301,101 matches
-
însăși sensibilitatea receptării să suporte nenumărate disfuncții. Dacă sudul României și Moldova, adică aproximativ spațiul vechiului Regat, se mai regăsesc în același tip de reprezentare și în același orizont de așteptare, Transilvania și Banatul, dar, în special, Transilvania, continuă să rămână un vast teritoriu necunoscut și încă neexplorat pentru istoriografia românească de artă. Adevărata profunzime a clivajului dintre Sud-Estul și Nord-Vestul țării nu o oferă, însă, spațiul rarefiat și amăgitor al culturalului, ci acela frust și necruțător al economicului. În vreme ce la
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
unei detenții politice de peste patru ani; Petre Pandrea moare în iulie 1968, supraviețuind, cu sănătatea complet ruinată, mai puțin de patru ani amnistiei politice din 1964. Intervalul său temporal cel mai productiv în mărturii despre închisori și despre regimul comunist rămâne perioada 1953-1958. Însemn|rile lui Petre Pandrea au aspectul unui jurnal memorialistic, izvorât dintr-un temperament vulcanic ce debordează amenințător din pagină și dintr-o conștiință morală vituperantă, neiertătoare. Cu un spirit al dreptății aflat mereu de partea celor oropsiți
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
judiciară plutește, ca o întruchipare a demnității, a curajului și a onoarei, pe deasupra tuturor paginilor: „Eu sunt călugăr alb, fără instituție, fără pitoresc, în zdrențele lamentabile ale libertății de conștiință și luptând pentru libertatea civică, toleranță confesională și rasială. Eu rămân în viforniță și lapoviță, în fluviul vieții păgâne antice și contemporane, în muncă oarecum ordonată și în dezordonată suferință atroce morală, în preajma oamenilor, în mijlocul lor și al nedreptăților, pentru a-i ajuta cu iubire milostivă și a-mi trăi veleatul
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
răzbunătoare dreptate postumă. Petre Pandrea ar fi vrut să facă literatură din cazul excepțional al dramei Mănăstirii Vladimirești, o „carte patetică despre Romeo și Julieta la mănăstire” (p. 227). Probabil că e mai bine că nu a făcut-o. A rămas un martor și un mărturisitor care aspiră continuu spre literatură, care suferă că ineditul documentar pe care îl aduce nu are suficientă încărcătură simbolică, nu are suficient efect estetic. Dar, dacă nu are originalitate literară, are autenticitate documentară. Petre Pandrea
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
Tudor. Acum să tragem linia și să adunăm. Victor Ciorbea (PNȚCD) - cel puțin 4%, Emil Constantinescu, cu maximă zgîrcenie, 4%, Lia Roberts - 10%, Petre Roman - 3%, Gigi Becali - 3% avem așadar 24% dintre alegătorii siguri. Pentru Theodor Stolojan nu mai rămîn decît 26% din categoria voturilor sigure. Chiar dacă le rotunjim, ducîndu-le la 30%, acest procent nu e din sută la sută, ci din mai puțin cu măcar 10%. Or, în acest moment, Adrian Năstase se află pe locul întîi la prezidențiale
O prognoză apropiat-îndepărtată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13228_a_14553]
-
ani înainte de eveniment, comisii care se ocupă atent de organizarea manifestărilor și realizarea edițiilor festive), la o trecere în revistă a momentelor care au punctat aniversările celor trei mari poeți, de departe „cel mai răsfățat”, mai ales la capitolul ediții, rămîne tot enigmaticul Alexandrin. Pînă-într-atît încît un specialist în literatura greacă din Alexandria, Efthymios Souloyannis, își exprima în cadrul unui simpozion organizat în această toamnă într-o insulă din Dodecanez, Symi, temerea ca nu cumva prea marea stăruință a cercetătorilor și traducătorilor
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
Symi, temerea ca nu cumva prea marea stăruință a cercetătorilor și traducătorilor de pe întreg mapamondul asupra celor 5000 de versuri kavafice să dăuneze celebrității poetului și să provoace în cele din urmă o reacție de respingere. Deocamdată însă, anul 2003 rămîne, pentru destinul postum al lui Kavafis, un an de referință iar răsunetul operei sale nu dă nici pe departe semne de estompare. Astfel, în februarie 2003 apare la Editura ateniană Patakis prima ediție a unui roman (reeditat la scurt timp
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
