9,624 matches
-
reprezenta o explicație atractivă a lipsei de popularitate a grupărilor politice care se considerau singurele îndreptățite a prelua conducerea procesului de tranziție. Prinsă în capcana unor mentalități contraproductive, populația este responsabilă pentru eșecurile tranziției atât difuz, printr-un comportament slab productiv pentru reformele necesare, cât și direct, prin opțiunile electorale făcute. Rezultatele primelor alegeri din 1990, după o primă fază de acuzație de falsificare, eșuată datorită evidenței că ele au exprimat corect starea de spirit a populației, au fost elitist contestate
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nu este vorba despre o economie de piață care încă nu funcționează satisfăcător, ci despre o economie ce funcționează distorsionat. Utilizarea schemei „stadiu de implementare a noului model” în explicarea economiei actuale nu duce decât la banalități superficiale. Mult mai productivă este identificarea structurilor distincte generate de diferitele opțiuni strategice. Eticheta de „economie de piață încă nefuncțională” cuprinde în ea tacit totodată și o poziție ideologică. Strategia reformei economice este bună. În ultimă instanță, variabila-cheie este voința politică de a promova
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
din opțiunile strategice operate. Voi menționa câteva dintre perspectivele distincte ale paradigmei „economiei de pradă” pentru explicarea exploziei sărăciei: • căderea dramatică a economiei, care nu poate fi explicată doar prin imperativele restructurării, ci și prin dezorganizarea economiei și transformarea resurselor productive în profituri imediate; • creșterea prețurilor prin mecanisme de monopol și speculații de diferite feluri; • escrocare prin inginerii financiare (jocuri piramidale tolerate de tipul CARITAS sau fonduri trucate de investiții precum FNI) a unor segmente largi de populație; • corupția prin jefuirea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
soluției practicate (explorarea factorilor intrinseci) și explorarea alternativelor. Identificarea acestora ar putea, dacă problema mai este actuală, să motiveze schimbarea strategiei. Din punctul de vedere al eficacității, este clar că modelul epistemologiei problemelor cu soluții multiple este într-o poziție productivă. Pe de o parte, explorarea factorilor intrinseci diminuează mecanismele defensive, deschizându-se perspectiva unei explorări realiste a contribuției diferiților factori explicativi. Pe de altă parte, explorarea factorilor intrinseci stimulează, prin însăși natura sa, explorarea alternativelor. Schema explicativă de mai sus
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
structurale și de coeziune asupra economiei nu prin simpla însumare a efectelor, ci prin includerea efectelor externalității. Modelul este unul structural, bazat pe fundamente microeconomice: latura ofertei include încorporarea principalelor mecanisme prin care fondurile structurale și de coeziune influențează potențialul productiv (externalități directe asupra outputului). Sunt incluse, de asemenea, externalități indirecte ale factorilor de producție (capital și forță de muncă). Totuși, și acest model s-a dovedit a avea limitele lui, ca de altfel oricare astfel de instrument, mai ales în
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
sectorul IMM urilor are nevoie imperativă de un sprijin adecvat pentru investiții în tehnologii moderne și susținerea introducerii sistemelor de calitate care să permită accesul pe noi piețe. Sectorul IMM este cel mai afectat, din cauza orientării relativ slabe către activități productive, accesului redus la capital, tehnologie și infrastructură, a adaptabilității la nevoile pieței prin inovare și din cauza nivelului scăzut al abilităților manageriale. Nivelul scăzut de complexitate și puterea de cumpărare scăzută ale pieței interne nu îndeamnă companiile spre certificare, afectându le
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
educația universitară și continuă rămâne încă sub media regională, cu o situație nefavorabilă în ceea ce privește absolvenții din mediul rural (coroborată cu un grad redus de facilități). Ținând cont de toate aceste inadvertențe, obiectivele specifice ale POS-CCE vizează: • consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv din România. Elementulcheie al acestui obiectiv specific îl constituie atât sprijinirea modernizării și inovării întreprinderilor existente, cât și crearea unora noi, în special în sectoarele productive și al serviciilor pentru afaceri. Extinderea și modernizarea echipamentelor de producție, inovarea proceselor de
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
cont de toate aceste inadvertențe, obiectivele specifice ale POS-CCE vizează: • consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv din România. Elementulcheie al acestui obiectiv specific îl constituie atât sprijinirea modernizării și inovării întreprinderilor existente, cât și crearea unora noi, în special în sectoarele productive și al serviciilor pentru afaceri. Extinderea și modernizarea echipamentelor de producție, inovarea proceselor de producție și sprijinirea adoptării standardelor internaționale au condus la sprijinirea și dezvoltarea gamei de produse. De asemenea, creșterea ofertei de consultanță specializată și sprijinul internaționalizării contribuie
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
