2,812 matches
-
apărarea credinței strămoșești. După această întâlnire, ne-am oprit la părintele profesor Vladimir Prelipceanu care era curios să afle ce părere avem despere fenomenul sectar. Părintele Slevoacă a făcut multe constatări în care a apreciat că o mare parte din rătăcirea sectară se datorează unor lipsuri în activitatea misionară a fraților noștri preoți. Eu am mărturist că până la acea discuție, n-am știut că în Sfânta Scriptură există cuvântul „icoană”, ca identică cu chipul cioplit. Părintele profesor, cu multă bunăvoință a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Reprezintă cea mai sfântă zi din calendarul liturgic evreiesc. Este o zi de post care încheie Cele Zece Zile de Frică și-l pregătește pe evreul religios în vederea începerii Noului an. Simbolizează reîntoarcerea evreilor la iahve, după repetate perioade de rătăcire. Este o sărbătoare a interdicțiilor: nu se lucrează, iar evreii „trebuie să se abțină de la mâncare, băutură, ungere cu uleiuri, relații sexuale, spălare (de plăcere) și de la a purta pantofi de piele”. Totul se încheie cu ultima slujbă a postului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mai greu să explic de ce am resimțit necesitatea strângerii într-o carte a teoriilor, documentelor și comentariilor celor mai importante privind tocmai ce iese definitiv din constituirea personalității și se așterne cel mai aproape de pământul din noi. Perseverez în această rătăcire de program, atras de o singură cauză: aceea a documentelor ca documente, care, odată așternute pe hârtie și înregistrate, încetează, și ele, să mai fie doar înscrisuri. La fel, o amintire a cuiva despre cineva: odată devenită publică și comentată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
compromite tema și dacă cineva, cândva, o va relua cu informație și demonstrație nouă se va putea zice că nu vrea decât să calce pe urme bătute o dată în... nisip. Și de aceea sunt dornic să storc de minciuni sau rătăciri logice studiul acesta îndelung al lui Călin L. Cernăianu: pentru a rămâne din sutele de pagini înfoiate cele câteva zeci cu adevărat necesare; pentru a izola, adică, ce cred că trebuie înțeles și prețuit. Averea criticului Plonjez în mijlocul demonstrației lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1908: 18-19); aceasta a dobîndit asupra lui o putere fascinatoare, hrănindu-i tînăra imaginație cu un "Mare Romanț" străvechi al cărui erou era Rowley (Russell 1908: 35), în vreme ce Canynge a devenit "mai mult decît eroul său", "tovarășul de nedespărțit al rătăcirilor sale visătoare" (Russell 1908: 23-25). Biserica St. Mary Redcliffe a creat o "vrajă suverană" (master-spell) în viața lui Chatterton, vizibilă în comportament: un prieten de-al său a relatat că exista un loc anume pe pajiștile din Redcliffe unde îi
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
la cer dintrun corp scheletic, fără geamăt și fără blesteme. Așa au murit mii de legionari în crunta temniță Aiud pentru credința lor în destinul legionar a mântuirii propriului lor suflet și al neamului, într-un moment istoric de jalnică rătăcire, de înstrăinare și îndepărtare de măreția faptelor părinților noștri și de Învățătura Domnului Iisus Hristos Cel răstignit pe Cruce pentru păcatele și pentru izbăvirea noastră. Jertfa lor trebuie continuată prin fapte și smerite îngenunchieri întru cinstirea sacrificiului lor, cu gândul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
maltratare, dacă veneau în contact cu un Frate de Cruce, un legionar, sau dacă citeau un conținut legionar, dar am întâlnit și cazuri când cei „otrăviți” de o propagandă „tulburătoare de suflete”, citind o carte legionară, și-au convertit cețoasa rătăcire și descoperind în legionari adevărul mutilat nu se mai desprindeau de „otrava legionară”, acum îngerească sorbitură, amintindu-și de acele zile negre învăluite în lacrimi și lipsuri, când nu găseau pentru pruncii lor o ceașcă cu lapte, o linguriță de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vampiri care îi sug sângele: „NEOCOMUNISMUL”, scursurile de ieri. Țara a rămas dincolo de noi. Ni se cer noi jertfe. Lanțurile morții ne învăluie cu bezna nărăviților de ieri. Să nu ne afundăm în somnul nepăsării, înșelați de cel viclean. Orice rătăcire are cale de întoarcere: Pocăința, care înseamnă întoarcere la Dumnezeu. Omul nu este creator de lumină, ea este una singură și vine de la Dumnezeu. Adevărul trebuie rostit impetuos și cu curaj. Suntem dezrădăcinați, dar nu răpuși. Nici un popas. Viața și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