20. Între personalitățile care se perindă la căpătîiul muribundului Kavafis se află celebri scriitori greci (Nikos Kazantzakis, Stratis Tsirkas, Nikos Kavvadias, Pinelopi Delta), dar și străini (italianul Giuseppe Ungaretti sau englezul E. M. Forster). Un titlu de referință în bibliografia Kavafis rămîne Viața și opera lui K. P. Kavafis, apărut la editura ateniană Metaihmio sub semnătura a doi profesioniști ai genului: Dimitris Daskalopoulos și Maria Stasinopoulou (semnatară, în 2001, a Cronologiei Yorgos Seferis). Prima amplă cronologie redactată pe baza Arhivei Kavafis (a
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
optase poetul și care contrariase întreaga lume literară a vremii. Dacă spinoasa problemă a fost elucidată prin apariția, în 1966, a cărții lui Y. P. Savvidis Edițiile kavafice, 1891-1931, o problemă „cu adevărat explozivă”, cum o numește Daskalopoulos, continuă să rămînă pînă astăzi cea a traducerilor operei kavafice în limbi străine, ca și ecoul internațional, fără precedent pentru un alt poet grec. Uriașul material bibliografic (în total, 7 147 voci, numerotate, dar, împreună cu subvocile nenumerotate, numărul total al vocilor depășește 12
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
confirmă, încă o dată, existența subdisciplinei numită „kavafistica”, cu o producție tot mai bogată, de la articole și studii pînă la volume de sine stătătoare semnate de nume celebre de „kavafiști”, atît din Grecia, cît și din numeroase alte spații culturale. Interesantă rămîne evoluția traducerilor din Kavafis. Dacă pînă în 1963 se realizaseră 18 ediții de sine stătătoare (complete sau cu caracter antologic), din 1963 pînă în 2000 sunt publicate în diverse limbi peste 140 de volume. Deși n-a apucat să vadă
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
a stat mereu în lumina reflectoarelor, de cînd era copil de circ și pînă la maturitatea artistică - culminînd cu succesul ei literar. Toate acestea fac din Aglaja o ființă strălucitoare dar în același timp, stranie. În cele din urmă, ea rămîne inaccesibilă - cel puțin așa mi s-a părut mie, care am avut acces doar la documentele ei literare și de familie, la mărturiile celor care au cunoscut-o... Cum - repet - nu am cunoscut-o personal, am fost constrîns să mă
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
avut acces doar la documentele ei literare și de familie, la mărturiile celor care au cunoscut-o... Cum - repet - nu am cunoscut-o personal, am fost constrîns să mă limitez la ceea ce mi-a fost permis să descopăr. Aglaja îmi rămîne foarte străină deși o simt foarte aproape. Cred că în film transpare această distanță în pofida faptului că ființa ei ne emoționează, ne mișcă profund mai ales prin sfîrșitul ei... R. B.: Imaginea „filmică” a Aglajei mi se pare a fi
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
desemnează o realitate desigur neplăcută, dar care nu e supusă unei deprecieri afective: se vorbește astfel de un “cartier al săracilor” (EZ 3551, 2003, 4), în care “săracii orașului nu prea vor să se mute” (EZ 3551, 2003, 4), sărăcia rămînînd un reper de descriere obiectivă a situației economice: “va funcționa, așa cum a hotărît guvernul, Comisia Anti-Sărăcie și promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS)” (Monitorul de București, 351, 2002, 2). Cuvintele bogat și sărac sînt puse pe același plan al argumentării: „cred
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
nici Mircea Cărtărescu însuși nu-și închipuie altceva. Vremea acestor poeme a trecut, nu însă și frumusețea lor (unele sunt de-a dreptul splendide, cum sunt cele de la paginile 53, 67 și 80, și nu-mi explic cum de au rămas pe dinafară atunci). De aceea, această carte numai cu sonete este un dar. Un dar pe care Mircea Cărtărescu îl face în primul rând fanilor, tuturor acelora care îi iubesc poezia până la recitirea și recitirea poemelor arhicunoscute. Pentru ei, Mircea
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
s-au aciuit la ușa domnului Caragiale”. Dacă Legea apărată de acești autori e tot o rețetă de slăbire à la Nicolski sau Drăghici, ori o ”distracție” regizată de Țurcanu, să ne ferească Dumnezeu! În ce mă privește, prefer să rămân în eternitate „la ușa domnului Caragiale”, fără cure de slăbire și fără distracții ce fac să-ți clănțăne dinții!