ale pieței - acces la finanțare, instrumente financiare inovative, accesul la infrastructurile și serviciile de afaceri - pentru crearea de noi întreprinderi și pentru dezvoltarea celor existente; • creșterea capacității de cercetare și dezvoltare și stimularea cooperării între instituțiile de cercetare-dezvoltare-inovare și sectorul productiv, prin: finanțarea proiectelor de cercetare dezvoltare, care vor genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea și dezvoltarea capacității și infrastructurii instituțiilor de cercetare-dezvoltare-inovare, creșterea calității și diversificarea ofertei de servicii inovative și stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv; • valorificarea
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
sectorul productiv, prin: finanțarea proiectelor de cercetare dezvoltare, care vor genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea și dezvoltarea capacității și infrastructurii instituțiilor de cercetare-dezvoltare-inovare, creșterea calității și diversificarea ofertei de servicii inovative și stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv; • valorificarea potențialului TIC (tehnologia informației și comunicării) și aplicarea acestuia deopotrivă în sectorul public și cel privat, prin exploatarea resurselor umane calificate și de know-how și prin îmbunătățirea infrastructurii în special în zonele de eșec al pieței. Scopul este acela
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
și aplicarea acestuia deopotrivă în sectorul public și cel privat, prin exploatarea resurselor umane calificate și de know-how și prin îmbunătățirea infrastructurii în special în zonele de eșec al pieței. Scopul este acela de promovare a introducerii inovării în sectorul productiv, în procesele administrative, în viața cotidiană și de dezvoltare a pieței pentru o nouă generație de produse și servicii; • creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, promovarea surselor regenerabile de energie, prin: implementarea în sectorul energetic a unor
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
consultanță; − 23.000 locuri de muncă create/menținute în întreprinderile asistate; − 1.500 IMM-uri certificate ISO/EMAS; − 10-15% IMM-uri sprijinite, din numărul total de IMM; − creșterea cifrei de afaceri cu 10% a întreprinderilor asistate în realizarea de investiții productive (la doi ani după încheierea proiectului). • Axei prioritare 2 - cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate, la sfârșitul anului 2015 vor fi: − 200 de proiecte realizate în parteneriat de instituții cercetare-dezvoltare și întreprinderi; − 900 proiecte de cercetare-dezvoltare sprijinite; − 300 întreprinderi
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
de „puținul esențial” și „mulțimea fără valoare”. Cu alte cuvinte: „puținul” (20%) reprezintă esențialul, iar „mulțimea” (80%) reprezintă partea mai puțin valoroasă. footnote>, astăzi, aplicabilă în foarte multe domenii: − în comerț - 20% dintre clienți generează 80% din venituri; − în sectorul productiv - 20% dintre greșelile de producție generează 80% din returnările produselor; − în mass-media - 20% dintre ziare cuprind 80% din noutăți; − în leadership - în 20% din timpul unei ședințe se iau 80% dintre decizii etc. În ceea ce privește implementarea unui proiect 20% din muncă
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
necesită cantități mari de factor rar și scump. Prin urmare, performanța economică este privită de neoclasici prin contribuția adusă de fiecare factor de producție. Această abordare prezintă un inconvenient exprimat prin așanumitul „reziduu Solow”, care exprimă progresul tehnic al sistemului productiv (această parte din creștere a fost denumită productivitatea totală a factorilor - TFP). Modelele neoclasice de creștere prevăd faptul că nivelul venitului înregistrat în țările mai puțin dezvoltate are tendința de a converge pe termen lung către nivelurile din țările dezvoltate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
creșterea competitivității economice, de exemplu, prin dezvoltarea infrastructurii, adoptarea de politici economice adecvate, dezvoltarea unor domenii competitive de nișă etc. De asemenea, planurile și politicile naționale influențează, într-o anumită măsură, activitățile desfășurate la nivel mezoși microeconomic, atât în ramurile productive, cât și în acele ramuri, care, prin activitatea desfășurată, contribuie și ele la creșterea calității vieții<footnote În literatura de specialitate se consideră că nivelul de trai, mediul de viață, mediul natural, mediul social și politic sunt cele patru componente
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sec. XV XVI) avea în vedere creșterea cantității de bani și metal prețios a țării, indiferent de mijloace (de la taxarea negustorilor străini, până la cotropirea celor două Americi); mercantilismul matur (sec. XVII), depășind teoria cantitativă a banilor, pune accent pe doctrina productivă, potrivit căreia o țară este cu atât mai bogată cu cât produce mai mult, agricultura având cel mai important rol; mercantilismul târziu (sec. XVIII) este caracteristic Angliei și marchează trecerea spre liberalismul economic, mercantiliștii începând să susțină mecanismele economiei de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
