3,042 matches
-
care, deodată, prinde semnficații neașteptate. De ce ne este nouă frică de moarte?... Numai pentru că ea retează, „ghilotinează” existența sau și pentru că ea, ceea ce numim astfel indiferent că forma ei este masculină sau feminină, ne Împinge, ne „izbește” fără cruțare sau răgaz de un ultim și definitiv „bilanț”? Nu cumva spaima de acest „bilanț”, „județ”, Întrece adesea spaima ancestrală și biologică?!... În cele mai multe cazuri, se pare că acest „județ” vine Întotdeauna „prea devreme”, de parcă tot ce am trăit a fost insuficient și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
A fost Însă o perioadă prea scurtă pentru a schimba radical lucrurile. România ar mai fi avut nevoie de două generații pentru a se alinia Occidentului nu numai la nivelul elitelor, dar și În profunzime. Istoria i-a refuzat acest răgaz. Comunismul avea s-o arunce În cu totul altă direcție. O trăsătură a epocii a fost și ascensiunea naționalismului și, mai ales, orientarea sa Într-un sens tot mai autohtonist. Naționalismul secolului al XIX-lea se Îmbina fără dificultăți cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dacă aș avea vești de la Dvs., cu atât mai mult cu cât nici Gabriela nu a primit răspuns la ultima scrisoare ce v-a trimis. Am Încercat amândoi să ne liniștim, punând totul pe seama preocupărilor Dvs. multiple, pe indisponibilitatea unui răgaz pentru a ne scrie. Ea Însă, care nici acum nu este complet restabilită, era mereu frământată din cauza tăcerii Dvs., cu atât mai mult cu cât după ultima discuție, o venire a Dvs. În București ar fi fost posibilă către luna
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un exemplar. Cel puțin sub această formă să avem ocazia de a ne mai spune câte ceva, Împărtășindu-ne din ceea ce ne străduim să realizăm. Aș vrea să cred că cel puțin la Dvs. lucrurile s-au mai liniștit, dându-vă răgazul să vă refaceți fizicește, spre a vă putea continua activitatea. Scrieți-mi În acest sens și despre ce vă mai preocupă În prezent. Eu lucrez acum la finisarea manuscrisului meu cu istoria aviației de transport. Lucrarea este gata dar nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
voi abuza de amabilitatea dv., deși, sincer să fiu, nu m-aș mai desprinde, la un taifas literar cultural, de dv., care mi-ați devenit afin spiritual; câte nu am avea să ne spunem!... Vă scriu din vreme, ca să aveți răgazul necesar a găsi documentele solicitate; scriu documente, pentru că am aflat, din studiu și din cărți, că sunteți un veritabil trezorier pe această linie (rețin trimiterile conform cărora multe materiale se află „În posesia autorului”). Bineînțeles, vă voi telefona la momentul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Dacă le-aș fi avut, Vi le-aș fi arătat când ați venit la mine. Am un aparat fotografic bun - deși e de tip mai vechi - un Super-Ykonta 6+9. Dar timpul care gonește atâta astăzi nu mi-a dat răgaz să Îl mai folosesc, nici când Îmi veneau prietenii. Și nici astăzi nu-l am. Dar C. Sturzu nu mi-a trimes astfel de fotografii. Cât despre a scrie referitor la omul și scriitorul Const. Sturzu, ceam avut de spus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și Începutul ’91; mi-a făcut o deosebită plăcere, te rog să primești și din partemi alese urări Începând cu ’990 și cuprinzând și 24 dec. ’90 pentru perechea Eugen . Te rog să știi că În redusele mele clipe de răgaz foiletez cu plăcere diferitele extrase și alte informații bibliografice primite de la tine, inclusiv broșura cu „Știința În Bucovina”, sunt ocazii de utilă deconectare pentru mine. Voiam să-și sugerez Încă ceva. Între medicii din spitalul sucevean se mai află un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care fusese transformat În Spital rusesc. E bine că D-na Stino nu e singură și e femeie de cultură, care va păstra cu pietate lucrările bietului Lică (Aurel George Stino, notă E.D.). Aș vrea să aflu - când ai mata răgaz - mai multe cu privire la „Muzeul literaturii” din Flt. Sunt ocupat acum să trimit niște lucrări la o editură germană. Imediat după aceasta mă voi ocupa și de scrisorile Agathei și-ți voi trimite matale, pe cele de interes public. Cu „Monografia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Te sărutăm cu tot dragul, Tansi și Melanie Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”11 martie 1971”> Iubite domnule Dimitriu, Ce bine-mi pare că mi-ai scris! Plecarea matale, puțin cam intempestivă, nu mi-a dat răgaz, să te rog, să-mi scrii cum te-ai aranjat. Îți mulțumesc. I-am scris d-lui Spiridon, cu care știam, că te Întâlnești; dar nu mi-a răspuns Încă. Probabil că așteaptă rezultatul analizelor. Ieri, joi 10 martie, a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
