2,788 matches
-
-i cu fermitate aria largă de manifestare a responsabilității.“ (Teatrul, octombrie 1976) BÂRGĂU Valeriu „Arborele revoluției iscat din prundișuri Către steaua de sus desenând viitorul, Către adâncul pământului la izvorul prea viu Ridicat sărbătorește în lume spre glorii. Ceas ce răzbate timpul și gândul meu tânăr Fapta și versul - încercat minereu La flacăra vieții topindu-se astăzi Se preface-n omagiu pentru Omul-Erou.“ („Arborele revoluției“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „Ceas ce răzbate timpul și gândul meu tânăr, Fapta și versul - încercat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
viu Ridicat sărbătorește în lume spre glorii. Ceas ce răzbate timpul și gândul meu tânăr Fapta și versul - încercat minereu La flacăra vieții topindu-se astăzi Se preface-n omagiu pentru Omul-Erou.“ („Arborele revoluției“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „Ceas ce răzbate timpul și gândul meu tânăr, Fapta și versul - încercat minereu La flacăra vieții topindu-se astăzi Se preface n omagiu pentru Omul-Erou.“ („Arborele revoluției“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 24 ianuarie 1982) BÂRNA Vlaicu Înfrățirea armatei dintre RPR și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Aceștia sunt urmașii voștri dragi“, Munca, 21 august 1975) „El zilelor le-adaugă altă față Făcându-le mai roditoare piscuri, Istoriei îi ctitorește obeliscuri Iar omului o demnă-n libertate viață.“ („De ziua Președintelui“, România liberă, 26 ianuarie 1984) „A răzbătut mereu biruitor A timpului de suferinți văpaie Și-avu în frunte drept conducător Un Ștefan, Vlad, Mihai ori Nicolae.“ („Strâns unit, întreg poporul“, Scînteia, 24 ianuarie 1986) BERCEANU Patrel „Este o bucurie pentru mine să pot să leg această emoționantă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Scînteia, 17 ianuarie 1978) FRUNZETTI Ion Ion Frunzetti sau despre conștiință și caricatură (nota V. I.) „Integrarea mai deplină a artiștilor în viața tumultuoasă a patriei și cunoașterea mai adânc, pe de altă parte, a vechii mentalități burgheze, care mai răzbate și care trebuie combătută și făcută evidentă cu tărie și forță de convingere, este condiția fără de care caricaturiștii noștri nu vor izbuti să-și depășească actualele succese ce nu pot fi trecute cu vederea, dar care sunt totuși prea parțiale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu pătimașa iubire de patrie a lui Eminescu, și toate la un loc cu hotărârea de a schimba «orânduirea cea crudă și nedreaptă», hotărâre cu care a intrat în istorie clasa muncitoare. Numele acestui cârmaci este universal cunoscut, mai departe răzbătând decât al oricăruia dintre voievozii trecutului nostru, înconjurând planeta ca un mesager al ethosului nostru și al aspirațiilor lumii la o lume mai dreaptă și mai bună. Numele lui este Partidul Comunist Român.“ (Luceafărul, 8 mai 1971) „Completând gândul lui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
stânca dură vom tăia un drum, Căci plăsmuirea minților abstractă Cu fiecare zi din calendar Prin noi devine țel și țelul faptă Fiind Partidul meșter făurar Al timpului ce vine și desparte Făgașuri străbătute printr-un istm Prin care vom răzbate mai departe Cu pasul îndrăzneț spre comunism.“ („Această țară sub cer mioritic“, Steaua, 5 februarie 1975) NIȚESCU Traian „Într-adevăr, nemaicunoscuta dezvoltare a patriei noastre și uluitoarele prefaceri din ultimii douăzeci și cinci de ani, al căror genial inițiator și strateg este
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
eu o epuizasem era una ungurească, având o secțiune de cărți românești simbolică. Deși am făcut un liceu sanitar, n-am intrat vreodată în toți anii aceia într-o sală de operații. Preferam internele sau cardiologia - la limită, ginecologia, de unde răzbăteau înjurături apocaliptice și răgete animalice cum imaginația mea fraged-ardelenească nu apucase să conceapă. Bizar mi se pare și-acum (după ce mi-am născut copilul în Elveția, cu sofrologie, muzică, relaxare în apă și anestezie peridurală) că înjurăturile grosolane ale ginecologilor
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
un scop: să-l facă să prețuiască sfîrșitul ei. CÎțiva pescari Într-o barcă, ale căror chipuri nu le disting, cerul vînăt la orizont, o epavă aproape de țărm, mîncată de rugină, fîșia de plajă Însorită, miros ațîțător de alge putrede răzbătînd pînă aici odată cu primele arome ale primăverii, cineva mirîndu-se de labilitatea culorilor mării, iată un univers care mi-ar ajunge pentru toată viața. Nu am ce face cu un adevăr străin de acest țărm, iar melancoliile mele elenice sînt numai
