3,561 matches
-
reîntoarcerii la capitalism. Țările occidentale au interpretat Doctrina Brejnev ca o expresie a autorității Moscovei asupra statelor comuniste satelit, aflate în sfera sa de influență. Analiștii politici și publicul american credeau cu o așa tărie că țările comuniste din Europa Răsăriteană sunt state marionetă ale sovieticilor, încât afirmația contrară a candidatului la alegerile prezidențiale americane din 1976, Gerald Ford, făcută în campania electorală, a fost considerată o gafă de proporții, care a dus la câștigarea alegerilor de oponentul său, Jimmy Carter
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
Sovietice. CAER era o comunitate economică inițiată în 1949 și condusă de sovietici. În plus, tările membre ale CAER-ului care erau și țări europene erau de asemenea membre ale Pactului de la Varșovia. Aceste țări erau numite uneori și "blocul răsăritean" și erau considerate state satelit ale URSS. Coreea de Nord a fost un stat aliat cu Uniunea Sovietică, dar a urmat o politică puternic izolaționistă și de aceea nu a fost membră a CAER sau a unei alte organizații internaționale a statelor
Imperiul Sovietic () [Corola-website/Science/304606_a_305935]
-
așadar apți de a impulsiona economia noii lor țări de adopțiune. Tot Nicolae Iorga descrie astfel, în România cum era pînă la 1918, activitatea armenilor: "Negustorul armean, din Galiția mai ales, harnic, ager, foarte curat și purtător al unei civilizații răsăritene și apusene mai înalte. El a durat bolți și case de cărămidă, a cuprins între ele străzi pline de zgomot și de mișcare, s-a îmbogățit și a îmbogățit pe cărăușii și meșterii, pe oamenii de muncă mai grea ai
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
mai nouă și, implicit, mai sumară, beneficiind, în schimb de o vitalitate sporită. Ea s-a coagulat, în principal, datorită emigrărilor din Asia Mică, începute în sec. XVI. Revolta gealaliilor din armata otomană, în 1598, în unele provincii din Armenia răsăriteană a determinat mase mari de populație să se refugieze în Serbia, Polonia și Muntenia. Un episod similar, în 1600, soldat cu devastarea localităților, a izgonit alți armeni spre Țările Române. Năvălirile persane și o secetă teribilă au dus, în 1602-1607
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
și din alte ținuturi ale Prusiei în 1944 și1945. Evacuarea a început sub amenințarea ofensivei sovietice. ea a fost completată conform deciziilor luate la Potsdam în legătură cu expulzarea germanilor din afara teritoriilor Germaniei postbelice. Armata Uniunii Sovietice a declanșat ofensiva în Prusia Răsăriteană în octombrie 1944, dar după două săptămâni a fost întreruptă temporar. Sovieticii de sub comanda lui Ivan Cerniakovski au reluat ofensiva pe 13 ianuarie 1945. Acest atac a fost încununat de succes. După aceea, Ministerul German al Propagandei a raportat comiterea
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
din zonă, autoritățile germane au trimis echipe cinematografice în zonă pentru filmarea unor documentare și au invitat observatori considerați neutri ca martori. Un documentar a fost produs de aceste echipe de filmare și a fost prezentat în cimematografele din Prusia Răsăriteană, intenția autorităților fiind aceea de a întări dorința de luptă a civililor și militarilor împotriva sovieticilor. Propaganda cu privire la crimele de la Nemmersdorf a avut două efecte, niciunul dorit de autoritățile naziste. În conformitate cu afirmațiile contesei Marion Doenhoff, numeroși est-prusaci erau deja foarte
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
milioane de civili), ei se simțeau că răzbunarea este o acțiune îndreptățită. Mai multe cazuri prezentate în fața tribunalelor militare sovietice au tratat cazuri de ucidere a prizonierilor de război germani. În momentul în care trupele sovietice au intrat în Prusia Răsăriteană, au fost eliberați numeroși Ostarbeiter - ("muncitori răsăriteani" care prestau muncă de robi), iar atunci când s-a aflat de suferințele acestora, atitudinea soldaților Armatei Roșii fața de populația prusacă s-a înrăutățit. În timp ce anumiți istorici consideră satul Nemmersdorf un simbol al
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
răzbunarea este o acțiune îndreptățită. Mai multe cazuri prezentate în fața tribunalelor militare sovietice au tratat cazuri de ucidere a prizonierilor de război germani. În momentul în care trupele sovietice au intrat în Prusia Răsăriteană, au fost eliberați numeroși Ostarbeiter - ("muncitori răsăriteani" care prestau muncă de robi), iar atunci când s-a aflat de suferințele acestora, atitudinea soldaților Armatei Roșii fața de populația prusacă s-a înrăutățit. În timp ce anumiți istorici consideră satul Nemmersdorf un simbol al crimelor de război ale Armatei Roșii în
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
