2,673 matches
-
Aceste himere se află parcă în cursul unei complicate metamorfoze. Asocierea lor cu figura eminesciană, sugerată și de schița unui monument Eminescu menționată mai sus, indică mai mult decât sorgintea lor literară, în spiritul simbolismului în artele plastice, care revendică programatic nu numai o dimensiune poetică, literară, ci și o integrare și a celorlalte arte într-un vast proiect de sinteză. Pe filieră eminesciană, himerele devin expresia ideilor poetice, ideilor creatoare de artă, fluide, într-o permanentă metamorfoză și în contact
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impact estetizant. Ceea ce a urmat poate fi interpretat ca o întoarcere cu 180 de grade față de ceea ce pictează Luchian acum; de aici și impresia că această perioadă constituie ceva tranzitoriu și puțin semnificativ în opera sa. Chiar dacă nu există nimic programatic la Luchian, schimbarea prin opoziție are sensul unei convertiri și poate fi citită prin revers cu acest moment de vis suspendat din la Belle Epoque, pe care Luchian îl construia cu mijloacele Art Nouveau-ului, sub semnul unui simbolism integrator. VIII
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Klimt) demisionează, urmați în curând și de alții, printre care Otto Wagner, pe 11 noiembrie 1899. Mișcarea își asumă de la început eclectismul, în ea își au locul impresioniști, naturaliști, artiști Jugendstil, cât și cele mai diverse direcții artistice. În mod programatic, se decide eliminarea oricărei discriminări între diferitele forme de artă plastică, și în primul rând, diferența descalificantă a artelor aplicate, artele decorative participând la o ordine a secundarului, socotite minore în raport cu artele majore: pictura, sculptura, arhitectura. Klimt va ilustra poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bâlinelor, fapt care prezintă similitudini cu mișcarea secesionistă românească din jurul revistei Ileana. Acest fapt se află în deplină concordanță cu prezența marcată în ilustrația și reproducerile apărute în primele numere ale revistei a stilului "Modern", "noului stil". Totodată, primele numere "programatice" evidențiază modelele exemplare ale miriskusstnicilor, și anume cei care sunt considerați ca precursori ai simbolismului: Gustave Moreau, Puvis de Chavannes, Burne-Jones și Aubrey Beardsley. În monografia pe care o consacră mișcării, Natalia Lapșina evidențiază rolul esențial jucat de stilul Modern
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o face atractivă, îi conferă farmec și mister. Fata de pe afișul lui Luchian plutește cu ochii închiși, transportată de un vis în lumea imaterială a artei, a poeziei, exuberanța ei transmite o notă de optimism care se regăsește alături de pesimismul programatic ce însoțește modernitatea, relevabil pe un alt versant. Apariția societății artistice este dublată de apariția revistei cu același nume, (Ileana), din care nu apar, din păcate, decât șase numere, dintre care două numere duble principalul ei finanțator, Al. Bogdan-Pitești fiind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Arte Grafice Carol Göbl din București, numerele 1, 2, 3-4, iar ultimul număr este scos la Stabilimentul de Arte Grafice Albert Baer. Directorul și proprietarul revistei, Alexandru Bogdan-Pitești, acordă o foarte mare importanță calității grafice a revistei, deziderat anunțat programatic, și anume ca revista să fie nu numai o publicație destinată exclusiv artei, dar să constituie în sine un obiect de artă. Are prețul stabilit nu doar în monedă românească, 2,50 lei în țară și 3,50 lei în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plastică, tocmai pentru a încuraja afirmarea plenară a artiștilor români. Un proces de durată, decantarea valorilor ar trebui să succeadă momentelor fondatoare, de creație a unei arte moderne, fazei formative de tatonări, dibuiri, maturări. De asemenea, Ion Bacalbașa reafirmă eclectismul programatic al revistei, în măsură să-l elibereze pe artist de constrângerile și convențiile unei estetici bine precizate, pentru a-i încuraja intuițiile și afinitățile. Revista nu aparține unei coterii artistice, fapt subliniat cu insistență, și nici nu intenționează ilustrarea unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și cu rândunele sburând", se află în salon. Elementele neoromânești în stilul Mincu, începând cu ușa din fier forjat după o schiță a acestuia, se îmbină cu câteva elemente bizantine, sinteză pe care proiectul unei arte decorative românești o indica programatic ca soluție superioară. În Bibliotecă se află cinci medalionae albe cu capete în mărime naturală, înfățișându-i pe Eminescu și Grigorescu realizați de Georgescu, pe Mincu pictat de Fritz Storck, pe Petrașcu de un "coleg" și pe doctorul C. Petrașcu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
