoderne în evoluția istorică a societății argumentează că dezvoltările în cadrul capitalismului transnațional produc o nouă configurație globală a post-fordismului și/sau postmodernismului. Kellner (2002) încearcă să propună o perspectivă care să nu neglijeze achizițiile teoretice anterioare, introducând un nou concept pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și imitația / simularea au pătruns în fiecare dimensiune a societății și au creat un nou mediu social. Baudrillard pretinde că în mișcarea către postmodernitate umanitatea a depășit concepțiile moderne și lumea modernității (organizate în jurul producerii și consumului de bunuri). Aventura postmodernă e marcată în schimb de simulare, de jocul imaginilor și semnelor. Semnele și codurile sunt forme organizante ale noii lumi sociale în care simularea guvernează. Bauman (1999) vine cu o viziune asupra globalizării în care accentul e pus pe individualizare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sunt suficiente pentru a face diferența și se subliniază importanța percepțiilor, atribuirilor sau intereselor contextuale, cultura cu tot ceea ce înseamnă ea (valori, mituri, memorii, tradiții ș.a.) rămâne să joace un rol critic în ideea de identitate. 3.4.2. Critica postmodernă asupra constructivismului; identitatea ca discurs Postmodernismul nu se prezintă ca un câmp teoretic unitar, monolitic. Harris (1999:153) identifică, alături de doctrina discreditării științei și tehnologiei occidentale, a respingerii realizărilor și instituțiilor Vestului, o serie de trăsături care ar caracteriza la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
literare tuturor problemelor; respingerea metodei; interogarea realității și a adecvării limbajului la descrierea acesteia; apărarea discursurilor multiple; centrarea pe relațiile de putere și hegemonie culturală; relativism extrem și tendință către nihilism". În general însă este acceptat că elementul-cheie în filosofia postmodernă este "revoluția lingvistică". Unii postmoderniști preiau ipoteza Shapir-Whorf, conform căreia modul în care "vorbim" despre lume ne modelează weltanschauung-ul, adică felul în care o înțelegem, o experimentăm sau o trăim. Orice afirmație conține un număr nesfârșit de sensuri, deci
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
post-moderne este sublinierea primatului individualității/ subiectivității: lumea, "realitatea" e numai pentru mine așa, aici și acum, iar pentru fiecare din ceilalți, tot aici și tot acum poate fi altfel. Pe baza acestei idei, Kellner (1992:143), afirmă că "discursurile recente postmoderne problematizează însăși noțiunea de identitate, pretinzând că este doar un mit sau o iluzie". În vreme ce, pe de o parte sprijină și îmbogățesc agenda constructivistă, pe de altă parte, postmoderniștii o supun interogațiilor. Astfel se atrage atenția că abordările constructiviste implică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vezi Inglehart, 1997). Dacă am încerca un paralelism, conștiința comunității de origine s-ar apropia prin caracteristici de ceea ce numim valori tradiționale, cea de limbă, de ceea ce numim valori moderne iar cea de destin, deși utilitaristă și raționalistă, de cele postmoderne prin ideea participării civice 20 și a autoîmplinirii destinului comunității. 4.4. Filosofie noologică. Matricea stilistică și spațiul mioritic Ideea identității se regăsește la Blaga, în cadrul filosofiei stilului înțeles ca fenomen dominant al culturii. Teoria noologică a stilului este construită
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Răspunsul se poate obține dacă lăsăm la o parte atât poziția extremă esențialistă (deterministă) ce îngrădește ideea liberului arbitru și transformă indivizii în marionete 2 -, cât și pe cea extremă constructivistă (postmodernă) care de fapt deconstruiește realitatea socială și induce, in extremis, solipsismul. El este pe cât de simplu, pe atât de paradoxal: identitatea este în același timp ceva esențial și construit. Argumente de diferite tipuri, oferite fie de esențialiști, fie de constructiviști
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Beck, Ulrich (1992), Risk Society: Towards a New Modernity, Londra, Sage. Bell, Duncan S. A. (2003), "Mythscapes: memory, mythology, and national Identity", în British Journal of Sociology, 54:1, pp. 63-81. Bennett, Oliver (2001), Cultural Pessimism Narratives of Decline in the Postmodern World, Edinburgh University Press. Bentham, Jeremy (1995[1787], The Panopticon Writings, ed. Miran Bozovic (Londra, Verso, 1995), pp. 29-95 [http://cartome.org/panopticon 2.htm, accesat la 27.07.2006]. Berger, Peter L. și Luckmann, Thomas (1966), The Social Construction