naziste, prin punerea semnului de egalitate între acțiunile reprobabile ale Armatei Roșii și cele ale Wehrmachtului. Există autori sovietici care și-au manifestat dezaprobarea pentru acțiunile răzabunătoarea ale sodaților sovietici. Lev Kopelev, care a luat parte la luptele din Prusia Răsăriteană, a criticat cu asprime atrocitățile împotriva populației civile germane și a fost arestat în 1945, condamnat la o pedeapsă de zece ani de muncă în Gulag pentru "nutrirea de sentimente umanitare burgheze" și "compasiune pentru inamic". Alexandr Soljenițîn, care a
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
germane și a fost arestat în 1945, condamnat la o pedeapsă de zece ani de muncă în Gulag pentru "nutrirea de sentimente umanitare burgheze" și "compasiune pentru inamic". Alexandr Soljenițîn, care a luat și el parte la luptele din Prusia Răsăriteană din 1945, a fost arestat pentru criticile la adresa lui Stalin puse pe hârtie în scrisorile către un prieten. Și el a fost condamnat la zece ani de muncă în Gulag. Când Armata Roșie a cucerit Prusia Răsăriteană, mii de copii germani
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
la luptele din Prusia Răsăriteană din 1945, a fost arestat pentru criticile la adresa lui Stalin puse pe hârtie în scrisorile către un prieten. Și el a fost condamnat la zece ani de muncă în Gulag. Când Armata Roșie a cucerit Prusia Răsăriteană, mii de copii germani au rămas în urma coloanelor de refugiați, lipsiți de sprijinul părinților morți de foame sau în timpul luptelor. Copii au format bande care au încercat să părăsească Prusia Răsăriteană. Multi dintre ei au ajuns în Lituania unde au
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
muncă în Gulag. Când Armata Roșie a cucerit Prusia Răsăriteană, mii de copii germani au rămas în urma coloanelor de refugiați, lipsiți de sprijinul părinților morți de foame sau în timpul luptelor. Copii au format bande care au încercat să părăsească Prusia Răsăriteană. Multi dintre ei au ajuns în Lituania unde au fost adoptați de localnici, sau au fost puși la muncă în fermele locale. Eu au fost numiți ""Wolfskinder"" ("copii-lup") datorită modului în care au fost nevoiți să supraviețuiască în păduri. De
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
12 iunie 1987, Reagan l-a provocat pe Gorbaciov, pe atunci Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, să elimine simbolul divizării Europei. Deși din punct de vedere tehnic Zidul cădea în responsabilitatea Republicii Democrate Germane, Statele Unite considerau Germania Răsăriteană doar un stat marionetă al sovieticilor. Regan a rostit celebra frază a discursului în ciuda obiecțiunilor Departamentului de Stat și ale Consiliului Securității Naționale. Pe 18 octombrie 1989, liderul est-german Erich Honecker a demisionat, iar pe 9 noiembrie, noile autorități est-germane
Dărâmați acest zid () [Corola-website/Science/304677_a_306006]
-
din sectoarele de ocupație american, britanic și francez, așa cum fuseseră stabilite în 1945. Deși nu era parte oficială a Germaniei Occidentale, partea apuseană a Berlinului era integrată în multe privințe cu statul vest-german. Sectorul sovietic a devenit cunoscut ca Berlinul Răsăritean, fiind proclamat de autoritățile comuniste est-germane capitală a statului comunist german. Aliații occidentalli nu au recunoscut niciodată statutul de capitală a Berlinului de Est, considerând întreg orașul ca un tot, aflat din punct de vedere legal sub regimul ocupației celor
Berlinul de Vest () [Corola-website/Science/304669_a_305998]
-
în 1961 a rupt orice legătură între sectoarele americano-britanico-francez pe de-o parte și cel sovietic pe de altă parte. Berlinul Occidental a fost înconjurat de la sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale de teritoriile Germaniei comuniste și ale Berlinului Răsăritean. În mod oficial, sectorul occidental al Berlinului era denumit de autoritățile vest-germane „Berlin (West)”, iar de autoritățile est-germane „Westberlin”, acestea din urmă încercând să sugereze că nu era o parte a „Berlinului” ca întreg. Berlinul Răsăritean era numit oficial de
Berlinul de Vest () [Corola-website/Science/304669_a_305998]
-
comuniste și ale Berlinului Răsăritean. În mod oficial, sectorul occidental al Berlinului era denumit de autoritățile vest-germane „Berlin (West)”, iar de autoritățile est-germane „Westberlin”, acestea din urmă încercând să sugereze că nu era o parte a „Berlinului” ca întreg. Berlinul Răsăritean era numit oficial de autoritățile est-germane "Berlin, Hauptstadt der DDR" („Berlin, capitala RDG-ului”), sau simplu „Berlin”. Acordul de la Potsdam, semnat la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a stabilit cadrul legal al ocupației Germaniei. În conformitate cu prevederile acordului, Germania
Berlinul de Vest () [Corola-website/Science/304669_a_305998]
-
