4,547 matches
-
spun “cum” trebuie făcut acel lucru. II. ÎNVĂȚARE ȘI MOTIVAȚIE ÎN DOBÂNDIREA DE COMPETENȚE În cadrul dezvoltării psihice și al formării personalității adulte, Învățarea ocupă un loc central, datorită faptului că prin Învățare individul dobândește noi competențe. Începând cu deprinderile și priceperile și terminând cu cunoștințele și operațiile intelectuale, toate se dobândesc prin activitatea de Învățare. Învățatul rus A.N. Leontiev definea Învățarea ca fiind "procesul dobîndirii experienței intelectuale de comportare", Înțelegînd prin aceasta asimilarea de informații și, mai mult decît atât
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
psihologii strict obiective, pe baza observației comportamentului (behaviorism). Conform teoriilor sale, Învățarea era o succesiune de reflexe condiționate. Aceste teorii asociaționiste au fost infirmate de experiențele ulterioare, care au dovedit că Învățarea antrenează Întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere, afectivitatea, priceperile motorii, voința etc. O altă teorie a Învățării se desprinde din teoria psihogenezei operațiilor intelectuale, datorată lui J. Piaget, care a demonstrat pe baza observațiilor făcute asupra intelectului copiilor de diferite vîrste, că acțiunile mintale, operațiile mentale se nasc prin
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
pozitiv psihologia contemporană și studiile asupra Învățării. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Bruner a fost fondată pe baza operei lui Piaget. El prezintă posibilitatea cunoașterii lumii astfel: Modalitatea activă, realizată prin manipularea liberă a obiectelor și exersare (indispensabile În formarea priceperilor și deprinderilor, dar și În achiziționarea primelor cunoștințe). Această modalitate este caracteristică primilor ani ai vieții. Modalitatea iconică se bazează pe imagini mai ales vizuale fără manipulare efectivă (caracteristică vîrstei cuprinse Între 5 și 7 ani). Modalitatea simbolică, atunci cînd
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
decît Învățarea spontană, dar cu toate acestea ea nu dezvoltă latura afectivă (planul motivației, al valorilor, al sentimentelor) a personalității, care e mai degrabă formată În cadrul Învățării sociale. Învățarea sistematică se canalizează În doua direcții: Învățarea senzorio-motorie, prin formarea de priceperi și deprinderi (Învățarea scrisului, a desenului tehnic, a sporturilor); Învățarea cognitivă, prin Însușirea de cunoștințe și formarea de capacități intelectuale (memorarea unor legi, formule, rezolvarea de probleme). Învățarea școlară este, În cea mai mare și semnificativă parte, o Învățare cognitivă
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
preocuparea de a dezvolta capacitatea elevilor de rezolvare a unor variate probleme treapta superioară a Învățării, atunci când aceștia dobândesc competențe. II.3.Învățarea În corelație cu celelalte procese și activități psihice În mod esențial, Învățarea Înseamnă Însușirea de noi cunoștințe, priceperi și formarea de noi capacități intelectuale. Pe ea se bazează Întreaga dezvoltare a personalității. Procesele și activitățile psihice interacționează și interferează simultan, dar putem considera că, Într-o anume fază a actului de Învățare, un anume proces psihic este preponderent
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
sporește eficiența și Îl facilitează. Prin definiție, ea constă În orientarea și concentrarea activității psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen. Ea asigură o bună receptare senzorială și perceptivă a stimulilor, o Înțelegere mai profundă, o memorare mai durabilă, selectarea priceperilor și deprinderilor adecvate. Dimpotrivă, lipsa atenției duce la omisiuni În receptarea stimulilor, la erori În reacțiile de răspuns, la confuzie În descifrarea sensurilor, care toate "sabotează" desfășurarea Învățării. Atenția poate avea forme mai simple sau mai complexe: Atenția involuntara (orientarea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
fixarea, conservarea, recunoașterea și reproducerea fenomenelor psihice. Există o memorie de tip imaginativ, abstractă, asigurînd păstrarea și reproducerea reprezentărilor, una verbal-logică referitoare la idei, o memorie afectivă (creînd posibilitatea retrăirii unor emoții) și o memorie motorie (facând posibilă formarea de priceperi și deprinderi). După durata memorării, memoria poate fi de foarte scurtă durata (0.25 0.50 dintr-o secundă), de scurtă durată (memoria de lucru) sau de lungă durată, care este cea mai importantă, Întrucît ea poate păstra impresiile chiar
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
tip de inteligență este mai dezvoltată la filosofi, cei care pun Întrebări despre sensul fericirii, originea Universului etc. Probabil că spiritualitatea aparține acestui tip. Aceste tipuri de inteligență sunt legate atât de anumite predispoziții „naturale”, cât și de achiziții (cunoștințe, priceperi, abilități) care sunt funcții de stimulare a mediului. Privite dintr-un alt unghi, formele multiple de inteligență nu sunt altceva decât tipuri de capacități (cognitive, psihomotrice, socio afective) descoperite de fiecare În mod diferit și la etape diferite. O capacitate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
