2,886 matches
-
Tu, jertfă pe cruce Adapă-ne, sânge de Sfânt Dumnezeu Ca bobul în holdă, ca mustu-n ciorchine Ești totul în toate și toate prin Tine Tu, vinul de-a pururi al neamului meu. Ca prin minune încep să simt o răcoare, o umezire a gurii arse de sete (nici la Gherla nu pot să beau apă, sălcie); și o imensă recunoștință, niciodată n-am știut mai bine ce e smerenia, cât de "săracă" și "ticăloasă" e condiția umană"33. Chiar și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și izotopia autoreferențială... André Gide și cucoana Chirița... Și în pașnica după-amiază, de blândă lene provincială, când porumbeii în parc aplaudau frumos din aripi curcubeiele mici ale fântânii țâșnitoare, am intrat tiptil în muzeul orașului, căutând instinctiv puțină umbră și răcoare. Treceam distrat pe lângă ramele vechi de bronz, citind în răstimpuri câte un titlu, câte un nume... Cu pași uniformi mă depărtam de oraș, încet mă depărtam de lume. Când, dintr-odată, la capătul unei săli prelungi, în fața unei pânze m-
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
numeroși corespondenți ai abatelui Grégoire nu vor decît să-și apere particularismul lingvistic, argumentînd, de exemplu, că este vorba de o "limbă a fraților și a prietenilor", și că "pentru a distruge dialectul nostru ar trebui distruse mai întîi soarele, răcoarea nopților, stilul de alimentare, calitatea apelor, într-un cuvînt, omul în întregime!" Însă nu mai era nimic de făcut. Ruloul compresor a demarat. În noiembrie 1791, Rolland le recomandă preoților constituționali "să se întrețină cu ființa supremă" în franceză. În
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
lîngă mort... și era frig...” Un frig ce mortifică, un „frig de moarte”, de care nu poți scăpa decît plecînd. De altminteri după un vers poemul se termină. însă frigul din „Plumb” trece în întreaga lirică bacoviană. în „Moină” amintirea răcorii cavoului e încă persistentă. „Și-s umezi păreții,/ Și un frig mă cuprinde -/ Cu cei din morminte/ Un gînd mă cuprinde...” Umezeala are un efect paralizant. L-a simțit și Tudor Arghezi: „Mie frig din creștet la călcîie./ E umed
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
citația de la instanța de judecată, se sperie puțin și se duce la Zaharia Herdelea ca să-l sfătuiască cum să facă. Ajungând la judecătorie, Ion se Înțelege cu Simion Lungu, dar pedeapsa rămâne, Încât vinovatul trebuie să stea două săptămâni la răcoare. Intro seara, Înainte de duminică, a venit În sat și Pintea. Duminică seara avea să fie serata dansantă și urma să vină lumea invitată. Cu acest prilej s-a aflat că Laura urma să se căsătorească, acceptând cererea lui Pintea, deși
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pălăria. Prea târziu! - exclamă. Prea târziu.” Astfel se pregătește trecerea spre spațiul irealului. Episodul al doilea, cel mai lung dintre toate, dezvoltă planul secund și sporește ambiguitatea textului. Grădina „țigăncilor” se constituie În contrast cu lumea din care vine Gavrilescu, „neașteptată, nefirească răcoare”, provocându-i un „infinit sentiment de tristețe”. Eroul este Întâmpinat de o fată care Îl aștepta „parcă ascunsă de mult pândindu-l”, iar baba, ca miticul Cerber, trăiește În afara timpului. Toate acestea nu sunt semne ale unei schimbări existențiale pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în "Gazeta Transilvaniei", an LVII, nr. 224, 1894, p. 1. Päivärinta, Pietari, Tovarășul de drum, în "Adevărul", an VII, nr. 1867, 1894, p. 2; nr. 1879, p. 2; nr. 1880, p. 2. Runeberg, Johan Ludvig, Patria noastră și Se lasă răcoarea, traducere de Tommy Granholm, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 42. Runeberg, Fredrika, Întrebările Elei, traducere de Pályi Éeva-Ildikó, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p. 63. Runeberg, Johan Ludvig, Țara noastră, traducere de Victor Stoe, în "Viața", an
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
roman pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. A publicat apoi și alte cărți, bine primite de critica literară: Amantul Colivăresei, Proorocii Ierusalimului, Mirii nemuririi etc. Cea de-a doua ediție a romanului Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare, apărută la Cartea Românească, deschide seria dedicată lui Radu Aldulescu. Miza tuturor romanelor lui Radu Aldulescu este supraviețuirea, dorința de a rezista până la capăt. Important nu este să te vindeci, pare a spune Aldulescu, ci să înveți să trăiești cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