budapestană, București, 1939; Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile Netea, București, 1976; Obsesia europeană. Studii politice, îngr. Gelu Voican-Voiculescu, postfață Vasile Secăreș, București, 1996; Din vârtejul războiului, I-III, îngr. și pref. Gelu Voican-Voiculescu, București, 2001. Repere bibliografice: Ion Scurtu, Rătăciri primejdioase, „Sămănătorul”, 1908, 9; I. Radu [Ion Scurtu], Cazul Tăslăuanu, CL, 1908, 6; Aurel C. Popovici, Idei anarhice, „Sămănătorul”, 1908, 19; Octavian Goga, Adevărul, LU, 1908, 11-12; Ibrăileanu, Opere, IV, 123-125; C. Sp. Hasnaș, „Trei luni pe câmpul de război
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
textul aflat în volumul Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Generația actuală din generația trecută de C. Bălăcescu, București, 1860, pp. 3-41. bucureștiul în 1871 93 Această satiră este scrisă într-o limbă pură lipsită de neologisme, lipsită de rătăcirile heliadismului, lipsită de slavonisme supărătoare, o limbă în care s-ar putea exprima și astăzi orice scriitor de seamă. Dar pe când la 1838 Bălăcescu scria precum am văzut iar Hasdeu la 1871 întrebuința limba literară în care se scrie astăzi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
poemele religioase, să și le publice. Soțul i-a murit În Închisoare, asta a durut-o mai mult de s-a refugiat În credință, și numai niște fiare au putut crede că nădejdea În ajutorul lui Dumnezeu este semn de rătăcire mintală. Ce zici? O să-mi completez tabletele și cu bucățile de proză scurtă, poate și cu o piesă de teatru, să-mi rotunjesc volumul. Aș dori să-mi găsesc un ziar În care să mai amintesc de niște lucruri știute
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scris, reînoind dorința de a vă Întâlni, pt. o agapă de spirit (dacă-mi pot permite pretenția), dar nu știu cum să procedez pt. a vă putea aborda. Mai sunt În Fălticeni până la 24-25 august. V-aș putea căuta În Suceava. 698 Rătăcirile acestea de corespondență nu erau Întâmplătoare. De vină... curiozitatea unora, din care cauză am fost pus În situații penibile, chiar când mi se trimeteau documente pentru „Galerie” sau Muzeu! Nu o dată am găsit pe listele factorilor, iscălituri de primire, cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Amfiteatru (din București) și Orizont, (din Timișoara). În urmă cu 14 ani, mă angajam la revista Orizont în funcția de corector principal, unde aveam să semnez condica până în luna august a.c. În urmă cu 12 ani, debutam editorial cu romanul Rătăciri de duminică, la EPL București. În urmă cu 10 ani, începeam să semnez în săptămânalul timișorean Orizont, rubrica de aforisme Evrika!. În urmă cu 44 de ani, m-am născut la București, dintr-o familie nevoiașă. Tata a fost muncitor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Capitalismul și socialismul își extrag puterea din sudoarea și, uneori, chiar din sângele muncitorilor. Trăim pe o suprafață instabilă și fantomatică și mereu căutăm un liman ferm, vorbele și-au pierdut forța consolatoare, faptele sunt contradictorii. Oare în toate aceste rătăciri și deznădejdi nu vom găsi un teritoriu al salvării, un pământ al făgăduinței, neclătinat de alunecări, nemistificat de teorii și unde să ne aflăm pacea? Toți cei ce credem și nădăjduim știm că acest pământ al mântuirii este Biserica; ea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sărbătoare a descătușării vorbește poeta: „Singurătatea celor patru scânduri/ din palma plesnită peste obraz,/ lacrima de dimineață/ asmuțită Împotriva părăsirii de sine/ și pantoful clovnului din creier,/ - astfel Își Începea fiecare sărbătoare/ prietenul meu Mynheer”. În depărtarea și proximitatea poeziei: rătăcirea reluată, deșertul dintotdeauna al celui izgonit, noul cort pe care pribeagul și-l adjudecase: „iar și-a Înălțat cortul În propria piele,/ iar a pus la uscat ierburi amare/ pentru o altă alungare,/ pentru o altă palmă,/ prietenul meu, Mynheer
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a le fi În preajmă. Scrisorile lui Kafka adresate Milenei, ca și cele către Felice și Grete Bloch, dar și către alți intimi ai solitudinii sale, sunt un experiment torid și glacial deopotrivă, Într-un soi de halucinantă imersie În rătăcire, ca formă extremă a autenticității. Am fost frapat, acum peste un deceniu, când, discutând despre un scriitor care făcea din epistolarul său calofil, curtenitor și aerian o ferventă formă de evaziune În literatură, un vechi și apropiat prieten al său
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
suficient al actului. Impulsul radical care i-a Împins la Înfeudarea spiritului lor unor cauze politice absolutiste este tocmai falsul «absolut» pe care Îl descopereau În aceste pseudoreligii ale veacului. O credință religioasă autentică i-ar fi ferit de aceste rătăciri. Căci, să nu mi se vorbească despre «ortodoxia» lui Nae Ionescu, despre «mistica legionară», despre știința religiei (reală, dar numai ca știință, nu ca sursă de existență) la Eliade. Lipsiții aceștia de credință au căutat sacrul În sfera politicului (sau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Steinhardt avea morbul Într-Însul, când proclama fanatismul ca virtute”, afirmă Nego În Straja dragonilor, amestecând fără precauție nume și situații care ar fi meritat nuanțare, de n-ar fi fost mai urgentă exprimarea refuzului global al autorului față de această rătăcire, a cărei dezbatere i se părea presantă, obligatorie, importantă și, de ce nu, „productivă”. Psihologia mulțimilor, da, ca și a Autorității care se substituie mulțimii și se revendică din ea... N-ar mai fi de adăugat decât laconica afirmație: „Ideologia și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