În acest caz avem de-a face cu competențele transversale. Această abordare presupune „transferul competenței” În măsura În care contextul este În afara competenței. VI.2.3. Un al treilea sens este dat de Xavier Roegiers definește competența drept o contextualizare a achizițiilor (cunoștințe, priceperi și deprinderi), acestea fiind utilizate Într-un context anume. Termenul englezesc de „competencie” a fost introdus pentru a se face o distincție Între această noțiune și cea de „skills”. Privită din acest sens, competența presupune obținerea a mai multe abilități
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
posibilitatea, Însușirea morală sau intelectuală a cuiva, aptitudine" și chiar „Însușirea de a face ceva". Din acest punct de vedere am putea considera, referindu-ne la capacitatea de comunicare verbală sau practică, că aceasta este rezultanta achizițiilor, a cunoașterii deprinderilor, priceperilor și aptitudinilor. Iar mulțimea combinărilor utilizate pentru a produce sau a recunoaște schemele de acțiune, adică combinațiile prezentate sub forma de variații de execuție, reprezintă capacitatea generativă a mișcării. Acest sens de abordare al competențelor este cel vizat de Consiliul
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
mai mare situația problemă, ce aparține unei familii de situații problemă, decât organizarea didactică la care este raportată. Expresia „activitate de integrare” ar trebui așadar Înțeleasă În sensul de „situație didactică În care elevul este chemat să-și integreze cunoștințele, priceperile și achizițiile”. Cum ar putea fi caracterizată o activitate de integrare? Drept activitate de integrare poate fi calificată cea care prezintă următoarele caracteristici : 1. O activitate În care elevul este actor; după cum spunea Le Boterf ; Spre deosebire de binecunoscuta pilă, competența se
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
opționale. În ceea ce privește competențele praxiologice sintetizăm: Capacitatea de execuție practică a unui proiect sau experiment; Capacitatea de observare, analiză a procesului respectiv; Capacitatea direcționare a procesului; Capacitatea de selectare a mijloacelor, metodelor, a sistemelor de acționare pentru Însușirea deprinderilor și formarea priceperilor; Capacitatea de proiectare și programare a activităților; Capacitatea de a evalua și autoevalua; Capacitatea de a-și stabili obiective reale, precum și etapele de realizare ale acestora; Capacitatea de a se adapta la particularitățile de dezvoltare ale celorlalți. Competențe sociologice Capacitatea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
studiu de documente, proiecte, anchete; relația profesor-elev se modifică astfel: profesorul sprijină elevul, Îi stabilește conținuturile și materialele necesare, profesorul pregătește activitatea, Îndrumă În punctele cheie, sintetizează rezultatele. Profesorul NU conduce activitatea. 4. activitate individuală, independentă. VIII. EVALUAREA ACHIZIȚIILOR (CUNOȘTINȚELOR, PRICEPERILOR ȘI DEPRINDERILOR) ELEVILOR ÎN TERMENII FORMĂRII DE COMPETENȚE E nevoie oare de a evalua competențele, cunoștințele sau capacitățile? Este o Întrebare importantă. Să cităm celebra frază a lui Jean-Marie De Ketele : „Spune-mi cum evaluezi, și-ți voi spune pe
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
care elevul Își exersează competența. La unele cursuri, situația de studiere a integrării este confundată cu situația de evaluare. Acestea sunt cursurile la finele cărora elevului i se cere să realizeze o lucrare proprie, care i-ar mobiliza toate cunoștințele, priceperile și deprinderile, prin intermediul cărora ar putea să-și manifeste competența. Drept exemplu ar putea servi activitatea În care elevul trebuie să demonstreze competența de a pregăti și de a prezenta o expunere orală pe o temă dată, mobilizându-și toate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
cărora ar putea să-și manifeste competența. Drept exemplu ar putea servi activitatea În care elevul trebuie să demonstreze competența de a pregăti și de a prezenta o expunere orală pe o temă dată, mobilizându-și toate cunoștințele și savoir-faire (priceperile și deprinderile) acumulate. Același lucru se Întâmplă și În cazul unei teze sau lucrări de licență, când elevul trebuie să dea dovadă de competență În efectuarea unei etalări a cunoștințelor sau a unei cercetări la disciplina aleasă. Într-un anumit
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
-n mîna cealaltă un clește Și-ntruchipează întîi o năprasnică pavăză mare. O-mpodobește-mprejur, cu un cerc întreit o încinge Strălucitor de metal. Cureaua-n argint e lucrată, 470 Arma-i făcută din cinci metalice straturi. Deasupra El cu priceperea lui închipuie mii de podoabe. La început făurește pămîntul și cerul și marea, Soarele-n veci călător și luna rotată și plină, Stelele toate, ale cerului zodii și mîndra-i cunună, [...] Plăsmuie două frumoase cetăți locuite de oameni, 480 Unde se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de creație a scutului și animația unei scene figurate). Există aici o revenire constantă la retorica esteticului și a superlativului. O regăsim în aluzia făcută la calitatea materialelor folosite ("scump aur gălbui", "argint"), în evaluarea sistematică a muncii depuse ("cu priceperea lui") și în evaluarea imaginii create, așa cum e accentuată de cumulul de calificative elogioase ("strălucitor", "splendid", "frumoase", "frumoși"...). Tradiția descrierii epice se continuă cu romanul (Etiopicele lui Heliodor, Dafnis și Hloe al lui Longos, Aventurile lui Leucippe și Clitophon al
