28,288 matches
-
cu un capitol dedicat banilor în socialism. Pe parcurs, autorul ne informează că "toate verigile (acestei antropomonetarogeneze) sunt la locul lor. Ce bine! S-au găsit și cele care lipseau? Începuturile cercetărilor domniei sale se situează adînc în istorie, apoi sunt prezentate diferitele forme de bani ce s-au succedat de-a lungul timpului, cu avatarurile lor, inclusiv bani neutri, bani reactivi, dimensiunea lor politică (aici ar fi mers un studiu de caz pe România), funcții, definiții, crize, anti-crize, ciclicități naturale, economice
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unii de alții, încât nu are sens a căuta un singur tip sau doar câțiva pentru a-i caracteriza, ci, mai mult, fiecare dintre noi este o personalitate deosebit de complexă, care îmbină (mai mult sau mai puțin armonios) diferitele tipuri prezentate. Este important a cunoaște modul de comportare a fiecărui tip pentru a putea descifra trăsăturile diverse ale diverșilor membri ai organizației și a-i trata în mod adecvat. Evident, am mai putea să ne imaginăm și alte tipologii, Edgar H.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de intervenția statului în ceea ce privește relațiile de muncă (informarea salariaților, consultarea lor în cazul unor măsuri ce le-ar putea afecta interesele, pregătirea oamenilor, condițiile de muncă, perfecționarea formelor de negociere între patronat - salariați/sindicate). După cum se vede, cele patru cazuri prezentate exprimă tipologii de modele prin aceea că sunt modalități de structurare a conținutului ideatic și practic pe „o schemă relațională” relativ stabilă, în jurul căreia se articulează presupozițiile, principiile, metodele de acțiune ale unui model concret. Există numeroase criterii de grupare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
responsabilitate directă a celor cu preocupări în domeniu, nu ca un „spectator din sport”<footnote Ibidem. footnote>. Definiții mai recente prezintă strategia în mod mai complet ca „modelul obiectivelor majore propuse drept scopuri, politici sau planuri fundamentale pentru realizarea scopurilor, prezentate astfel încât să definească atât ce fel de afacere folosește compania sau trebuie să practice, cât și felul de companie existentă sau necesară a deveni”<footnote Andrews, Kenneth, în Macmillan, Hugh, Tampoe, Mahen, op. cit., p. 13. footnote>. Această definiție pune în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pot elabora pe alte principii, diferite de cele specifice perioadelor de transformări rapide, structurale, generatoare de incertitudini și riscuri etc. Contextul strategiei. O strategie înțeleaptă depinde de modul de a înțelege contextul. Modelul de bază al managementului poate fi astfel prezentat (schema 19). Schema 19. Contextul de bază în managementul strategic<footnote Ibidem, p. 31. footnote> Contextul nu trebuie identificat cu mediul, ci este o constituție managerială. Contextul reprezintă spațiul în care o întreprindere (organizație) a ales să existe și din
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
procese (schema 28); așa cum arată schema, proiectarea posturilor evidențiază caracterul său alternativ, dependent de viziunea strategică. După părerea noastră (schema 29), o schemă conceptuală mai adecvată ar trebui să deschidă calea înțelegerii procesului în complexitatea și diversitatea alternativelor sale. Așa prezentat, procesul (spre deosebire de schemă) ne apare, clar, caracterul alternativ în conceperea posturilor. Schema 30. Modelul conceptual al proiectării postului<footnote Manole, Cristina, op. cit., p. 82. footnote> Avându-se în vedere specificul etapei în care ne aflăm (trecerea spre modele manageriale și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
tehnologic, organizațional, mijloacele de control, viața personală a salariatului etc. <footnote Ibidem, p. 210. footnote>. Trebuie să facem o distincție importantă între caracteristicile de definire a unui „fapt” și cele de analiză generală. Primele se cer a răspunde exigențelor anterior prezentate, celelalte pot fi proprii și altor fapte sociale sau doar unor elemente din sfera totală a conceptului. Astfel, analiza unei întreprinderi prin luarea în considerare a specificului tehnologiei nu este exclusivă pentru ceea ce exprimă posturile (se poate folosi și în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și instruirea corespunzătoare a persoanelor ce realizează sau urmează să fie angajate în procesul de analiză; raportarea analizei la viziunea de ansamblu a proceselor de muncă; prezentarea rezultatelor analizei într-o formă scrisă, concisă și ușor de înțeles, acestea fiind prezentate, în general, sub forma descrierii postului și a specificațiilor postului. Analiza posturilor presupune nu numai desfășurarea procesului propriu-zis de analiză, ci și prezentarea rezultatelor sale de bază, sub forma descrierii postului și specificației postului. Unii autori, ca de exemplu, Wayne
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
persoană angajată într-o zi. Din modul de calcul al productivității muncii anuale, zilnice și orare, rezultă că nivelul acestor indicatori este direct proporțional cu volumul producției obținute și invers proporțional cu timpul de muncă cheltuit. Dintre indicatorii productivității muncii prezentați, cel mai corect mod de exprimare a eficienței utilizării resurselor de muncă îl reprezintă productivitatea muncii orare, pentru că ține seama de timpul efectiv lucrat exprimat în ore-om.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
