78,673 matches
-
ne amintim - chiar dacă nu ne face plăcere - că imediat după evenimentele din decembrie 1989, muzica zilelor noastre a fost pur și simplu expulzata din sălile de concert. În viziunea instrumentiștilor orchestrelor, a sindicatelor acestora, în percepția unei bune părți a publicului de concert, muzica românească - indiferent de calitate - era asimilată imaginii dictaturii deceniilor din urmă. Căci, în mod obligatoriu, ne aducem aminte, prima piesă a concertului trebuia să fi aparținut repertoriului românesc. Atunci erau preferate lucrările tematice de certă orientare ideologică
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
atitudini, a unor opțiuni stilistice dintre cele mai diferite. Mulți accepta o comoda cantonare în estetici romantice, neoclasice, expresioniste, în formularistici de tip ethno ce presupun gesturi și mai puțin atitudini, mai putin motivații profunde. Există și justificări. Drumul către public se obține pe cai știute, pe cai bătătorite. Puțini, în zilele noastre, își permit luxul - mă exprim astfel! - de a experimenta. M-aș suspectă de subiectivism flagrant dacă aș aprecia că prezentele componistice românești s-au situat deasupra selecțiilor internaționale
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
acel straniu amestec de tristețe și ironie, precum și de cele hasidice, pentru umorul lor cînd cinic, cînd senin și copilăros. Lipsesc din cartea lui Carrière pildele religioase creștine, autorul explicîndu-ne că le-a omis pentru că ele sînt prea cunoscute unui public occidental, dar mai ales prea evidente că traseu moralizator, prea direct didactice. Ori, deduc eu din morală acestei opțiuni, rostul poveștii nu este acela de a învăța spunîndu-ti ce și cum, de a-ți arată, ci de a lumină. De
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
un divertisment artistic, ea a devenit o specie populară, care nu mai ține aproape deloc de artă. Melodrama actuala poate fi considerată, cel mult, ca aparținînd zonei "consumului", aceea care pune laolaltă producții extrem de diferite, mizînd toate pe succesul la publicul larg, indiferent de valoare. Anumite elemente comune pot fi, desigur, constatate în aceste producții, care nu urmăresc să șocheze, ci să flateze gustul dominant și care inovează totdeauna doar înlăuntrul unui conformism bine calculat. Există mai multe definiții ale melodramei
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
să plesnească. În această constă forță de răspîndire a melodramei. În epoca noastră, arta nu are un dușman mai redutabil decît melodrama. Un veritabil imperialism melodramatic colonizează, una cîte una, cetățile artei și le supune codului sau unic de comportament. Publicul melodramei e unul de sclavi ai sentimentului. Incapabili de revoltă. Mă tem că era melodramei nu va cunoaște nici un Spartacus.
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
poate fi evocat un alfabet anume, evident marcat cultural: de pildă alfabetul chirilic sau cel grecesc (pentru culturile europene care nu le folosesc curent, acestea au avantajul unei anumite transparente, multe dintre semnele lor fiind cunoscute și înțelese de un public destul de larg). Strategiile de preluare a unor elemente de scriere sînt foarte diferite: pot acționa chiar la un nivel pur formal, grafic, prin imitarea unor tipuri de caractere, cum ar fi cele gotice. Că în orice fapt de intertextualitate, semnalele
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
derulare continuă. În pregeneric, din off, un ins, trompetistul-narator, își începe povestirea vorbind despre cel ce vede prima oara America, pe ecran apărînd dilatata o pupila care absoarbe Statuia Libertății. Suflul de entuziasm al emigranților se transmite și în sală, publicul fiind prins definitiv în mrejele acestui film despre un copil abandonat pe un transatlantic, crescut în cala de un negru care-l și educa, pentru că foarte curînd să se dovedească a fi un pianist de geniu înnăscut, care, ani la
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
ușa în nas. Și-așa, mergeam încet cu mașina clătinîndu-se pe strada principală plină de gropi, făcîndu-l pe mort să salte în cosciugul improvizat, si care gesticulă, părînd a lua parte la conversația noastră de artiști pribegi, în căutarea unui public cît de cît învățat, avînd unele idei generale despre libertate, despre iubirea cea mare, despre curaj, jertfă de sine sau mai știm ce... Pe lînga piese, măi trăgeam și filmulețe, cu un aparat sovietic, greu de tot, ca o mitralieră
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
scria, daca nu mă înșelam, Aripi sovietice. Și Z. care murise în plină acțiune... Fusese scenă lui favorită, în care urmărea într-un Ford de epocă un gangster celebru și care cu un aparat de telefon în mînă țipă spre public: "A luat-o la dreapta, băgăm viteza,... îl ajungem,... înaintăm în zig zag, îi tăiem calea, și-acum, atenție, folosim armamentul din dotare." Și-atunci avusese loc atacul de inimă. Punea prea mult suflet", spusese Bebe, milos. Fusese o zi
