2,674 matches
-
pe unitatea de timp făcute de la un anumit IP, programele au schimbat motorul de căutare cu ExactSeek. Aceste websiteuri și programe pot detecta copierea și lipirea din texte aflate pe internet sau în baza proprie de date, neținând cont de punctuație. Ele nu pot însă detecta frazele reformulate și nici traducerile din limbi străine. Nu se pot pronunța asupra plagierii ideilor, ci doar a textului. Verdictul programelor nu este verdictul final, semnele citării și indicarea sursei putând face diferența între plagiat
Plagiat () [Corola-website/Science/311493_a_312822]
-
prescurtări "pp" (pianissimo), "f" (forte), "sf" (subito forte), etc. Se mai folosesc, de asemenea, și alte convențiuni grafice privind timbrul (pentru elemente de coloristică timbrală), agogica discursului muzical, expresivitatea conținutului operelor de artă, unele elemente de construcție a frazelor muzicale (punctuația, respirația), precum și un bogat catalog de semne referitoare la tehnica interpretării vocale și instrumentale.
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
a trăit în Tiberias în secolul al VII-lea, la scurt timp înaintea cuceririi arabe. De asemenea aici și-au desfășurat activitatea gramaticii numiți „masoreți” că de pildă, Aharon Ben Asher și Moshe Ben Naftali care au pus la punct "punctuația tiberiană", sistemul de notare cu puncte a vocalelor și al însușirilor consoanelor folosit în limba ebraica începând din secolul al X-lea. Pe la 920 s-a scris în localitate manuscrisul cunoscut sub denumirea Keter Aram Tzova (Coroană Alepului) care conține
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
Voynich B, fără nici o altă evoluție însă, în descifrarea acestora. Iar ca misterul să fie complet, nici unul dintre cuvinte nu are mai puțin de trei litere, sau mai mult de zece, fapt neîntâlnit în nici o limbă cunoscută, iar semnele de punctuație lipsesc cu desăvârșire, motiv ce i-a determinat pe paleografi să creadă că este vorba de un document cifrat, un fel de cod medieval, accesibil numai inițiaților. Dacă scrierea reprezintă o necunoscută, imaginile, care ar fi trebuit să ofere mai
Manuscrisul lui Voynich () [Corola-website/Science/309602_a_310931]
-
se scrie cu cratimă între elemente: "haida-de", "cuțu-cuțu". Unele din cele repetate se pot scrie și cu virgulă: "nani, nani", iar unele compuse se scriu într-un cuvânt: "iacătă". Interjecțiile propoziții independente sunt urmate de semnul exclamării ca semn de punctuație final. Dacă sunt exclamative, și cele folosite în interiorul propozițiilor, fie că au sau nu funcție sintactică, sunt urmate de semnul exclamării, fără ca acesta să fie final: "Eu atunci haț! de sumanul moșneagului"; "Vai! am greșit!" Dacă nu sunt exclamative, majoritatea
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
funcție sintactică în propoziție sunt despărțite de restul acesteia prin virgulă/virgule sau cuprinse între linii de pauză: "Am greșit, vai!"; "Aici e, vai, mai rău"; Aici e - vai - mai rău". Interjecțiile de adresare nu se despart prin semn de punctuație de substantivul la vocativ care le urmează: "Măi Ioane!" Același este cazul interjecțiilor "iată" predicativă urmată de complementul ei direct ("Iată casa!"), "ia" urmată de un verb la imperativ sau conjunctiv ("Ia vezi!, Ia să vedem!") și "hai" urmată de
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
trei. TOPICA: - postpusa: Vin,1/ (că) vreau. 2/ (cele introduse prin că și căci) - antepusa: (Cum) n-ai învățat, 1/ n-ai știut. 2/ (cele introduse prin cum) - intercalata: De aceea, 1/ (că) -i bolnav , 2/ n-a venit. 1/ PUNCTUAȚIE: - indiferent de topica, cauzala se desparte, în general, de regenta ei prin virgulă. Virgulă se utilizează în raport cu importanță cauzei.