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
îmi rămîne pe pernă la fiecare încercare a mea de a-l ridica. Deșteptătorul a sunat de mult, de vreo zece minute, iar Livia a coborît din pat și mai de mult, înainte de ora șase. Acum o aud prin bucătărie. Răzbate pînă la mine o frîntură din simfonia domestică a ibricului pregătit pentru cafea, și ce poate fi mai plăcut decît să știi că o mînă ca un lujer de floare, cu petale lungi și albe în loc de degete, pregătește pentru tine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pic capul, cum nu vă mai ajunge! M-am săturat! În toate zilele de audiență nu aud decît de locuință. Vrei locuință? Construiește-ți, tovarășe Vlădeanu! E plin orașul de blocuri și vile în construcție... Tovarășe director, încerc eu să răzbat, am fost propus, dar azi, cînd m-am dus la Consiliul Popular... Directorul general vrea să facă un pas spre ieșire, dar se oprește și mă privește surprins: "M-am dus la Consiliu"... Cum, dumneata nu lucrezi azi?! Mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de 19 ani, hămesit, iar femeia aceea, pe cît de inteligentă, pe atît de coaptă, a știut de minune să se ofere spre a fi devorată, cum nu ți se poate întîmpla decît o singură dată în viață... De pe sală răzbat pînă la noi cîteva voci, urmate de zgomotul unor uși descuiate. Cristina tresare, se retrage speriată, îndesîndu-se mai mult în pernă, șoptind: Ușa! Te rog!... E descuiată... Mă ridic încet din pat, merg în vîrful picioarelor pînă la ușă, prind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
veșnicii, în diferite epoci? Noapte bună, scumpa mea Nemesis. Într-o zi va trebui să răzbuni toate suferințele astea. Noapte bună. IV 14 noiembrie 1950, marți [...] Unde ai ajuns cu cartea ta reluată despre țara aceea de legendă? Nu mai răzbate nimic în c[ărțile] p[oștale]. Ți-am urmărit cu emoție transele creatoare, cu sufletul la gură și zicându mi: „Doamne, fă să fie mulțumită, să-și împlinească obsesia ereditară, să-și realizeze visul intelectual“. Ce rău îmi pare că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mână. E OK, totuși, n-a pățit nimic. Îmi zâmbește, dar îi observ broboanele de transpirație de pe frunte. Hmm. Poate ar trebui să mă mulțumesc cu șampania deocamdată. Iau încă o înghițitură și mă uit în jur după sticlă, când răzbat până la mine niște glasuri care vociferează, venind dinspre camera în care s-au închis Robyn și Antoine. — Nu am facut acest lucru deliberat! Mademoiselle, nu am o vendetta cu dumneavoastră! — Ba da! Mă urăști de moarte, recunoaște! aud o voce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cum ar fi trebuit să fiu. Chiar și în timp ce stăteam acolo și mi se serveau piersici albe înăbușite cu mousse de fistic și biscotti de anason, pe o farfurie aurită, nu mi-am putut reprima micile împunsături de vină care răzbăteau prin starea de bine de la suprafață, ca luminițele care se joacă cineva printr-o pătură. Cred că am să fiu mult mai fericită când am să-i dau vestea lui mami. Vreau să spun că n-am nici un motiv, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
nici o extravagnță. L-am respectat fără rezerve, deși n-am putut să dau curs tuturor sugestiilor sale. Primele scrisori de la el sînt din 1966, cînd și-a început colaborarea la Ateneu, iar ultimele de la sfîrșitul anului 1983. Din aproape toate răzbate o „voce” îndrumătoare, un memento venit din experiențele directe - fericite sau nefericite - și din reflecțiile pe marginea cărților de literatură istorică și morală, cele care permit să constați adevărul acelui nil novi sub sole în viața de zi cu zi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a-i extermina”. Dacă acuzațiile aduse acestui „fost” fuseseră la fel de mincinoase ca și cele aduse primarului Vasluiului, prof. Constantin Capră, sau generalului de corp de armată Ion Rășcanu, fost primar al Vasluiului și primar general al Bucureștilor, atunci izul vendetei răzbate peste ani până În momentul scrierii acestor rânduri. Ulița evreiască hușeană fusese cuprinsă de o frenetică febrilitate deoarece, pe 19 noiembrie 1946, Într-o zi de marți În care comuniștii și acoliții lor ocazionali sperau că prezența la vot a țăranilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nimeni dintre cei vizați În mod special, acest lucru căzând tot În sarcina milenarilor băștinași români care s-au apucat mintenaș de ridicat baraje, lucrări de artă la drumuri și căi ferate, fabrici, uzine, etc. În hohote de plâns care răzbat peste timp din mucegaiul actelor arhivistice, se aude strigătul de deznădejde al lui Iancu Gutman, sub forma următorului text: „Nu am putut face Încă nimic fiindcă e o problemă care cere mult timp”. Completare personală: nici nu se putea face