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Peter, Braun, Michael și Mohler, Peter, Globalization, Value Change and Generations, Boston, Brill, pp. 31-60. Harold, Hongju Koh (2003), "The law under stress", în International Journal of legal information, 31:2. pp. 317-322. Harris, Marvin (1999), Theories of culture in postmodern times, Walnut Creek, Altamira Press. Hay, Colin (2002), Political Analysis, Houndmills, Palgrave. Häeberlin, H. K. (1980), "The theoretical foundations of Wundt's folk psychology", în R. W. Reiber (ed.), Wilhelm Wundt and the making of scientific psychology, New York, NY, Plenum
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Action", în Administrative Science Quarterly, Qualitative Methodology, 24:4, pp. 602-11. Jung, Carl Gustav (2003), Opere complete. Arhetipurile și inconștientul colectiv, București, Editura Trei. Kardiner, Abram (1939), The individual and his society, New York, Columbia University Press. Kellner, Douglas (1992), "Constructing postmodern identities", în Modernity and Identiy, Lash, Scott & Friedman, Jonathan (ed.), Oxford, Blackwell Publishers. Kellner, Douglas (2002), "Theorizing Globalization", în Sociological Theory, 20:3, pp. 285-305. King, Anthony D. (ed.) (1991), Culture, Globalization and the World-System. Contemporary Conditions for the Representation
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a fost de 742 de persoane, Ess = ± 3,8 %. 10 Paradigma marxistă a globalizării se bazează pe răspândirea pieței la nivel mondial și localizează începuturile acestui fenomen în secolul al XV-lea. 11 Titulaturile date societății contemporane pot fi: postindustrială, postmodernă, comunicațională, informațională ș.a. 12 Discuția referitoare la globalizare pe dimensiuni poate arăta că stabilirea unui moment de start al globalizării ca proces este, dacă nu imposibilă, cel puțin extrem de dificilă. Naisbitt (1989) indică de exemplu cu precizie începutul globalizării informaționale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
obiecte din cele mai diverse (de la supă la grevă, de la parfum la fotografie). Această nouă semiotica caracterizată prin imersiunea în universul senzorial săturat de semne la toate nivelurile: decoruri, obiecte, practici, discursuri devine emblemă societății actualului mileniu. În această perioadă postmodernă în care pluralitatea se manifestă pregnant, cartea Semiotici textuale este o provocare care permite cititorului să vadă și să privească multitudinea textelor și a discursurilor interdisciplinar, folosind aparatul critic oferit de abordarea semiotica, desfășurată atât la nivel conceptual cât și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Metodă folosită în construirea imaginii produsului se axează pe un arhetip puternic înrădăcinat în subconștientul colectiv. Dacă Apple Computer va fi corelat cu o adolescentă, IBM va fi bunica înțeleaptă. Dacă Berea Bucegi este românul din comunism, Tuborg este tânărul postmodern liber să se exprime. * relații publice (J. E. Grunig, L. A. Grunig, D. M. Dozier, F. C. Repper, J. White, Al. Ries, C. Coman). Imaginea este ceea ce spune o organizație că face și nu ceea ce face ea cu adevarat (Coman 2009: 210
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
prin parfumul Burberry, al cărui scop este de a păstra amintirea vie. ÎI.3. Semiotica fricii în gestiunea crizei gripei aviare Agricolă Internațional Bacău de/reconstrucția identității corporatiste 27 Anxietatea, frica și teroarea sunt stări negative pe care societatea globală postmodernă le experimentează în ultimul secol. Crizele macro sau microsociale prin care trece orice organizație constituie momente dramatice de de/reconstrucție a înțelesului. Gripă aviară a fost un astfel de eveniment care a provocat o stare de nesiguranță printre români, companii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
două umwelt-uri imaginate vor deveni noile spații mentale generice folosite pentru repovestirea celor două instanțe narative, care sunt plasate temporar și spațial în România, în anul electoral 2000. Acest proces de "reconvertire" poate fi interpretat ca o strategie a intertextualității postmoderne. Pentru Linda Hutcheon (1996: 3) acest curent este "un fenomen contradictoriu care folosește și bruschează, redefinește și apoi distruge înseși conceptele pe care le provoacă", pentru a instala în final o nouă ordine. Astfel, al treilea nivel al "fluxului cognitiv
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]