La cimitir, recuperează, de fapt, coordonatele unui climat specific, de o solemnitate de recluziune. Un discret reflex narcisic se precizează nu numai prin prezența tablourilor fratelui pictor, dar și prin bustul criticului realizat tot de Paciurea. Atmosfera crepusculară este contrabalansată programatic de deschiderea spre idilismul spiritualizat din tablourile lui Verona, spre pastoralele rococo sugerate de un tablou precum Copilul cu fluturele, pretins de Greuze, de un derivat cu parfum de Jugendstil al rococoului în Nimfă de Mirea, fragment din tabloul acestuia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ion Duican, "Note de artă", în Ileana, nr. 2, 1900, pp. 22-23. 504 E interesat de urmărit în paralel atitudinea lui Titu Maiorescu și Alexandru Bogdan-Pitești față de artiștii minori, fie ei scriitori sau pictori. Îngăduința lor are și un scop programatic; într-o cultură tânără, rolul pionierilor este să realizeze o misiune de propagare a gustului pentru opera de artă, pentru literatură, să creeze emulație. Mihai Eminescu făcea elogiul pionierilor literaturii române, Paris Mumuleanu, Scavinschi etc., pe care George Călinescu îi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
napoleonian, Restaurația, Revoluția burgheza de la 1848; burghezia, apărută În urma revoluției industriale, a acaparat puterea economică și politică În spațiul european; dezvoltarea științelor naturii, afirmarea filososfiei materialiste si pozitiviste (Auguste Comte), au canalizat interesul către societate și om. Operele cu caracter programatic ale realismului sunt reprezentate În prefața la Comedia Umana, din 1842, a lui H. de Balzac, dar și În studiul „Realismul”, al lui de Champfleury, din 1857. În aceste texte, este cristalizată ideologia curentului, iar principiile estetice se regăsesc În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atașează ca prolog la manualul său de istorie a principatului Moldovei este redactată pe liniile stabilite de Kogălniceanu în Cuvântul... său din 1843, preia selectiv pasaje din acesta, încorporând doar formule precaute și lăsând pe dinafară enunțurile naționaliste din materialul programatic rostit de Kogălniceanu. În Ardeal, chiar și în 1866, la ceva timp după unirea principatelor danubiene, manualul de istoria al lui Moldovan nu conține nicio referire la ideea unității politice a românității. Discursul vehiculat în aceste manuale pendulează continuu între
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
joc nominal, se operează o suprapunere între trei dimensiuni ale unității: unitatea etnică, unitatea geografic-teritorială și unitatea primordial-politică a regatului dacic. Tema unității politice poate fi reperată în textele școlare într-o formă mai degrabă aluzivă decât explicită, revendicativă și programatică (așa cum devine ea în climaxul mișcării pașoptiste; a se vedea proclamația-manifest Dorințele Partidei Naționale din Moldova, care revendica explicit "Unirea Moldovei cu Țara Românească" [1883, p. 31]). De exemplu, Albineț sugerează utilitatea uniunii politice, care, dacă s-ar fi săvârșit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totuși, o ruptură față de paradigma puristă a Școlii Ardelene, ci mai curând o revizuire a acesteia. Elementul dominant, de fapt singurul care contează și care este arborat ca simbol identitar, este cel roman. Încă din Precuvântarea volumului, care conține miezul programatic al manualului, Xenopol afirmă că întreaga identitate națională a românilor "se bazează pe ideea că suntem un popor de viță romană. Această idee, [...] este temelia întregeĭ noastre viețĭ, rațiunea pentru care nu primim contopirea cu neamurile care ne înconjură. [...] Am
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1876, Istoria națională pentru poporŭ), care nu scrie doar "istoria românilor", ci "istoria națională". Într-un sens oarecum convergent, G.G. Tocilescu (1889, Istoria romănă: pentru scólele primare de ambe-sexe) scrie "istoria română". Însă principiul unității istoriografice își primește manifestul său programatic în manualele lui A.D. Xenopol, care urmărește să redefinească punctul de focus al istoriei de pe Oamenii Mari ai trecutului pe dezvoltarea națională a poporului: "Istoria are de scop cunoștința viețeĭ unuĭ popor, și orĭ cât ar fi de marĭ oare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ne depășește, care ne ține legați, care ne pătrunde și ne subjugă" (p. 4). Unitatea stilistică pe care o imprimă acțiunea fecundatoare a "stilului" nu își are originea în intenționalitatea conștientă. Ea "nu e o plăsmuire conștientă, urmărită ca atare, programatic, din partea spiritului" (p. 6). "Ingineria spirituală" realizată după un plan de lucru asumat cu luciditate pălește în fața creativității organice a stilului a cărui potență își trage sevele din inconștient, avându-și "rădăcini împlântate în cuiburi dincolo de lumină" (ibidem). Prin intermediul mecanismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dezideratul epistemologic al școlii critice, în opoziție cu naționalismul partizan și romantismul idealizant al școlii vechi. Într-un răspuns la o ripostă a lui N. Iorga, după