absolut (modelul Adam Smith) În timp ce, pentru mercantiliști, comerțul exterior era considerat modalitatea principală de obținere a aurului și argintului, clasicul economiei politice, Adam Smith (1793-1790) are marele merit de a fi înțeles că bogăția unei națiuni se bazează pe capacitatea productivă a acesteia. Pornind de la această idee, Smith a fundamentat teoria avantajului comparativ absolut privind comerțul internațional: „dacă o țară străină ne poate furniza bunuri mai ieftine decât le-am produce noi, este mai bine să le cumpărăm de la ea, cu
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
țară va încerca să exporte bunuri de înaltă productivitate în producția proprie și să importe bunuri de mai mică productivitate, astfel încât productivitatea națională să fie mai mare, <footnote Specializarea unei țări se va face în acele domenii care sunt mai productive și se vor importa produsele pentru care respectiva țar[ este mai puțin productivă decât partenerii săi, astfel având loc o creștere a productivității medii naționale. footnote> fiind evident că nicio țară nu poate fi exportator net pentru toate bunurile economice
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
să importe bunuri de mai mică productivitate, astfel încât productivitatea națională să fie mai mare, <footnote Specializarea unei țări se va face în acele domenii care sunt mai productive și se vor importa produsele pentru care respectiva țar[ este mai puțin productivă decât partenerii săi, astfel având loc o creștere a productivității medii naționale. footnote> fiind evident că nicio țară nu poate fi exportator net pentru toate bunurile economice. Cu alte cuvinte, obținerea unui avantaj pe piață este condiționat de identificarea acelor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
natura activităților desfășurate de firmă, pot duce la realizarea a trei tipuri de strategii (figura 1.3): conducerea prin costuri (cost leadership), diferențierea (differentiation) și focalizarea (focus). 89 Specializarea unei țări se va face în acele domenii care sunt mai productive și se vor importa produsele pentru care respectiva țar[ este mai puțin productivă decât partenerii săi, astfel având loc o creștere a productivității medii naționale. Chiar dacă sunt strategii diferite, conducerea prin costuri și strategia de diferențiere sunt strategii de extindere
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
strategii (figura 1.3): conducerea prin costuri (cost leadership), diferențierea (differentiation) și focalizarea (focus). 89 Specializarea unei țări se va face în acele domenii care sunt mai productive și se vor importa produsele pentru care respectiva țar[ este mai puțin productivă decât partenerii săi, astfel având loc o creștere a productivității medii naționale. Chiar dacă sunt strategii diferite, conducerea prin costuri și strategia de diferențiere sunt strategii de extindere, în timp ce strategia de focalizare vizează un segment de piață îngust, dar care, la
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cea mai importantă, creșterea ei fiind... semnul real și clar al prosperității omenești. Cât privește productivitatea capitalului, ea este [...] de natură secundară, capitalul nefiind la rândul lui decât o creație a omului, a muncii omenești.”<footnote M. Manolescu, Forțele naționale productive și comerțul exterior, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 92. footnote> Cu toate acestea, toți factorii procesului de producție contribuie la crearea bunurilor economice, în așa fel încât „nu există un raport de cauzalitate numai între producție și unul
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de altă parte, toate cheltuielile sunt la originea lor muncă, atunci cele două concepte pot fi considerate sinonime. Totuși, se consideră că efectul muncii este mult mai larg decât rezultatul muncii. Dacă rezultatul (produsul) muncii este legat doar de munca productivă, efectele muncii conțin, din ce în ce mai mult, și elemente nemăsurabile (sociale, ecologice, culturale). În același timp, creșterea „producției unor produse inutile poate conduce la creșterea productivității muncii, dar totodată și la reducerea eficienței.”<footnote V. Novojilov, Măsurarea cheltuielilor și rezultatelor, Editura Științifică
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
trebuind să fie mai mari decât eforturile depuse pentru obținerea lor); eficacitate (capacitatea firmei de a produce efectul așteptat, altfel spus, rezultatele obținute să răspundă în totalitate obiectivelor stabilite). Prin urmare, „o întreprindere este performantă dacă este în același timp productivă și eficace,”<footnote Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997. footnote> conceptul de performanță referindu-se la atât la rezultate, cât și la modalitatea prin care acestea sunt atinse. La nivel microeconomic, competitivitatea tehnico economică a întreprinderii (KÎ
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
remunerarea profesiilor din domeniul serviciilor (venitul brut anual, inclusiv suplimente cum ar fi primele), remunerarea managerilor (salariul de bază plus total prime și stimulente), numărul mediu de ore lucrătoare pe an, măsura în care relațiile de muncă sunt, în general, productive, nivelul de motivare a angajaților, media zilelor nelucrate la 1.000 de locuitori, pe an, atenția acordată pregătirii angajaților de companii, situația angajaților și șomerilor înregistrați (milioane), gradul de ocupare a forței de muncă, procentul angajaților cu normă redusă în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]