astfel dădeam târcoale unei lumi pe care o regăseam străină și inutilă, de o nebulozitate toxică, a cărei menire unică era aceea de a mă împiedica să respir“. Drumul lui Relu Golea, din Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare, este la fel de lung ca și cel al lui K., din Castelul lui Kafka: un drum care nu duce nicăieri, dar care trebuie numaidecât parcurs. Povestea lui Relu Golea este povestea individului care încearcă să supraviețuiască în lumea celorlalți, într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
scrise toate într-un subsol de bloc. Împreună cu încă doi tineri, Relu Golea hotărăște să evadeze din mizeria și sărăcia în care a trăit toată viața, și plănuiește să fugă din țară, visând mereu la îndepărtatul „ținut de verdeață și răcoare“. Revoluția din decembrie 1989 dă peste cap planurile de evadare ale lui Golea, care, după mai multe peripeții la Timișoara, revine la București, în subsolul lui de fochist. Relu Golea seamănă, în anumite ipostaze, cu „omul din subterană“ al lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Singurul roman pe care Aldulescu îl scrie în întregime la persoana întâi Romanul este pentru Radu Aldulescu o formă de revoltă, un instrument de condamnare a comunismului, dar și a răului în general. Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare a supărat probabil pe unii, căci în carte apar numele mai multor scriitori care i-au adus numeroase omagii dictatorului Nicolae Ceaușescu. Se poate spune că romanul este împărțit în două: în prima parte acțiunea se petrece în comunism, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
parte acțiunea se petrece în comunism, iar în cea de-a doua parte, în postcomunism. Cartea lui Aldulescu vorbește despre o lume a răului, despre singurătate și despre sfârșit. S-a spus despre Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare că este și un „roman vesel“, însă această „veselie“ nu face decât să ne trimită cu gândul la „comedia nenorocirii“ din scrierile lui Samuel Beckett. Într-un interviu, Radu Aldulescu, „ca orice romancier care se vrea profesionist, cu acte în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
anvergură balzaciană. Un vis asemănător are și Relu Golea, autor a două sute de kilograme de manuscrise și care își propune să scrie peste treizeci de romane, fiecare în jur de șase sute de pagini. Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare este singurul roman pe care Aldulescu îl scrie în întregime la persoana întâi, iar cititorul poate observa că între autor și Relu Golea, personajul principal al cărții, există o anumită identificare. Despre Radu Aldulescu, Dan C. Mihăilescu spunea într-una
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
într-una din emisiunile sale: „Este singurul prozator român care are exact acea veche experiență de viață a prozatorului american, care știe să mănânce din viață și să o dea înapoi“. Radu Aldulescu, Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare, colecția „Proză“, seria de autor „Radu Aldulescu“, Editura Cartea Românească, 2007, 33.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA RADU ALDULESCU „Ediția a doua a cărții a avut o soartă mai bună“ Bogdan Romaniuc Istoria eroilor unui ținut de verdeață și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
colecția „Proză“, seria de autor „Radu Aldulescu“, Editura Cartea Românească, 2007, 33.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA RADU ALDULESCU „Ediția a doua a cărții a avut o soartă mai bună“ Bogdan Romaniuc Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare a fost reeditată anul trecut. Este ținutul de verdeață și răcoare la fel de îndepărtat ca acum zece ani, când romanul a apărut pentru prima oară? Aș începe prin a-ți spune cum a fost primit romanul în urmă cu zece ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
33.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA RADU ALDULESCU „Ediția a doua a cărții a avut o soartă mai bună“ Bogdan Romaniuc Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare a fost reeditată anul trecut. Este ținutul de verdeață și răcoare la fel de îndepărtat ca acum zece ani, când romanul a apărut pentru prima oară? Aș începe prin a-ți spune cum a fost primit romanul în urmă cu zece ani, când a apărut prima oară. Nu eram tocmai un autor necunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