numește și Banca de Emisiune. Cu toate că băncile au pierdut dreptul de a emite monedă, ele nu și-au pierdut capacitatea de a crea monedă, prin intermediul conturilor la vedere sau depozitelor constituite la nivelul sistemului bancar, de clienții băncilor. Din cele prezentate, oferta de monedă sau oferta monetară la nivelul unui stat cuprinde atât emisiunea de monedă, realizată de Banca Centrală, cât și crearea de monedă, realizată de sistemul bancar. Prin dezvoltarea considerabilă a producției și schimbului de mărfuri, cantitatea de bani
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
față retragerilor curente, iar diferența de 90% din depunere, poate fi utilizată pentru acordarea de credite (Împrumuturi) altor categorii de clienți (solicitanți). Atunci când banca comercială acordă un credit (Împrumut), ea creditează contul clientului beneficiar cu suma creditată. În cazul scenariului prezentat, dacă banca comercială (A) la care s-a făcut depunerea de 1.000 de u.m. acordă, din suma depusă, un credit altui client, cu păstrarea unei rezerve de 10%, Înseamnă că ea Împrumută 900 de u.m. și păstrează În rezervă
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
stabilite de Regulamentul Băncii Centrale, rezerve cunoscute și sub denumirea de rata activelor lichide, valoarea depozitelor bancare va crește de zece ori față de activul inițial intrat În sistemul bancar, respectiv: Procesul de creare a monedei de cont, În cazul exemplului prezentat, poate fi reflectat cu ajutorul următorului tabel<footnote N. Dobrotă (coordonator), Economie politică, Editura Eficient, București, 1992. footnote>. În condițiile exemplului prezentat, se poate observa că pentru fiecare unitate monetară În numerar, introdusă În sistemul bancar, băncile comerciale pot crea sau
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
ori față de activul inițial intrat În sistemul bancar, respectiv: Procesul de creare a monedei de cont, În cazul exemplului prezentat, poate fi reflectat cu ajutorul următorului tabel<footnote N. Dobrotă (coordonator), Economie politică, Editura Eficient, București, 1992. footnote>. În condițiile exemplului prezentat, se poate observa că pentru fiecare unitate monetară În numerar, introdusă În sistemul bancar, băncile comerciale pot crea sau vor avea la dispoziție zece unități monetare de monedă de cont. În practica bancară, pentru a putea exprima limita maximă a
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
sau multiplicatorul creditelor, care se poate determina În baza următoarelor formule de calcul: 1) Determinarea valorii maxime a depozitelor bancare. VDB - valoarea maximă a depozitelor bancare; RAL - rata activelor lichide (rezervele minime obligatorii); VAL - valoarea activelor lichide. În cazul exemplului prezentat vom avea următoarea situație. 2) Determinarea multiplicatorului banilor de cont sau multiplicatorului ofertei de bani. În care: MBC - multiplicatorul banilor de cont; D - depozitele la vedere create; R - rezervele băncilor comerciale. Rezultatul ne arată, că suma inițială depusă se multiplică
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Creanțele comerciale - includ În cuprinsul lor mai multe spețe de credite, legate de operațiunile cambiale și de Împrumut pe gaj, dintre care, cele mai importante sunt următoarele: • scontul comercial; • operațiunile asimilate; • operațiunile de factoring. a) Scontul comercial - este o operațiune prezentată deja În paragrafele anterioare și constă În preluarea efectelor de comerț de la deținătorii acestora, de băncile comerciale de scont, Înainte de termenul scadent, contra unor taxe de scont și comisioane bancare, ceea ce nu s-a specificat Însă, În mod expres, În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
bancă la purtător”<footnote „Repere 1880-2011”, Banca Națională a României, 2011. footnote>. Potrivit documentației puse la dispoziție de Banca Națională a României participanților la „Zilele porților deschise pentru studenții economiști”, În anul 2011, prezentăm datele evolutive ale Băncii Naționale a României și sistemului bancar românesc, așa cum reies din materialele prezentate, respectiv: • Potrivit Legii de Înființare din anul 1880, Banca Națională a României avea privilegiul emiterii bancnotei, iar Ministerul Finanțelor, pe cel al monedei, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, deținând o treime din capital, restul capitalului revenind acționarilor particulari; • Din datele prezentate, introducerea monometalismului
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
din materialele prezentate, respectiv: • Potrivit Legii de Înființare din anul 1880, Banca Națională a României avea privilegiul emiterii bancnotei, iar Ministerul Finanțelor, pe cel al monedei, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, deținând o treime din capital, restul capitalului revenind acționarilor particulari; • Din datele prezentate, introducerea monometalismului aur, În anul 1890, a fost decisă de Statul Român, fără consultarea Băncii Naționale a României, care, de altfel, a refuzat să aplice această măsură timp de doi ani, deoarece Îi era Încălcat dreptul rezultat din rațiunea sa de a fi