salutări și urări de la casă la casă. V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”23 aug. 1971”> Stimate și iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru c.p. ilustrată trimisă, din care am văzut, că pasionatul cercetător, folosește și răgazul cel parcimonios pentru noi descoperiri. Lucrările anti-unionistului N. Istrati nu sunt cunoscute; nici nu știam, că e și poet. Cât despre bogățiile „Astrei”, În editura cărei am publicat „Iphigenia În T.(aurida)” de Goethe - știu foarte bine; dar cred că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lui are nevoie de materialul documentar, pe care l-am trimis, și pe care nu-l poate neglija, decât din motive de rea voință și intenție. Acum, când ai pus la punct, Muzeul pentru literatură, ai, poate, ceva mai mult răgaz - ca să pui mata lucrurile În ordine, cu privire la anuar. Mă bucur sincer că sunteți mai bine cu sănătatea. Nepoata mea din München Îmi scrie, că de mult a trimis prin Crucea roșie de acolo „Purinor”-ul și se miră, că n-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și D-stră cele mai cordiale salutări și urări de sănătate și succes rămân În așteptarea „știrilor fălticenene”. Maria-Luiza Ungureanu </citation> <citation author=”UNGUREANU Maria-Luiza” loc=”București” data=”13 iulie 1972”> Mult stimate Domnule Dimitriu, De abia acum am găsit puțin răgaz pentru a răspunde amabilei Dstră scrisori din 15 iunie. Multe și felurite obligații m-au Împiedicat de la plăcutele mele Îndeletniciri. Examenul de admitere, dar mai ales boala mamei mele, mi-au răpit mult timp. Și pe deasupra problemele gospodărești pe care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
târziu însemnările drumului. Un asemenea rol, de cronicar ambulant, îți pune o reală problemă a timpului, a felului în care îl poți folosi. Ai două opțiuni: a) să recuperezi emoțiile trăite mai devreme, în zilele precedente, când nu ai avut răgazul să le notezi în jurnalul tău, dar în acest caz vei scrie în contul timpului menit trăirii imediate a noilor realități, lipsindu-te, deliberat, de o sumă de întâmplări și senzații „pe viu”, sau b) să sari, să renunți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
călătorului e principala preocupare a organizatorilor de cruciade, de pelerinaje, de turnee de informare, de călătorii de studii ori de solidaritate etc. Unii, ca Flaubert, întorc pagina sau trec imediat la ceva mai vesel sau mai productiv. Alții, după un răgaz al decenței, deschid vana de golire și-și dau drumul. Așa ceva nu se poate. Prea patetic. Și înseamnă a uita Ierusalimul. Șicanele și dedesubturile sale. Să strivim infamul*: "Urăsc ferocea imbecilitate a credințelor religioase, urăsc aceste sisteme de intoleranță care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
structural, organic, acestea se cuvin considerate nuanțat. "Multora scria el în Anii de ucenicie capitolul XX li se năzărea că literatura mea e o funcție firească în care cheltuiesc puțină substanță: nu cunoșteau pe faurul aburit care se ostenea fără răgaz sub calm înșelător..." Numeroase notații de jurnal intim probează că tranziția de la orizontul prim la capodopere implică un lent proces de selecție și cristalizare. La o anchetă a României literare (I, 1930, nr. 30), la care participaseră Camil Petrescu, Gala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Supt un cer limpede, se vede în depărtări satul Șipotele ca o prietenească oază; soarele roș ca sângele se cufundă între dealuri la asfințit; vântul a contenit; căldura s-a potolit; parcă nădăjduiești o viață mai fericită în clipa de răgaz a asfințitului și parcă ți se moaie sufletul; uiți cele ce te împresoară și necazurile ceasurilor lungi ale zilei; o amintire din trecut ți se furișează în suflet și rămâi cu ochii duși spre cerul amurgului cu o căldură neobișnuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mezeluri, pescării, ouă în felurite combinații, sălăți, jambon, aspic, migdale prăjite, etc., după care te întrebi dac-ai mai fi în stare, făcând dovadă de eroism, să mai îngurgitezi ceia ce urmează. Mai fumezi o țigară, îți mai iai puțin răgaz și-n sfârșit accepți supa o supă groasă cu cremă, ouă și ciuperci. Convii că merge și că, în orice caz, bucătăria dela Bagatelle e meritorie. Urmează homar proaspăt cu maioneză. N-ai ce face. Trebuie să dovedești tărie. Ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
