18,757 matches
-
și alții împotriva României. Totodată, amintesc că principiul accesului liber la justiție implică și adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, care să cuprindă cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale, în acest sens fiind Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României. ... 10. Dispozițiile art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011 nu fac distincția dacă angajatul a cunoscut sau nu producerea pagubei și nici dacă data
DECIZIA nr. 5 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299745]
-
de cea a parchetului în ceea ce privește încadrarea infracțiunii“, insuficientă pentru exercitarea în mod efectiv a dreptului la apărare și pentru menținerea caracterului echitabil al procedurii. S-a reținut, totodată, că formularea cu caracter general și imperativ a normei procesuale referitoare la obligativitatea punerii în discuție de către instanță a oricărei schimbări de încadrare juridică, precum și modalitatea specifică în care este reglementată desfășurarea unei atari proceduri în fața instanței constituie o garanție ca părțile să nu fie surprinse de
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
a subliniat că anterioara concluzie este justificată, având în vedere că încadrarea juridică a faptei are efecte atât în sfera dreptului substanțial, determinând stabilirea temeiului juridic al răspunderii penale, a felului și a limitelor pedepsei aplicabile, cât și în plan procesual penal, din perspectiva menținerii și luării măsurilor preventive, a dispunerii asistării obligatorii de către avocat a inculpatului, a stabilirii competenței instanței de judecată, astfel că schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare are consecințe cu privire la toate
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
stabilirii competenței instanței de judecată, astfel că schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare are consecințe cu privire la toate aceste aspecte, instanța fiind obligată, față de noua încadrare juridică a faptei, să dispună în consecință, potrivit normelor procesual penale în vigoare, cu privire la eventualele măsuri preventive dispuse în cauză, obligativitatea asigurării asistenței juridice a inculpatului ori să își decline competența în favoarea instanței superioare, dacă infracțiunea este de competența materială a acesteia. Însă, în măsura în care
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice (pusă în discuție din oficiu ori potrivit cererii părților sau reprezentantului Ministerului Public) la finalul procesului, prin hotărâre judecătorească, sentință sau decizie, în funcție de stadiul procesual, o eventuală antamare a aspectelor menționate apare ca fiind tardivă procedural. Particularizând, Curtea a reținut că echitatea procedurii impune ca soluționarea cauzei să se facă de către o instanță competentă material, care să dispună, în mod legal, cu privire la
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
în vedere considerentele Deciziei nr. 250 din 16 aprilie 2019, precitate, iar, pe de altă parte, pentru următoarele motive: ... 23. În condițiile schimbării încadrării juridice a faptei prin încheiere pronunțată în faza apelului, soluționarea cauzei penale va continua conform dispozițiilor procesual penale ce reglementează această fază a procesului penal, cu asigurarea tuturor garanțiilor specifice dreptului de acces liber la justiție și dreptului la apărare. Așa fiind, în ipoteza unei schimbări a încadrării juridice a faptei în defavoarea inculpatului, ulterior acestui moment
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
penale ce reglementează această fază a procesului penal, cu asigurarea tuturor garanțiilor specifice dreptului de acces liber la justiție și dreptului la apărare. Așa fiind, în ipoteza unei schimbări a încadrării juridice a faptei în defavoarea inculpatului, ulterior acestui moment procesual, inculpatul poate face noi apărări, putând solicita administrarea unor noi probe în vederea stabilirii nevinovăției sale sau a obținerii unei situații procesuale mai favorabile. Totodată, în continuarea soluționării apelului, atât procurorul, cât și instanța, din oficiu, pot administra noi probe
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
apărare. Așa fiind, în ipoteza unei schimbări a încadrării juridice a faptei în defavoarea inculpatului, ulterior acestui moment procesual, inculpatul poate face noi apărări, putând solicita administrarea unor noi probe în vederea stabilirii nevinovăției sale sau a obținerii unei situații procesuale mai favorabile. Totodată, în continuarea soluționării apelului, atât procurorul, cât și instanța, din oficiu, pot administra noi probe. Astfel, până la soluționarea definitivă a apelului prin decizie, instanța poate schimba de mai multe ori, succesiv, încadrarea juridică a faptei, prin
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
noi probe. Astfel, până la soluționarea definitivă a apelului prin decizie, instanța poate schimba de mai multe ori, succesiv, încadrarea juridică a faptei, prin încheiere, după fiecare astfel de schimbare a încadrării juridice, soluționarea procesului penal continuând, cu asigurarea garanțiilor procesuale anterior menționate. ... 24. De asemenea, textul criticat reglementează garanții ale dreptului la apărare ce pot fi exercitate în momentul procesual al punerii de către instanță în dezbaterea procurorului și a părților a schimbării încadrării juridice a faptei. În acest sens
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
juridică a faptei, prin încheiere, după fiecare astfel de schimbare a încadrării juridice, soluționarea procesului penal continuând, cu asigurarea garanțiilor procesuale anterior menționate. ... 24. De asemenea, textul criticat reglementează garanții ale dreptului la apărare ce pot fi exercitate în momentul procesual al punerii de către instanță în dezbaterea procurorului și a părților a schimbării încadrării juridice a faptei. În acest sens, dispozițiile art. 386 din Codul de procedură penală prevăd că, în ipoteza schimbării încadrării juridice date faptei prin actul de
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
cere amânarea judecății constituie garanții ale dreptului la apărare care ar putea determina schimbarea viziunii instanței asupra încadrării juridice pe care urmează să o stabilească în vederea soluționării acțiunii penale. În acest sens Curtea reține că, având în vedere mijloacele procesuale care îi sunt asigurate, în cazul în care se consideră a fi nevinovat de comiterea faptei reținute în sarcina sa ori în cazul în care apreciază că încadrarea juridică pusă în discuție nu corespunde realității, nimic nu împiedică inculpatul să
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
obiect al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 29. Părțile nu au exprimat puncte de vedere asupra chestiunii de drept, altfel decât prin pozițiile procesuale rezultate din cererile depuse la dosar. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept 30. Instanța de trimitere a arătat că aplicarea fracționată a tipurilor de sporuri corespondent