ce încheie conturile personale în secțiunea inaugurativă intitulată "ad personam", C.C. Giurescu lansează manifestul programatic al școlii critice în care precizează, prin contrastarea cu principiile vechii școli, fundamentul metodologic pe care se sprijină demersul noii orientări istoriografice. Intuiționismului și viziunii personale care călăuzesc interpretarea istorică a vechii școli, noua școală le opune rigoarea metodologică și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Crainic (1997) [1937] și programul său al statului etnocratic. Ca deviză a statului etnocratic sunt așezate cuvintele lui N. Iorga, care aspirau la "România a românilor, a tuturor românilor și numai a românilor" (p. 241). Statul etnocratic, așa cum îl definește programatic Crainic, este secreția organică, pe plan organizațional, a neamului românesc. Spre deosebire de statul democratic, care "se întemeiază pe numărul populației, fără deosebire de rasă și de religie", fiind, mai grav, alcătuit dintr-o "plebe amorfă, anonimă și fără memorie, care-și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discursul istoriografic gravat în manualele școlare de istorie națională. O altă caracteristică a discursului difuzat de literatura didactică interbelică rezidă în eforturile de europenizare a istoriei românilor. Aproape toate manualele publicate în anii dintre războaie conțin o declarație de intenții programatice în care se insistă asupra necesității de a ieși din înțelegerea autarhică a istoriei românilor, concomitent cu integrarea acesteia în istoria universală. Încă din 1928, N.A. Constantinescu declara în introducerea sa la Istoria Românilor că a "recurs mai des la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
roman dela Dunăre. Biruința lui a păstrat caracterul latin al țărilor noastre" (Floru, 1923, p. 27). Travaliul depus de B.P. Hașdeu și I. Bogdan în avangarda reflecției lingvistico-istorice, în lucrări de mare erudiție precum Etymologicum Magnum Romaniae (Hasdeu, 1887-1898), sau programatice cum este Însemnătatea studiilor slave pentru români (Bogdan, 1894), au reușit să impună ideea importanței elementului slav în țesătura etnică și lingvistică a românității. Influența slavilor, devenită de netăgăduit, este totuși minimalizată. La N.A. Constantinescu (1928), slavii au venit după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care s-a consolidat memoria istorică românească. Efuziunea naționalismului pasional se manifestă în idealizarea purității, glorificarea neamului și eroizarea trecutului românesc. Rezultatul este un elaborat ideologic pe post de memorie națională, exprimat în formula sa cea mai cristalină în prefața programatică a manualului semnat de C.C. Giurescu: Urmărind desfășurarea sbuciumatei dar frumoasei noastre istorii, sunt sigur că tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justificată mândrie: ei vor vedea că suntem unul din cele mai vechi popoare ale Europei și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
împărtășită destinul istoric românesc poartă pecetea indelebilă a tragicului. În răspărul direcției fanaticismului naționalist se contrapune orientarea critică din cadrul consensului naționalist prevalent pe întreaga lungime a interbelicului românesc. Momentul critic al naționalismului poate fi explorat pe două planuri: i) nivelul programatic, al declarațiilor de intenție; ii) nivelul concret al interpretării istorice. Pe planul programatic, aripa critică a naționalismului interbelic își concretizează intențiile într-o serie de manifeste, care de regulă formează secțiunile introductive ale manualelor scrise în acest spirit. Până și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalist se contrapune orientarea critică din cadrul consensului naționalist prevalent pe întreaga lungime a interbelicului românesc. Momentul critic al naționalismului poate fi explorat pe două planuri: i) nivelul programatic, al declarațiilor de intenție; ii) nivelul concret al interpretării istorice. Pe planul programatic, aripa critică a naționalismului interbelic își concretizează intențiile într-o serie de manifeste, care de regulă formează secțiunile introductive ale manualelor scrise în acest spirit. Până și N.A. Constantinescu, cu ale cărui citate am ilustrat pasionalitatea naționalismului fanatic, specifică în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este acum revăzută ca o eliberare. Independența. Până la momentul de ruptură produs de istoriografia comunistă, ideea independenței românești se confunda cu ideea independenței politice. În noua paradigmă a materialismului dialectic, "neatârnarea politică" a fost înlocuită cu "independența economică". În prefața programatică a manualului, se specifică faptul că adevărata istorie științifică a României trebuie să redea "lupta de veacuri a poporului împotriva exploatării, pentru libertate și independență națională și care să slujească la educarea maselor în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]