arată în mod intenționat uriașele pregătiri militare pe care turcii le făceau pe apă și pe uscat. Se afirmă în fața solului venețian că toate aceste pregătiri au ca scop organizarea unei campanii împotriva republicii lagunelor. Totuși, i se acorda un răgaz de șase luni, spre a reflecta asupra propunerilor turcești. Înspăimântați de amploarea pregătirilor turcești, venețienii se grăbesc să încheie un armistițiu pe șase luni cu turcii. În consecință, flotei venețiene și căpitanilor, care comandau trupele de uscat, le sunt trimise
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
or pleca așa din luptă, n-ar mai putea în urmă a-i avea cu sine, ținând sfat cu boierii săi, le dădu slobozire ca la vreo cincisprezece zile, dar așa că erau ținuți a se întoarce la Dunăre, după acel răgaz cu merinde”. În general, (scriam acum 40 de ani), în istoriografia noastră a fost acceptată părerea potrivit căreia, Ștefan cel Mare a fost constrâns să-i slobozească pe țărani ca să-și caute familiile și să vadă ce-a rămas în urma
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu Imperiul Otoman pe Dunăre. Fără acest succes este greu de prevăzut cât de tragice ar fi fost consecințele pentru europeni, într-un moment în care otomanii le erau superiori din punct de vedere militar. Rezistența Moldovei a oferit europenilor răgazul de care aveau nevoie pentru a realiza un echilibru cu forțele militare otomane, echilibru care se înfăptuiește în următoarele decenii, datorită progresului pe care îl fac armele de foc. Abia după ce vor cuceri Belgradul, în anul 1521, direcția principală de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru refacerea frontului dunărean După alungarea turcilor de pe pământul Moldovei, voievodul socotește potrivit să desăvârșească victoria morală și militară, pe care o obținuse asupra turcilor. Apropiindu-se toamna, era limpede că turcii, cel puțin pentru moment, nu vor avea nici răgazul, nici mijloacele să organizeze o nouă campanie împotriva Moldovei. Pe de altă parte, prezența oastei ungaro-transilvănene la hotarul Moldovei, o oaste numeroasă, care nu cunoscuse rigorile campaniei din țara vecină, îl face pe Ștefan să se gândească iarăși la posibilitatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mahomed al II-lea. Este adevărat că sultanul era obosit psihic și fizic de eforturile făcute în timpul luptelor în Moldova și în campania de represiune, din timpul iernii, efectuată în sudul regatului ungar. Trupele erau istovite și aveau nevoie de răgaz pentru refacere. Cu toate acestea, Ștefan se temea de un nou atac. Turcii însă, conștienți, acum, de greutățile pe care le ridica un război în Moldova, renunță pentru moment la continuarea luptelor cu Ștefan cel Mare. De aceea, în septembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au fost zugrăvite bisericile ridicate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cronologia este importantă în cazul de față, pentru a ști dacă, printre atâtea griji provocate de evenimente dramatice, fără precedent ca număr și intensitate, domnul a mai avut și răgazul să inițieze și să susțină material cel mai amplu program de construcții bisericești și de împodobirea acestora cu frescă. Și este cu adevărat interesant de știut dacă pictura bisericilor de la Pătrăuți, de la Sfântul Ilie, sau cea de la Popăuți s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și militari acreditați la Petrograd fac presiuni pentru a obține o schimbare de atitudine a Rusiei, privind acțiunea ei militară în România. “De mai bine de 6 luni - scria Paléologue - Președintele Republicii, regele George, ambasadorii Franței și Angliei, repetă fără răgaz țarului că partida angajată pe malurile Dunării este decisivă, că Rusia este prima interesată să-și deschidă calea spre Sofia de care depinde cucerirea Constantinopolului etc. El promite tot ceea ce i se cere și acțiunea lui se oprește aici”. Conferințele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
primit ordinul să părăsească Petrogradul în mai puțin de zece ore, împreună cu colonia care cuprindea multe femei și copii. Ambasadorul Statelor Unite a încercat, fără succes, să obțină de la Zalkind, ministru supleant la Externe în locul lui Troțki, plecat la Brest-Litovsk, ca răgazul să fie prelungit. Colonia română a fost înghesuită pêle-mêle, la miezul nopții, într-un tren. Din motive misterioase, trenul a fost oprit în Finlanda, dar după trei săptămâni, ministrul, lăsând în urma sa cea mai mare parte a suitei, a fost
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]