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Denumim astfel descrierea, deși aceeași titulatură s-ar potrivi în egală măsură și operei unui pictor căci ea nu presupune altceva decît ceea ce un artist ar putea picta pe pînză. [...]. Tabloul cuprinde deci cîteva trăsături, în număr restrîns, grupate cu pricepere în jurul unui motiv principal. Prin aceasta el este diferit de descrierea obișnuită. El este diferit, de asemenea, și de narațiune 6 în sensul că nu presupune întotdeauna o acțiune; în plus, dacă totuși există această acțiune, ea nu are nici
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
definiții, educația permanentă înseamnă păstrarea trează a dorinței de învățare continuă. Ea furnizează mijloacele pentru asigurarea faptului că progresul tehnologic și științific are ca rezultat beneficiul pentru toți. Această societate care învață este una în care oamenii își dezvoltă continuu priceperile și cunoștințele pentru bunăstare și pentru a asigura existența unei societăți democratice. 2.2.4. Programul Comisiei Delors pentru educația globală În Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în Secolul XXI, numit "Comoara lăuntrică" (1996) apelul pentru acțiune
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
știi" implică, așa cum spune definiția, o educație generală largă bazată pe un studiul în profunzime al unor subiecte atent selectate, astfel încât aceasta va constitui fundamentul pentru capacitatea și dorința de a continua procesul de învățare. "A învăța să faci" implică priceperi de muncă și dobândirea acelor competențe de rezolvare a unor situații neprevăzute și de lucru în echipă, prin mijloace de alternare a studiului cu munca. "A învăța să trăim împreună reprezintă, în viziunea Comisiei, pilonul fundamental în contextul schimbărilor majore
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
culturile lumii. Totuși, extinderea tehnologiei, științei și piețelor libere a impus anumite tradiții vestice asupra culturilor locale. Pe măsură ce a importat știință și tehnologie, Japonia spre exemplu, a încercat să blocheze importarea conceptelor occidentale ale drepturilor omului. Sloganuri precum "spirit japonez priceperi occidentale" și "știință vestică morala estică" au rezultat din folosirea științei occidentale și a tehnologiei pentru a impulsiona scopurile economice. Dar ambele pot deveni forțe puternice pentru exploatare și control. Indivizii care activează pe o piață liberă solicită drepturile omului
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
unei cariere. Standardul IV: Voluntariatul Părinții sunt bineveniți în școli iar asistența lor este binevenită. Indicatorii de calitate * Asigurați interacțiunea între membrii școlii și părinți, astfel ca fiecare părinte să se simtă bine venit și valoros. * Solicitați-le asistența în funcție de priceperea și calitățile fiecăruia coordonați resursele părinților cu cele ale deja existente în școală. * Asigurați-vă că părinților care nu pot oferi muncă de voluntariat în perimetrul școlii li se oferă oportunitatea să ajute în alt mod. * Arătați-vă aprecierea față de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
comunice, prin practicarea limbajului oral și a celui scris, mai exact: citirea, exprimarea scrisă, studiul structurilor lingvistice și, respectiv, utilizarea expresivă a limbii. Subscrise scopului general, obiectivele operaționale urmărite prin studierea limbii române în ciclul primar se concretizează în cunoștințe, priceperi și deprinderi de ordin lingvistic însușite conștient și transformate în instrumente de lucru cu caracter operațional. Astfel, la absolvirea clasei a IV-a, elevii trebuie: -să cunoască mecanismele citirii corecte a cuvintelor și propozițiilor (fără omisiuni, adăugiri sau substituiri și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
caracterul funcțional al noțiunilor lingvistice cu care operează, pentru că acestea reflectă realitatea obiectivă și necesitățile de ordin practic care acționează la nivelul oricărui nucleu social. Conștientizarea acestui obiectiv se realizează prin lecțiile de limba și literatura română, care formează elevilor priceperi și deprinderi de a opera cu noțiunile de limbă dobândite. Aceste instrumente operaționale se formează și se fixează greu, într-o perioadă îndelungată, printr-o diversitate de exerciții aplicative (ex. de vocabular, ex. de gramatică, ex. ortoepice, ex. ortografice, ex.
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și modele figurative. -Explicația are caracter preponderent în clasa I, copiilor din această clasă fiindu-le necesar să li se explice: modalitatea alcătuirii unei propoziții; separarea acesteia în cuvinte, silabe, sunete, cum se pronunță corect fiecare sunet etc. Orice noțiune, pricepere sau deprindere ce urmează a fi dobândită trebuie explicată, demonstrată, apoi îndrumată și corectată, deoarece în clasa I majoritatea cunoștințelor de limbă au suport intuitiv : scrierea cuvintelor cu „K”, „Y”,”W”, „q”; scrierea cuvintelor ce conțin vocale în diftong sau
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]