2,941 matches
-
prezente în metoda antinomiei transfigurate, se găsește în studiul lui Ioan Biriș, "Logică dogmatică și paraconsistență la Lucian Blaga", publicat în Meridian Blaga, vol. 5, tom 2, Filosofie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. 823 Calvin O. Schrag, Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999, p. 30. 824 Ibidem, p. 21. 825 Ibidem, p. 40. 826 Ibidem, p. 22. 827 Angela Botez, "Cuvânt înainte" la Calvin O. Schrag, op. cit., p. 19. 828 Simpozionul Filosofia stilurilor culturale în secolul XX (Centenar Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sentimentului grijii față de natură se potențează reciproc în conștiința publică într-un echilibru refelxiv. Altfel spus, sentimentul de tip romantic găsește în ecologie ca știință temeiul rațional și împreună cu aceasta duce la formarea unei conștiințe ecologiste. Prin aceasta se afirmă raționalitatea ecologismului atât ca preocupare teoretică, cât și ca o chestiune practică, ce ține de dimensiunea instrumentală a raționalității. Cercetarea științifică a adus în discuție fenomene de tip nou, caracterizate prin proprietăți biologice: • organismele sunt sisteme homeostatice; • sistemele biologice evoluează ireversibil
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tip romantic găsește în ecologie ca știință temeiul rațional și împreună cu aceasta duce la formarea unei conștiințe ecologiste. Prin aceasta se afirmă raționalitatea ecologismului atât ca preocupare teoretică, cât și ca o chestiune practică, ce ține de dimensiunea instrumentală a raționalității. Cercetarea științifică a adus în discuție fenomene de tip nou, caracterizate prin proprietăți biologice: • organismele sunt sisteme homeostatice; • sistemele biologice evoluează ireversibil; • orice sistem biologic se află în relație de interdependență cu alte sisteme. Toate aceste aspecte au determinat regândirea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
abordării moniste care presupunea un singur model de interpretare, se recunoaște complexitatea nivelelor realității, ireductibilitatea problemelor puse și se propune o metodologie pluralistă care folosește diverse principii de evaluare. În locul unei abordări raționaliste bazată pe bipolaritate (natură/cultură, rațiune/natură, raționalitate/animalitate, rațiune/sentiment, fapt/ valoare, bărbat/ femeie ș.a.m.d.) și care este suspectă de a contribui la perpetuarea formelor de dominație și control social, exercitată în detrimentul naturii, al femeii și al unor minorități, se încearcă să se dezvăluie rădăcina
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
90. După acesta, acest argument este defectuos deoarece o decizie rațională nu se poate baza pe ignoranță. Drept urmare, înseamnă că deși ne declarăm ignoranți, luăm decizia bazându-ne totuși pe anumite presupoziții cu privire la ceea ce este valoros. Ajungem astfel la problema raționalității acțiunilor noastre și la recunoașterea faptului că o acțiune rațională nu are doar temeiuri nomologice, ce țin de cunoașterea regularităților sau a legilor naturii, ci și temeiuri axiologice. Se conturează în acest fel nevoia redefinirii raționalității practice și recunoașterea unei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Ajungem astfel la problema raționalității acțiunilor noastre și la recunoașterea faptului că o acțiune rațională nu are doar temeiuri nomologice, ce țin de cunoașterea regularităților sau a legilor naturii, ci și temeiuri axiologice. Se conturează în acest fel nevoia redefinirii raționalității practice și recunoașterea unei raționalități bazate pe valori. Argumentul ignoranței în forma sa tare ar deveni un obstacol în calea oricărei acțiuni. De regulă, noi nu acționăm atunci când avem o cunoaștere completă a stării de fapt și a efectelor acțiunii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acțiunilor noastre și la recunoașterea faptului că o acțiune rațională nu are doar temeiuri nomologice, ce țin de cunoașterea regularităților sau a legilor naturii, ci și temeiuri axiologice. Se conturează în acest fel nevoia redefinirii raționalității practice și recunoașterea unei raționalități bazate pe valori. Argumentul ignoranței în forma sa tare ar deveni un obstacol în calea oricărei acțiuni. De regulă, noi nu acționăm atunci când avem o cunoaștere completă a stării de fapt și a efectelor acțiunii noastre, ci luăm decizii asumându