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
început de drum, distincție care confirmă și obligă, în același timp. Ca să dovedească că nu a fost o pură întîmplare, Claudiu Goga a montat și Șantaj, spectacol prezentat și la Gala Absolvenților 1999 din București, îndelung comentat și aplaudat de public și de specialiști. Fără sprijinul conducerii și al trupei din Brașov nu știm cînd și cum ar fi ieșit la suprafață numele regizorului Claudiu Goga, angajat anul acesta de Mircea Cornisteanu. Înțelegem că toate acestea și multe altele i-au
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
de pînă mai ieri. Parafrazîndu-l pe un poet francez putem afirmă: literatura nonfictiune nu echivalează cu o copie, ci cu o replică, iar colajul nu-i doar o simplă tehnică, ci manifestarea voinței de autenticitate resimțită de autor, gustata de publicul cititor. În deceniul al treilea, al veacului prezent, Ion Vinea se întreba deloc retoric: Dar există oare o literatura de pură imaginație?" Răspunsul vine de la sine: NU. Iar adevărat-asemănătorul rămîne un deziderat în sine creator. Totuși, unii s-au încumetat
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
traducerile cele mai importante, debuturile, toate sînt ținute la ecluza pînă în acest moment, cînd se deschid porțile și viitura de cărți pornește cu zgomot spre "victime". Strategiile de marketing ale editorilor în concurență, care se străduiesc să atragă atenția publicului, se suprapun într-un vacarm și nimeni nu e mulțumit: nici autorul care se pierde în masă de confrați, nici criticul sinistrat care nu poate prididi, nici librarul cu spațiul suprasolicitat, nici cititorul, incapabil de a opta, hărțuit de mass-media
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
prin franchețe autoarea riscîndu-si tot talentul discursiv pe o singură carte. În dorința de a-si afirmă talentul, poeta combină registrul banalului cu registrul eroicului, din atitudini cotidiene formează o lume în mișcare cel mai adesea nivelul de familiarizare cu publicul fiind greșit înțeles. Efectul scontat e cel al citirii cărții pe nerăsuflate, fără a lăsa însă cititorului prilejul unui discernămînt. Din artă combinării imaginilor, Passionaria Stoicescu își face propria carte de vizită lăsînd în schimb pe seama cititorului o poezie care
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
acest nivel. Succesul nebănuit al filmului rezidă însă în mult mai mult decît o impresionantă și ingenioasă utilizare a efectelor speciale. Există așadar cîteva elemente abil îmbinate. Povestea în sine este o sinteză a cîtorva genuri cu succes garantat la public. Mumia este un film de aventuri devreme ce eroii trec prin peripeții nenumărate în căutarea unei comori. Este un film istoric a vezi plasarea prologului în Egiptul antic, precum și aură de legendă ce învăluie totul a ce asigură suficientă culoare
Super-productiile timpurilor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17612_a_18937]
-
dincolo de voință noastră, reușită lor rezidă în rezultatele de box-office și nu în performanțele estetice. Pentru a încheia, totuși, cu o concluzie vom spune că Mumia este, în ciuda inperfectiunilor sale, o peliculă reușită de divertisment. Pentru o anumită parte a publicului, desigur. Toamnă ^99 ne rezervă și alte surprize din seria super-productiilor, numitorul lor comun fiind latura science-fiction: Matrix este un sf autentic pe tema realității virtuale, Războiul stelelor apelează la manieră SF pentru basmul care abia acum începe, iar Vestul
Super-productiile timpurilor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17612_a_18937]
-
a Teatrului Dramatic din Ploiești, premiată la Gala absolvenților din 1998, Isabela Iacupovici este, încă din studenție, pregătită mereu pentru lupta și competiții, implicată profund în fiecare rol, extrem de serioasă și tenace, cu un farmec deosebit și cu priză la public, lucru dovedit din plin la Costinești. Clară Maria Zulema Flores Aguilera, absolventa 1999 a Universității Ecologice, clasa Adriana Popovici și Miriam Răducanu, pe care o remarcasem deja în atît de specialul Caleidoscop de la secțiunea grup. Clară s-a desprins dintr-
HOP! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17609_a_18934]
-
al Facultății de Arte din cadrul Universității Babeș-Bolyai, clasa Marius Bodochi a Dorin Andone, a prezentat un colaj de texte sub titlul " Un actor în plus", dînd dovadă de forță, de prestanta scenica, de inteligență de a intra în dialog cu publicul, desi monocord și lipsit de nuanțe pe alocuri. Beatrice Cerasela Constantin este revelația Galei. Numai dacă ea ar fi ieșit din cărți, si Gală și-ar fi împlinit sensul. Absolventa 1999 la clasa lui Virgil Ogășanu de la Facultatea de Arte