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
adică înlocuirea, într-o frază, a unei propoziții completive directe cu un complement direct. Exemplu: devine: Propoziția completivă directă poate sta înainte sau după regentă. Exemplu: Completiva directă, așezată după regentă, nu se desparte de aceasta prin nici un semn de punctuație. Dacă este așezată înaintea regentei, ea poate fi despărțită prin virgulă, pentru a evidenția un anumit aspect al comunicării. Unele completive directe pot fi reluate sau anticipate în regentă, prin formele neaccentuate ale pronumelui personal în acuzativ. Exemplu: Verbele “a
Propoziție completivă directă () [Corola-website/Science/309931_a_311260]
-
sau neexclamativă (care nu lasă să se vadă starea de spirit a vorbitorului), ori afectivă sau exclamativă. Acest tip de propoziție poate exprima admirație, plăcere, surprindere, indignare, regret etc., distingându-se în vorbire prin intonație specifică, iar în scris prin punctuație (semnul exclamării). A se compara: Propoziția exclamativă poate fi marcată și prin cuvinte specifice: "ce" interogativ cu valoare adjectivală sau adverbială, adverbul "mai" (Ce am mai râs!"). În unele gramatici, astfel de cuvinte sunt cuprinse în clasa gramaticală numită particulă
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
aflate în conflict (a lor). Conform teoriei lui Niles Eltridge și John Sepkoski (1972), atât în viața individuală și familială, cât și în cea socială, în istoria omenirii și în istoria naturală, perioadele de pace alternează cu perioade conflictuale numite "punctuații". În perioadele de pace, evoluția este graduală : un echilibru personal sau familial se formează, obiceiuri se statornicesc, regimul politic rămâne același, clima, flora, fauna se schimbă puțin și treptat. În perioadele de ponctuație, diverse incidente sau accidente, nașteri, decese, boli
Pace () [Corola-website/Science/313571_a_314900]
-
Ecologie și Geonomie, aceste universități studiază și predau "Reziliența", capacitatea umană de a rezista împotriva violenței fără a deveni violenți, prin mijloace pașnice ale căror inițiator politic a fost Mohandas Gandhi. Aceste discipline dau studenților capacitatea de a anticipa viitoarele "punctuații" și de a asigura evoluarea societăților și mediului în mod pașnic, evitând brutalitatea tranzițiilor ne-anticipate, și mai ales războiul, acest "iad pe pământ" (C. Petrescu). Numeroase ONG zise "« umanitare »" acționează deasemenea în acest sens, ca de exemplu "Crucea Verde
Pace () [Corola-website/Science/313571_a_314900]
-
lui e influențat de copilăria petrecută în mediul urban din Israel. În câteva din creațiile sale, stilul tinde spre abstract și poezie, folosind elemente întâlnite în cărți de rugăciune sau în vechi tractate, cu rânduri scurte, spații largi, paragrafe numerotate, punctuație vocalică (ca în poezii), explicații de cuvinte străine, addende, ilustrații cu desene și fotografii etc. Cărțile sale nu au întotdeauna o intrigă obișnuită sau o intrigă propriu zisă. Apreciat de critica israeliană și internațională (inclusiv de magazinul american „New Yorker
Yoel Hoffmann () [Corola-website/Science/313886_a_315215]
-
O mașină cu rotoare unică a fost construită în 2002 de Tatjana van Vark din Olanda. Acest dispozitiv neobișnuit a fost inspirat din Enigma dar utilizează rotoare cu 40 de puncte, permițând utilizarea de cifre, litere și unele caractere de punctuație; fiecare rotor conține 509 piese. Piesa "Breaking the Code" ("Spargerea codului"), de Hugh Whitemore, este bazată pe viața și moartea lui Alan Turing, care a fost forța centrală în spargerea Enigma în Regatul Unit în timpul celui de-al doilea război
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
xenism", care nu se restrânge la împrumuturile neadaptate și/sau inutile și este definit ca: unitate lingvistică (nu numai cuvânt, ci și formant, expresie frazeologică, sens sau construcție gramaticală) și chiar tip de pronunțare sau/și de scriere (inclusiv de punctuație) de origine engleză, indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană, nu doar din cea britanică”. Terminologia românească din medicină, biologie etc. s-a format în secolul al XIX-lea, în cea mai mare măsură, din cea
Anglicism () [Corola-website/Science/314958_a_316287]
-
vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție), de subliniere a valorilor stilistice și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Structura testului pentru proba scrisă este formată din 3 subiecte, fiecare având 30 de puncte. Subiectele conțin itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi care au ca material suport texte literare și nonliterare. În evaluarea
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
și Comunicarea scrisă a valorii expresive a Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei categoriilor morfosintactice, compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. a mijloacelor de îmbogățire Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de a vocabularului și a personaj). categoriilor semantice Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. studiate, a ortografiei și Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, punctuației trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Analiza. Conspectul. Eseul structurat. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere după un plan dat. Eseul liber. Scrierea despre