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
Simona Pop lasă să se întrevadă posibile direcții viitoare ale regiei de operă. Lucrând sub presiune, într-un timp record, cu inteligență, tânăra regizoare energică și ambițioasă s-a adaptat condițiilor date, combinând economia de mijloace cu multă fantezie și rămânând cât se poate de fidelă muzicii, intențiilor dramaturgice ale compozitorilor. De la diferite detalii scenice menite să umple unele momente statice ale operei Lot și până la găselnițe de costume, coafură, machiaj, mimică, gestică asociate comicului absurd din Lecția, sau chiar viziunea
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
blond, tapat, cu picioare lungi și tocuri impresionante, totodată cu alură sinistră de cioclu -, Simona Pop arată că știe foarte bine să construiască un spectacol. A avut și cu cine să lucreze, toți cântăreții, fără excepție, fiind profesioniști. Apariții frapante rămân cele ale Antonelei Bârnat, Cristinei Sandu și a lui Ion Dimieru, datorită rolurilor dificile care au scos în prim-plan un extraordinar potențial vocal și actoricesc. Pe aceleași coordonate ale interpretării, conducerea muzicală a spectacolului a beneficiat de un lider
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
un moment dat în carte despre o „judecată globală și fără apel” (a exilului românesc); e ceea ce probabil ar putea cel mai bine defini chiar spiritul în care scrie Ileana Mălăncioiu, fără acea libertate a verdictului, a judecății finale, ce rămîne întotdeauna la îndemîna bunului cititor. Ileana Mălăncioiu, Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Iași, Polirom, 2003, colecția Ego-grafii, 296 pag., f.p.
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
au început să se vadă. Editura Corint a renunțat (am publicat noi înșine comunicatul) la capitolele din manualul de literatură de clasa a XII-a plagiate și a apelat la un alt autor (n-am înțeles totuși dacă dna Rogalski rămîne să colaboreze în continuare la alte capitole, neincriminate, sau editura s-a dispensat cu totul de dezonoranta ei colaborare) * Una dintre cele mai substanțiale polemici din ultima vreme a fost aceea declanșată de dl. Gh. Grigurcu cu articolul Cazul Noica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
an), la care a replicat dl. Cristian Bădiliță în revista 22 nr. 717 cu Noapte bună, Constantin Noica (nu era necesar semnul exclamării?) și în care s-a înscris apoi dl. Cornea cu Noapte bună, dialog (întrebarea de mai sus rămâne valabilă) în 22 nr. 719. Nu vrem să ne exprimăm, cel puțin acum și aici, un punct de vedere propriu. Dar credem că semnalarea polemicii e utilă. Citiți cele trei texte și vă veți convinge! * În Viața românească nr. 10
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
și ea face parte și pe care o reprezintă în mod exemplar. Prezența ei firească în actualitatea culturală și artistică românească, dar și interesul constant pentru tot ce se petrece în fenomenul artistic european, și nu numai, nu putea să rămînă neobservată și de la distanță. Ea a fost răsplătită chiar de către Consiliul Europei cu titlul de Femeia europeană a anului, iar această recunoaștere a găsit-o exact acolo unde trebuia, adică în plină activitate fizică și mentală, într-o efervescență a
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
Daudet, Roland Barthes, sau de confesii biografice care vin de la Marguerite Yourcenar, Pierre Magnan, Jean Cayrol. În cartea acestuia subliniază o fundamentală profesie de credință, scrisul ca filosofie de viață: „Totul există prin scris și se reduce la scris”, scrisul rămâne „arborele vieții”. Parafrazându-l pe Descartes, Cayrol conchide: „Scriu deci exist”. Comentând romanul Les champs d’honneur de Jean Rouaud (Premiul „Goncourt”, 1990), a cărui atmosferă o reconstituie sugestiv, Cornelia Ștefănescu are prilejul să relateze despre scandalurile și contestațiile privind
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
rele, care să prejudicieze în vreun fel lumea scriitoricească. De aceea ședința consiliului de conducere al Asociației Scriitorilor din 9 ianuarie 1990, în care i se cere demisia din funcție printr-un rechizitoriu ce amintea de sinistrele procese staliniste, a rămas în amintirea lui ca un coșmar imposibil de dat uitării. Amintirea momentelor penibile pe care le-a trăit atunci îi provoacă și astăzi angoase, iar protagonista acelui episod, poeta Ana Blandiana pare a fi intrat definitiv în dizgrația scritorului. Revanșa
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
personaje care nu au puterea anticipației actelor lor catastrofale sau poate nu vor să le conștientizeze ca să-și poată îndeplini în liniște dorințele imediate. Dacă suntem un popor, căruia i-a fost dată o dată din plin tema distrugerii, nu ne rămâne altceva de făcut decât să intrăm pe un alt registru, de unde să schimbăm procedeul componistic. Ni se oferă formele tripartite, bitematice ale Europei Centrale și de Vest, care înglobează experiența contrapunctului riguros. Dar noi, în provincialismul nostru, nu putem trece
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
deci de distrugere a noului, nu putea fi decât un exersat. Și chiar dacă, de astă dată, variațiunea era mai modestă față de variațiunea distrugerii satelor, Dan Berindei a fost cel potrivit, care să știe căror jefuitori să dea din ce a rămas din Institutul ciopârțit. Nu însă înainte de a găsi și unul sau doi mediocri, maeștri în ale compilației - o altă temă culturală a poporului contorsionat -, potriviți pentru rolul, nicicând greu de interpretat pentru ei, de Iuda, un ison nelipsit, o pedală
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]