HOP! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17609_a_18934]
-
pe întregul interval al monologului sau Trăiască numărul 2. Echilibrată și vulcanică, inocentă și îndrăzneață, cu o disponibilitate remarcabilă de a trece de la o stare la alta, de a punctă tăcerea, de a privi, de a intra în relație cu publicul. La secțiunea grup am văzut cum spuneam emoționantul Caleidoscop al lui Miriam Răducanu, dar Și cu violoncelul ce facem? de Matei Visniec, în regia lui Vasile Nedelcu. Iată că Matei Visniec rămîne în continuare în topul preferințelor dramaturgice, indiferent de
HOP! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17609_a_18934]
-
estetică întrucît cartea realizată iese din raza de interes a producătorului sau: "lăsăm să treacă o saptămînă pînă ce mă duceam la editor să-mi văd și eu cartea odată tipărită. Căci odată tipărită, nu mă mai interesează. E a publicului. Nu-mi mai aparține. Dar pînă atunci îți poți tu imagina toate durerile crispate ale nașterii?". În partea a doua a epistolarului, facem cunoștință cu etapă de declin a lui Cezar Petrescu. Ni-l amintim și noi, unica oară cînd
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
cronicarul real cu pseudonimul (din L'Indăpendance roumaine) din alte mici articole risipite prin periodice oferă imaginea unui stil al mondenității de acum un secol: prețios, elegant, artificial, eufemistic, măgulitor. an condițiile în care cel putin obiectul ("lumea bună") și publicul (cititor al magazinelor) s-au cam schimbat, ceea ce apare acum în reviste, în rubrici sau pagini care se intitulează uneori chiar "Monden", are un profil stilistic destul de diferit de cel tradițional, apropiindu-se mai mult de tiparele actuale ale jurnalismului
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
a ține o cumpănă dreapta între toți cei ce meritau să li se releve calitățile, de aceea s-a decis departajarea în două categorii ăMentiunile de onoare" 13 la număr și 18 premii propriu-zise. Această strategie a răspuns poate așteptărilor publicului care a dorit să-și confirme toate opțiunile, dar eu rămân la ideea că prea multe distincții reduc din prestanta competiției. Recunosc însă că de data aceasta prea multe au fost vocile bune, pentru a se putea reduce palmaresul doar
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
voles-nolens la foarte diversificata rețea de informații și-au pierdut "inocentă primordială", acest fapt nu rămîne lipsit de urmări. Se poate însă foarte bine întîmplă că o carte prost primită de critică de specialitate să se bucure de succes la publicul larg și chiar la cel cultivat. Ceea ce s-a și petrecut cu ultimul român al lui Günter Grass Ein weites Feld a "O poveste lungă" a considerat prima scriere epica de anvergură de dupa unificare. Făcut literalmente "praf" în paginile influentului
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
scriere epica de anvergură de dupa unificare. Făcut literalmente "praf" în paginile influentului săptămânal "Der Spiegel", românul s-a vîndut foarte bine, iar Günter Grass a făcut săli pline în turneele de lecturi publice. Acum, nedorind să lase la voia întîmplării accesul publicului la această nouă carte a lui Günter Grass, editura a lansat din timp și un program promoțional, îngăduind săptămînalului "Die Zeit" să tipărească în avanpremieră fragmente din ea. Imprimînd motoarelor publicitare turații maxime, editura a pus la punct un foarte
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
de instrumentele jurnalismului a în măsura în care acestea șunt comune și literaturii a a tunat și a fulgerat împotriva "ziariștilor a-toate-stiutori", a foiletoniștilor care se "zbenguie" în paginile marilor ziare amăgindu-se că fac "literatura". Și nu este exclus că succesul la publicul larg al recentei cărți scrise și ilustrate de Günter Grass să se datoreze tocmai ingredientelor jurnalistice pe care le conține. Secolul meu se citește ușor, pe sărite, oriunde: acasă, pe plajă, în tren, în săli de așteptare etc. La nevoie
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
inadmisibilă nu atît desconsiderarea acelei științe a scrisului, dobîndite prin studii filologice (atîta lucru intuiseră pînă și adepții proletcultismului, înființînd acea contestabila "Școală de literatură"!), cît sfidarea normelor de scriere în limba standard! De aceea, înainte de întreprinderea anevoiosului drum către public, veleitarii ar trebui măcar să aprofundeze cunoștințele elementare (i.e. gimnaziale) de limbă română... În planul conținutului, Frumosul divin în opera lui Dostoievski de Paulin Lecca este o compilație, 80% din text constituindu-l citatele. Paradoxal, aici stă un merit al cărții
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]