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
categoriilor morfosintactice, compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. a mijloacelor de îmbogățire Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de a vocabularului și a personaj). categoriilor semantice Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. studiate, a ortografiei și Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, punctuației trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Analiza. Conspectul. Eseul structurat. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere după un plan dat. Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
anumită temă, urmărind un plan situația de comunicare dat: concretă pagină de jurnal personal, povestire, descriere; - realizarea de texte, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice și �� regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice și de punctuație; - redarea în scris a unor informații receptate prin lectură; - cartea - obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ; - descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic și portret moral); - structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
personaj, scrisoare etc.). 2.2 utilizarea în redactarea unui - elemente de lexic studiate în clasele a IX-a - a XII-a; text propriu a cunoștințelor mijloace de îmbogățire a lexicului; de lexic și de morfosintaxă, - folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul folosind adecvat semnele propoziției și al frazei; ortografice și de punctuație - aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția, sintaxa propoziției și a frazei. Notă: Se
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
în clasele a IX-a - a XII-a; text propriu a cunoștințelor mijloace de îmbogățire a lexicului; de lexic și de morfosintaxă, - folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul folosind adecvat semnele propoziției și al frazei; ortografice și de punctuație - aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția, sintaxa propoziției și a frazei. Notă: Se recomandă următoarele texte: Testo poetico "Tanto gentile e tanto onesta pare" Dante Alighieri
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
cele trei versuri. În prozodia clasică, termenul a fost asimilat cu cezura. Pentru a o marcă grafic se folosește, cel mai adesea, linia de pauză. Mai rar sunt folosite puncte de suspensie sau practic nu se folosește niciun semn de punctuație. Rolul cezurii este aceea de a crea o pauză necesară sublinierii juxtapunerii celor două planuri ale conținutului. Un haiku autentic are în structura lui 2 planuri aflate într-o relație de Juxtapunere: fragmentul și sintagma sau expresia. Formal, ele sunt
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
de asemenea de amintirile de la Kafka, contra unei sume de 5000 de dolari. Pentru a publica lucrările, aflate în manuscris sub o formă foarte fragmentată și dezorganizată, Max Brod rearanjează și unește capitolele, completează frazele neterminate sau ambigue și regândește punctuația. Primele ediții din "Procesul", "Castelul" și "America" sunt publicate în 1925, 1926 și respectiv 1927, urmate de colecția de povestiri "Marele zid chinezesc" (1931), "Aforismele de la Zürau" (1931), "Scrisori către Milena" (1952), "Caietele albastre in-octavo" (1954), "Scrisoare tatălui" (1966), "Scrisori
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
musulmani au încercat să determine aplicarea punctelor și citirea corectă în textul nevocalizat al lui Uthman. În urma cercetărilor, au fost acceptate șapte variante canonice de citire a Coranului (acestea se referă doar la intonare și la decuparea textului - scris fără punctuație - în propoziții), diferențele dintre acestea fiind considerate minore, fără să afecteze textul. Coranul, încă de la începuturile sale, a devenit centrul devotamentului islamic și totodată subiectul controverselor teologice. În secolul al VIII-lea, mu'taziliții au susținut crearea Coranului de-a
Coran () [Corola-website/Science/296906_a_298235]
-
sau chiar și astăzi pe unele autovehicule de firmă, unde regula aplicată este "din fața mașinii spre spatele ei", pe ambele laturi. Scrierea verticală nu are nici o variantă de jos în sus. În japoneza veche nu se folosea nici un semn de punctuație, legătura dintre diferitele părți de text înțelegîndu-se din context și din așezarea în pagină. În prezent există o serie întreagă de simboluri care ajută la înțelegera structurii textului. În aceeași ordine de idei trebuie subliniat că în limba japoneză "nu
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
de simboluri care ajută la înțelegera structurii textului. În aceeași ordine de idei trebuie subliniat că în limba japoneză "nu se lasă spații între cuvinte", toate caracterele curgînd unul după altul fără nici o indicație de separare a cuvintelor. Semnele de punctuație principale: Se spune adesea, și japonezii se mîndresc cu aceasta, că limba japoneză este cea mai dificilă din cîte există. Nu se poate verifica acest lucru, dar este sigur că pentru vorbitorii celor mai multe limbi de pe glob japoneza nu este o
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]