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
contabilă - se datorează influenței Înregistrării operațiunilor valutare, În evidențele contabile ale instituțiilor financiar-bancare, respectiv plăților sau Încasărilor În valută, eșalonate pe o anumită perioadă de timp, valutele În cont, fiind afectate, În timp, de modificarea cursului valutar. În baza celor prezentate, putem concluziona că riscul de piață poate fi măsurat, ca reprezentând câștigul sau pierderea potențială aferentă unei poziții sau Întregului portofoliu, asociată sau coroborată cu o modificare de preț, sau o probabilitate dată Într-un anumit orizont de timp, această
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
În această categorie sunt: • riscul de reglementare; • riscul de deontologie profesională; • riscul de strategie; • riscul de resurse umane; • riscul de comunicare; • riscul controlului intern; • riscul controlului financiar-contabil. Principalele categorii de riscuri și rolul marketingului În gestionarea acestora au fost deja prezentate, Însă este necesar să prezentăm câteva considerații generale, cu privire la marketingul și managementul riscurilor din domeniul financiar-monetar. Normele prudențiale financiar-bancare recomandă băncilor centrale și sistemelor financiar-bancare naționale, să acorde o atenție deosebită următoarelor aspecte: 1) Monitorizarea permanentă a principalelor tipuri de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de obligațiuni de stat, În contul datoriei publice etc. Rata dobânzii sau procentul de dobândă se determină În baza următoarei relații de calcul. d - rata dobânzii, exprimată În procente; D - suma absolută sau masa dobânzii; S - suma Împrumutată. Din relația prezentată, poate fi determinată suma absolută sau masa dobânzii, În baza următoarei relații de calcul. În care: D - masa dobânzii; S - suma Împrumutată; d - rata dobânzii. Rata uzuală de referință a dobânzilor practicate la Împrumuturi, pe piața intermediară românească, a fost
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
luni sau zile, În funcție de caz; CS - suma capitalizată (suma constituită ca depozit bancar); d - rata dobânzii; n - numărul de ani, luni sau zile, În funcție de caz, pentru care se face calculul. Determinarea dobânzii capitalizate se poate face și În baza relației prezentate anterior, respectiv. În care: CD - masa dobânzii capitalizate; NS - suma care va reveni titularului depozitului bancar, peste „n” ani, luni sau zile, În funcție de caz; CS - suma constituită ca depozit bancar (suma capitalizată sau capitalul avansat). Gestionarea dobânzilor În cadrul instituțiilor financiar-bancare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de pierdere a Încrederii clienților În produsele și serviciile furnizate de instituțiile financiar monetare, atunci când există diferențe nefavorabile semnificative Între produsele și serviciile promise și cele efectiv livrate; • riscurile tehnice și de management, care includ toate celelalte categorii de riscuri prezentate, respectiv: riscul de organizare, de pană, riscul mediului ambiental, riscul de credit, riscul lichidității, dobânzii, riscul de piață, riscul valutar, riscul de solvabilitate, riscurile operaționale etc. 8) Încadrarea În politicele financiar-monetare ale statului - reprezintă acea caracteristică prin care instituțiile financiar-monetare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
sănătate este la ora actuală obiectul unor dezbateri foarte aprinse între oamenii de știință. Până în prezent, ne bazăm pe aporturile minime pentru a evita bolile, dar, și în acest caz, recomandările instanțelor decizionale sunt departe de a fi unanime. Cifrele prezentate aici trebuie luate mai degrabă ca puncte de reper. După Tribune médicale, 1992. După Karlsson, J. (1997). Antioxidants and Exercise. Human Kinetics, Champaign, II, p. 105. National Research Council. 1989 a. Recommended Dietary Allowances, National Academy Press, Washington, D.C. National
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de ritualizare, cu ajutorul căruia sunt amestecate ierarhiile și regulile sociale: „Astfel, noi creăm un spațiu social aparte, unde unde rutinele lumii de zi cu zi sunt sfărâmate și unde lumea reală, dată peste cap, poate fi observată, analizată, criticată și prezentată ca relativă” (R. Da Matta, p. 104). Charivaritc "Charivari" Sintetizând o amplă dezbatere (care a implicat antropologi, sociologi, istorici, filologi) asupra acestui ritual, Isac Chiva și Françoise Zonabend (1981, p. 365) Își Încep analiza cu o Întrebare simplă și gravă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
era identificat cu „Colina Primordială”. ș...ț Alte versiuni vorbesc despre Oul primordial, care conține „Pasărea luminii”, sau despre Lotusul originar, purtând soarele-copil sau, În fine, despre Șarpele primitiv. ș...ț Etapele creației - cosmogonie, teogonie, creația ființelor vii - sunt diferit prezentate. După teologia solară de la Heliopolis, oraș situat În vârful Deltei, zeul Ra-Atum-Khepri a creat un prim cuplu divin, Șu (Atmosfera) și Tefnut, părinții zeului Geb (Pământul) și ai zeiței Nut (Cerul). Demiurgul a efectuat creația masturbându-se sau scuipând. Expresile sunt
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]