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cese- reanu în capitolul consacrat lui Caragiale din Imaginarul violent al românilor . Chiar și în D’ale Carnavalului, frizerul întruchipează o formă de galanterie degradată desprinsă din commedia dell’arte, însă oricât de deformat modelul întruchipat de fantele de mahala, răzbat în comportamentul acestuia clișeele unui fin amoris trecut prin baia de acizi a mahalalei. În ceea ce privește filmul lui Pintilie, lăsând la o parte gustul îndoielnic al unor glume, drăcuiala devine monotonă, însoțind aproape fiecare schimb de replici, și chiar dacă înjurătura nu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lei de mare" (circa 20000 exemplare, care pot ajunge și la 350 de kilograme). Întâlneam și "lupi" și "lei" în portul pescăresc, îngrămădindu-se să prindă peștii aruncați de turiști. Serile la Punta del Este sunt o încântare, cu muzici răzbătând de peste tot, cu aleile de uriași palmieri imperiali ce te invită la plimbare, cu parfumul sutelor de leandri înfloriți sau cu spectacolul fascinat al grădinilor cu tufe de hortensii înalte cât casa și cu flori de dimensiunile unui sombrero mexican
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să-l devoreze. Actorul avea de luptat la propriu cu decorul cinetic avangardist, care la orice pas Îl putea destabiliza, iar la figurat cu metaforele complexe ale textului, Însă, cu talentul său excepțional, jongla cu brio printre obstacole. Sensul piesei răzbătea clar și subversiv. Pentru toți cei prezenți În sală la premieră, era uimitor că mesajul scăpase cenzurii. Precum Iona, care se credea În fine scăpat din Închisoare odată ajuns În burta balenei, și noi aveam sentimentul libertății, aveam impresia că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe care nu-l mai țin minte; aveam obiceiul să mestec un colț al cearșafului până se uda complet și apoi Înfășuram strâns oul În el, ca să pot admira și linge din nou luciul brun-roșcat al fațetelor frumos Înfășurate, care răzbătea prin țesătură cu o miraculoasă perfecțiune de strălucire și culoare. Dar nu atunci m-am apropiat cel mai mult de starea În care să mă hrănesc din frumusețe. Cât de mic este cosmosul (ar Încăpea În marsupiul unui cangur), cât
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
continuare pe memorialist. Nu pot găsi nici În mediul Înconjurător, nici În ereditate instrumentul exact care m-a modelat, ruloul care a imprimat vieții mele complicatul filigran al cărui model unic devine vizibil doar atunci când lumina artei este făcută să răzbată prin tichia de măscărici a vieții. 3 Pentru a fixa corect În timp unele dintre amintirile mele din copilărie, trebuie să mă orientez după comete și eclipse, așa cum procedează istoricii când abordează fragmentele unei saga. În alte cazuri Însă, nu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe o parte ca să se confunde cu pata de lumină și umbră de pe pământ, dar mișcarea prea bruscă a dat-o de gol. Fonograful familiei pus În funcțiune, odată cu lăsarea serii, era o altă mașinărie muzicală pe care o auzeam răzbătând prin versul meu. Pe veranda unde se adunau rudele și prietenii noștri, emitea din pâlnia lui de alamă așa-zisele țiganskie romansî, Îndrăgite de generația mea. Acestea erau imitații mai mult sau mai puțin anonime ale cântecelor țigănești - sau imitații
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
schimbare calitativă a regimului sovietic. Lovitura de trăsnet provocată de epurările ce-i afectaseră pe „vechii bolșevici“, eroii tinereții lui, Îi produseseră un șoc salutar, pe care nu reușiseră să i-l producă pe vremea lui Lenin toate gemetele ce răzbăteau din lagărul de muncă forțată de la Solovki sau din temnița Lubianka. Rosti cutremurat de groază numele lui Ejov și Iagoda, dar uitase complet de predecesorii lor, Urițki și Dzerjinski. Deși odată cu trecerea timpului Învățase să judece mai corect problemele sovietice
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
dar era voie să-ți deschei cămașa și șiruri Întregi de tineri cu trăsături nordice pronunțate stăteau cu ochii Închiși pe bănci, expunându-și coșurile frontale și pectorale acțiunii solare aprobate de Întreaga națiune. Fiorul de scârbă, poate exagerat, ce răzbate din aceste rânduri ar putea fi pus pe seama temerii noastre constante de vreo boală molipsitoare ce ar fi putut afecta copilul nostru. Tu socoteai Întotdeauna Îngrozitor de banală și nu lipsită de un oarecare farmec filistin ideea că numai acei băieței
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]