scriitor în România ante și postdecembristă. Ediția a doua a avut o soartă mai bună. S-au scris mai multe recenzii, și însăși faptul că mi se pune o astfel de întrebare, „Cât de îndepărtat este ținutul de verdeață și răcoare?“, mă bucură și înseamnă mult pentru mine. Eu unul sunt mai aproape de acel „ținut de verdeață și răcoare“ decât în urmă cu zece ani și pentru că sunt mai bătrân, și pentru că soarta cărții pare să se fi îmbunătățit substanțial la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
mai multe recenzii, și însăși faptul că mi se pune o astfel de întrebare, „Cât de îndepărtat este ținutul de verdeață și răcoare?“, mă bucură și înseamnă mult pentru mine. Eu unul sunt mai aproape de acel „ținut de verdeață și răcoare“ decât în urmă cu zece ani și pentru că sunt mai bătrân, și pentru că soarta cărții pare să se fi îmbunătățit substanțial la a doua ediție. În ce privește lumea în care trăim, la care se referă desigur întrebarea ta, ar fi destule
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
românești, a celor ale radioului, televiziunii, operei, institutului de etnografie, ale muzeelor, ale fondurilor sonore de la Biblioteca Academiei și așa mai departe, iar apoi la salvgardarea lor, printr-un proiect unitar. Un vis pios, mi-e teamă. FILM Iulia BLAGA Răcoare și rățuște la Karlovy Vary Sunt pentru prima oară la Karlovy Vary și pentru prima oară în Cehia. În facultate cumpăram albume foto de la anticariate și mă uitam la Praga în sepia, dorindu-mi s-o văd. Pe urmă nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
că mi-e frig. Umblu cu haina de blugi pe mine, câteodată mai plouă și atunci închei toți nasturii. Se face repede frumos, apoi iar plouă. Când e soare, e cald, dar norii trec foarte repede și iar se face răcoare. E plin de tineri. Stau pe jos prin Hotelul Thermal (care seamănă cu unul dintre hotelurile comuniste de la Călimănești-Căciulata, dar are tot ce-i trebuie), mănâncă pate cu roșii pe mocheta din hol. Nu ies de la filme, nu dau SMS
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
a crea statul mafiot, sub o aparență democratică. Bătălia mea este să sparg acest conglomerat.“ Pe urmă s-a urcat din nou la tribună și a promis, mai în glumă mai în serios, „un Bombonel care se va topi la răcoare“. Vii aplauze, urale. A doua temă majoră a campaniei din Moldova a fost destinată să-i confere candidatului D.A. o statură de viitor partener redutabil al liderilor occidentali. Adică exact dimensiunea care-i lipsea. Cu riscul de a tulbura cancelariile
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
acestea emană parfumuri și imagini, auzi freamătul sau vuietul șuvoaielor, foșnetul frunzelor, simți cum se întinde în pacea fortifiantă a singurătății și tăcerii umbra blândă a marilor arbori peste ierburile înalte și înflorite și peste tufele de urzici ascunse. E răcoare și liniște aici. frunze mici plutesc și se învârtesc pe cursul Peleșului; în pădure, o femeie înaltă, aureolată de pletele albe, îmbrăcată cu o rochie neagră și largă, cu părul lăsat în jos și un văl lung aruncat pe umăr
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
are statuie în Cișmigiu“) - Coca Bloos, Maia Morgenstern etc. -, dar și debutanți. Că Teatrul LUNI a reprezentat o comunitate deschisă. Că Florin Piersic jr. a luat Premiul UNITER pentru cel mai bun actor pentru un spectacol creat acolo jos, la răcoare. În Sex, Drugs, Rock and Roll, Piersic jr. se lua la trântă cu personaje la antipod, tatuate pe jocul lui în forță. Green Hours a demonstrat cum un local, un bar, poate să devină o locație culturală, o țintă urbană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
pârâului Bașeu, pe malurile iazurilor și mai ales în Lunca Prutului crește stuful care este folosit la acoperirea grajdurilor, a saivanelor, a cotețelor și mai recent și la acoperirea caselor, în special, în satul Bașeu. Casele acoperite cu stuf țin răcoare vara când afară nu poți sta de căldură și sunt mai călduroase în timpul iernii. Tot în aceste locuri mai cresc papura și rogozul din care în vremurile nu prea îndepărtate se făceau diferite împletituri folositoare vieții oamenilor. Diversitatea vegetației de pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
piepteni, toarsă la furcă și apoi folosită în culoare naturală sau vopsită. Aceste articole împletite erau destul de călduroase, deși nu erau prea elegante. Ciorapii lungi și groși de lână se purtau și vara, cei care-i purtau afirmând că țin răcoare. Dacă cineva ar mai trece azi prin satele comunei Hudești ar putea constata că puțini locuitori mai poartă articole împletite din lână. Au fost înlocuite de cele fabricate din felurite fire naturale sau chiar artificiale. Flanele de lână, ciorapi sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]