existența Berlinului de Vest ca entitate separată a fost salvată. Până la sfârșitul anului aveau să fie create două state separate în Germania ocupată: Republica Federală Germania (Germania Occidentală) în zonele de ocupație ale aliaților occidentali și Republica Democrată Germană (Germania Răsăriteană) în zona de ocupație sovietică, Berlinul fiind o enclavă în RDG. În conformitate cu politica oficială urmată de aliații occidentali, ocupația Germaniei Occidentale s-a încheiat în 1949 odată cu proclamarea Republicii Federale Germania și a Republicii Democrate Germane. În schimb, ocupația Berlinului
Berlinul de Vest () [Corola-website/Science/304669_a_305998]
-
început să părăsească RDG-ul pentru a ajunge în RFG. Germania de Est a închis granițele cu Germania de Vest în 1952, dar nu a închis și granița din interiorul Berlinului. Datorită acestui fapt, cei care doreau să părăsească Germania Răsăriteană puteau folosi Berlinul drept punct de tranzit pentru a ajunge în RFG. Tocmai pentru a opri această fugă, guvernul est-german a construit Zidul Berlinului, acesta separând din punct de vedere fizic Berlinul de Vest de restul Germaniei de Est. Zidul
Berlinul de Vest () [Corola-website/Science/304669_a_305998]
-
de Vest. La Poarta Brandenburg în 1987, președintele american Ronald Reagan a lansat o provocare liderului sovietic din acea vreme: "Domnule Secretar General Mihail Gorbaciov, dacă într-adevăr căutați pacea, dacă într-adevăr căutați prosperitatea pentru Uniunea Sovietică și Europa Răsăriteană, dacă într-adevăr căutați liberalizare, veniți aici la această poartă! Domnule Gorbaciov, deschideți această poartă! Domnule Gorbaciov, dărâmați acest zid." Pe 9 noiembrie 1989 a fost deschis zidul, iar cele două orașe au fost din nou unite din punct de
Berlinul de Vest () [Corola-website/Science/304669_a_305998]
-
încheierea ocupației militare a Berlinului de Vest. Pe 3 octombrie 1990, Berlinul de Vest și Berlinul de Est au fost unite într-un singur oraș, care a devenit mai apoi "land" al Germaniei reunificate, alături de celelalte teritorii ale fostei Germanii Răsăritene. Berlinul Occidental și cel Răsăritean au încetat să existe din punct de vedere oficial. Berlinul de Vest a fost compus din următoarele cartiere: În sectorul american: În sectorul britanic: În sectorul francez:
Berlinul de Vest () [Corola-website/Science/304669_a_305998]
-
sau Berlinul Răsăritean a fost numele dat părții răsăritene a Berlinului între anii 1949 și 1990. El a fost format din sectorul sovietic de ocupație a Berlinului, așa cum fusese stabilit în 1945. Sectoarele american, britanic și francez au devenit Berlinul de Vest, care
Berlinul de Est () [Corola-website/Science/304676_a_306005]
-
sau Berlinul Răsăritean a fost numele dat părții răsăritene a Berlinului între anii 1949 și 1990. El a fost format din sectorul sovietic de ocupație a Berlinului, așa cum fusese stabilit în 1945. Sectoarele american, britanic și francez au devenit Berlinul de Vest, care în multe privințe era "de facto
Berlinul de Est () [Corola-website/Science/304676_a_306005]
-
sovietic de ocupație a Berlinului, așa cum fusese stabilit în 1945. Sectoarele american, britanic și francez au devenit Berlinul de Vest, care în multe privințe era "de facto" parte a Germaniei Occidentale. În ciuda statutului său de oraș aflat sub ocupație, Berlinul Răsăritean a fost proclamat capitala nou proclamatului stat socialist Germania Răsăriteană. Începând cu 13 august 1961 și până la 9 noiembrie 1989, jumătatea estică a Berlinului a fost separată de cea apuseană de Zidul Berlinului. Denumirea oficială est-germană a orașului a fost
Berlinul de Est () [Corola-website/Science/304676_a_306005]
-
Sectoarele american, britanic și francez au devenit Berlinul de Vest, care în multe privințe era "de facto" parte a Germaniei Occidentale. În ciuda statutului său de oraș aflat sub ocupație, Berlinul Răsăritean a fost proclamat capitala nou proclamatului stat socialist Germania Răsăriteană. Începând cu 13 august 1961 și până la 9 noiembrie 1989, jumătatea estică a Berlinului a fost separată de cea apuseană de Zidul Berlinului. Denumirea oficială est-germană a orașului a fost simplu "Berlin" sau uneori ""Berlin, Hauptstadt der DDR"" (Berlin, capitala
Berlinul de Est () [Corola-website/Science/304676_a_306005]
-
existența Berlinului de Vest ca entitate separată a fost salvată. Până la sfârșitul anului aveau să fie create două state separate în Germania ocupată: Republica Federală Germania (Germania Occidentală) în zonele de ocupație ale aliaților occidentali și Republica Democrată Germană (Germania Răsăriteană) în zona de ocupație sovietică, Berlinul fiind o enclavă în RDG. Ocupația Berlinului nu putea să înceteze decât printr-un acord al celor patru puteri învingătoare. Orașul a rămas în accepțiunea occidentală un teritoriul ocupat sub suveranitatea formală a aliaților
Berlinul de Est () [Corola-website/Science/304676_a_306005]