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
obiect al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 27. Părțile nu au exprimat puncte de vedere asupra chestiunii de drept altfel decât prin pozițiile procesuale rezultate din cererile depuse la dosar. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept 28. Instanța de trimitere a apreciat că persoanelor care pot beneficia de voucherele de
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
mai sus menționate, întrucât legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât instituirea acestor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, respectiv prestabilirea unui cadru procesual, nu contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție și în art. 126, atât timp cât este creată posibilitatea oricărei persoane interesate să aibă acces la instanță, iar prin art. 29 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299759]
-
lege criticate încurajează partea să uzeze de acestea și să urmărească însăși realizarea dreptului, nu doar constatarea existenței acestuia, care ar permite perpetuarea acelor situații conflictuale care sunt de natură să necesite intervenția instanțelor judecătorești. Or, o astfel de atitudine procesuală ar conduce la încărcarea inutilă a rolului instanțelor și la trenarea clarificării situațiilor potențial litigioase. ... 15. Prin urmare, textul de lege criticat nu îngrădește accesul liber la justiție, ci, dimpotrivă, îi oferă persoanei interesate posibilitatea să își valorifice pe deplin
DECIZIA nr. 619 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298911]
-
magistrat la o altă unitate/structură de parchet/instanță de judecată la care inspectorul-șef sau inspectorul-șef adjunct nu a funcționat. Arată că în teza a doua a alin. (2) al art. 72 din Legea nr. 317/2004 a fost reglementat remediul procesual al unei eventuale situații de incompatibilitate a inspectorilor judiciari, respectiv repartizarea aleatorie a cauzei unui alt inspector judiciar, repartizare aleatorie care nu operează însă și în cazul atribuțiilor exercitate de inspectorul-șef, respectiv de inspectorul-șef adjunct. ... 9. Înalta Curte
DECIZIE nr. 659 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298894]
-
și ale art. 10 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 nu se referă la simple condiții de formă [similar art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă] care să permită judecătorului să înțeleagă care este cadrul procesual și care sunt limitele învestirii, ci asigură petentului îndrumările pentru admiterea cererii sale, îndrumări venite chiar din partea instanței ce soluționează cauza. Practic, judecătorul îl sfătuiește pe petent despre modul cum trebuie să îi modifice actul constitutiv și/sau statutul, pentru
DECIZIA nr. 598 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298492]
-
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, prevede că judecătorii trebuie să fie imparțiali, având libertate deplină în soluționarea cauzelor deduse judecății, în conformitate cu legea și în mod imparțial, cu respectarea egalității de arme și a drepturilor procesuale ale părților. Însă dispozițiile art. 9 și ale art. 10 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 îi impun judecătorului să se pronunțe cu privire la fondul cererii, chiar înainte de a se discuta concludența ori utilitatea probelor
DECIZIA nr. 598 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298492]
-
constatat că atât comportamentul nediligent avut în timpul procesului, care a cauzat pierderea acestuia, cât și caracterul abuziv al acțiunii exercitate de către persoana care a beneficiat de ajutorul public judiciar, constatat prin hotărâre judecătorească, constituie expresii ale aceleiași culpe procesuale a persoanei menționate. Or, pentru valorificarea drepturilor și intereselor legitime, părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar nu în spirit abuziv, șicanatoriu, vexator pentru părțile adverse ori pentru instanță. Așa fiind, Curtea a reținut că nu poate fi primită critica
DECIZIA nr. 375 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298985]
-
lit. m) și ale art. 96 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Virgil Adrian Zăinescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recalculare a pensiei, aflată în etapa procesuală a apelului. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate, care prevăd o metodă de calcul al punctajului mediu anual care nu poate fi aplicată în mod echitabil tuturor situațiilor obiective întâlnite în practică
DECIZIA nr. 4 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298992]
-
la art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, care condiționează constatarea nulității relative de dovedirea de către partea care o invocă a faptului că prin încălcarea dispozițiilor legale s-a adus o vătămare drepturilor părților sau ale subiecților procesuali care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului încheiat, emis ori dispus cu încălcarea respectivelor dispoziții legale, este neconstituțională. Este invocată în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017 și se susține că dovedirea
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
cazul încălcării tuturor normelor de procedură penală, fără nicio distincție, prin reglementarea unei prezumții absolute că încălcarea oricărei norme procedurale generează o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea sancțiunii nulității absolute, și nu prin aplicarea altor remedii procesuale. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 9. Președinții
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: Încălcarea oricăror dispoziții legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului. ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept și la calitatea legii și
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională]; instituirea unor nulități absolute care pot fi invocate până la un anumit termen procesual, iar nu în orice stadiu al procesului; eliminarea posibilității judecătorului/instanței de a invoca, din oficiu, nulitățile relative (cu unele excepții) și de a le lua în considerare în orice stadiu al procesului [prin Decizia nr. 554 din 19 septembrie 2017
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
după două criterii, și anume modul de exprimare în norma juridică, respectiv modul de aplicare și efectele pe care le pot produce. După modul de exprimare în norma juridică, nulitățile sunt exprese - care se aplică în cazul nerespectării anumitor norme procesuale individualizate de legiuitor [de exemplu, în cazul încălcării normelor prevăzute de dispozițiile art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală] - și virtuale - care rezultă din reglementarea generală privind respectarea legii în desfășurarea procesului penal, baza legală a nulităților virtuale
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]