simple și teribile. Imaginea unui perete privit Îndelung până la delirul singurătății. Un mic orășel. Vecinătatea hipnotică a lucrurilor. Grotescul vitrinelor. Spațiile bolnave ale absenței. Tainele periferiei. O vioară Într-o prăvălie cu mașini de cusut. O femeie și un adolescent. Rătăcirile senzualității. Moartea unui bătrân. Gândurile și plictisul. Sala unui cinematograf care pare o baie publică. Bâlciul din care se decupează, Într-o lentilă de telescop, panopticul. Viața secretă și tentaculară a obiectelor. Halucinațiile. Vinovăția. Rușinea. Spaimele. Arșița. Somnul. Șoarecii, peștii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mizerie, stalinism, avangardă. Personajul Sábato discută cu Bruno, personajul său, iar Bruno relatează, ca un zelos reporter și emul, aparițiile lui Sábato pe străzile, În cafenelele și casele din Buenos Aires. Diavolul și iubirea, suferința, drastica pedagogie iezuită a „omului nou”, rătăcirea credinței, violența, sumarele somații stânga-dreapta, fanatismul, abulia, resemnarea, iluziile, Îndoielile, Încrederea. Rezistența, Înfruntarea, avertismentul Își intersectează ardoarea prin tragica asumare creatoare a destinului. Omul-artist, omul-creație apare ca martirul-reper al solitudinii neînfrânte, cel ce Își răscumpără vulnerabilitatea interogativă, ca semn de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru a se dedica unui studiu asupra spiritului științific. În semestrul de iarnă 1904/1905 și În semestrul de vară 1906 a locuit Într-o cameră de student, În imobilul 106, de pe Kluckstraße. În martie 1905, Încheia prima sa carte: Rătăcirile elevului Törless, salutată cu elogii de presa literară și socotită de Alfred Kerr, În Tag, drept „o carte care va rămâne”. Curând după acest fericit debut, Berlinul prilejuiește alt eveniment care va marca viața și opera sa. În semestrul de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
migratoare, fluidități Încărcate și divergente, nu structura clasică a unui caracter perfect definit. Confruntăm un spectru epic-analitic mereu În mișcare, abolind adesea relația cauzală trecut-prezent, dar și aceea dintre premisă și acțiune, dintre fapt și consecințele sale, dintre dorință și rătăcire, dintre plin și gol, dintre ordine și haos, dintre libertate și diversiunile ei. Doar În acest fel putem și admite, eventual, treptat, natura inversată a adulterului. Seducătorul nu are acces la sufletul, deci la „centrul” ființei seduse, limitat, cum rămâne
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
acut, ceva esențial. Esențialul, de fapt. Pentru un spirit filosofic cu adâncă valență religioasă și cu o extraordinară amplitudine culturală, ca Saul Bellow, pragmatismul și eficiența pe care se structurează competitivitatea societății de azi nu par decât premise false ale rătăcirii În deșert. Și nu În deșertul care promite Revelația... Contradicțiile nu ațipesc, desigur, În cotidianul accelerat al momentului. Dimpotrivă, se acutizează, s-ar zice, În ciuda aparenței de banalitate, pe care doar scandalul pare s-o anime. Chiar și propria lui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zădărnicia schimbării, melancolia și trufia permanenței, fluiditatea, nemărginirea, senzualitatea selenară nu fuseseră, trebuia să admit, doar obsesii juvenile. A scrie, amintea conferențiarul, Înseamnă a „transcrie” ceva mai mare decât noi Înșine. Revenea, firesc, și În acest context, tema pribegiei, a rătăcirii, a Înstrăinării și a schimbării. Oaspetele s-a referit și la cartea sa despre exilul iudaic În Europa Centrală și de Est, ca la o nouă Înrădăcinare, o nouă expresie spirituală și artistică, o altă civilizație. Monografia sa, Lontane di
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și imobilul de pe 26 Rue Jacob, Zürich (Dada?), Bergamo, Veneția, dar nici Bucureștiul (cu strada Justiției și strada Palas), Buzău, Buziaș, Dunărea, Marea Neagră, Odessa, apoi, China, Siberia (firește), Ierusalim, Tel Aviv, Oceanul Pacific și revenirea, din nou, pe orizontul circular al rătăcirilor, pe Hudson River, În Central Park, la New York. America se oferă artistului, dintotdeauna și pentru totdeauna un copil, cum spunea Brâncuși, nu doar ca basmul inepuizabil al contemporaneității, făcut parcă anume pentru curiozitatea și inițierea inocentului, ci și ca un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]