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dintre om și natură. Omul ar fi cu atât mai virtuos cu cât se îndepărtează mai mult de natură, adică se manifestă prin excelență ca o ființă rațională și mai puțin ca o ființă biologică. Autenticitatea ființei umane constă în raționalitatea ei, adică în îndepărtarea de animalitate, de ceea ce îl caracterizează ca ființă biologică care trebuie să acționeze pentru a se hrăni și a se reproduce. Îi este specific ființei umane să se comporte conform așa-numitului "imperativ diferențial", adică este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de mediu. • Regândirea rolului emoțiilor, al grijii, al iubirii și al empatiei nu doar în etică și în procesul luării deciziilor, ci și în interacțiunile cotidiene dintre oameni și dintre oameni și mediu. Conștiința ecologică se bazează nu doar pe raționalitate, ci și pe inteligența emoțională. • Înțelegerea relației dintre diversitatea ecologică și diversitatea culturală pentru asigurarea unei vieți mai bune. Omul modern a eliminat viața sălbatică din multe zone și a hibridizat culturile, ceea ce a dus la reducerea diversității. Viața sălbatică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o încălcare evidentă a moralei. Obiecția imediată pe care o putem ridica față de această revendicare este aceea că potrivit ideii de dreptate trebuie să tratăm doar egalii în mod egal, pe când oamenii sunt diferiți de celelalte ființe vii în privința inteligenței, raționalității, aptitudinilor și capacității de a interacționa social, inclusiv de a lua decizii și de a se organiza. Un asemenea răspuns este însă periculos deoarece și oamenii sunt diferiți între ei în privința diverselor capacități. După Singer, acesta este un motiv suficient
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și de Immanuel Kant. Filosoful german sugerează un mod de abordare care va fi luat în considerare ulterior. Să explic. Kant se bazează în teoria sa morală pe distincția dintre ființe raționale și lucruri, acestea din urmă fiind lipsite de raționalitate. Numai ființele raționale sunt capabile să aibă valori, așadar, ele pot să facă judecăți de valoare și să instituie un domeniu al moralității. În sfera raționalității sunt plasați doar oamenii, așa că toate celelalte viețuitoare, oricât de asemănătoare ar fi cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
morală pe distincția dintre ființe raționale și lucruri, acestea din urmă fiind lipsite de raționalitate. Numai ființele raționale sunt capabile să aibă valori, așadar, ele pot să facă judecăți de valoare și să instituie un domeniu al moralității. În sfera raționalității sunt plasați doar oamenii, așa că toate celelalte viețuitoare, oricât de asemănătoare ar fi cu omul în unele privințe, rămân în afara domeniului moralității. Faptul că un om poate avea ideea de 'eu' îl ridică infinit de mult deasupra tuturor ființelor vii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nouă perspectivă în cadrul ecologiei profunde voi discuta în capitolul următor. 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" Teoreticienii mediului propun o nouă atitudine față de natură care nu presupune doar încercarea de a înțelege fenomenele naturale sau de a acționa după criteriile unei raționalități instrumentale, ci și o anumită sensibilitate, asemănătoare, în termeni comparabili, cu romantismul european ca mișcare culturală, literară, în primul rând. Teoreticienii mediului au remarcat că gândirea ecologistă, atât în dimensiunea ei științifică, dar și la nivel intuitiv, nu poate fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să știe ceva pentru a fi ca atare. Dar să însemne aceasta că virtutea este cunoaștere? Principala obiecție față de o asemenea aserțiune este aceea că domeniul cogniției și domeniul sensibilității, inclusiv al voinței, sunt diferite. "Poate fi virtutea caracterizată prin raționalitate?" devine astfel o întrebare legitimă 283. Etica virtuții reprezintă astfel o alternativă la teorii tradiționale. Deosebim o asemenea etică normativă a virtuții de o etică utilitaristă și o etică deontologică 284. Principiile acestor teorii cu privire la acțiunea corectă vor fi următoarele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecologia profundă". Ecofeminismul reia critica asupra distincției tranșante dintre om și natură, inclusiv a unei viziuni instrumentaliste în care omul este văzut asemenea unui stăpân care controlează natura din exterior. Întrucât distincția dintre om și natură se bazează pe criteriul raționalității, omul fiind unica ființă capabilă să raționeze, critica distincției și a dualismului om-natură duce și la o critică a raționalității. Gândirea occidentală lucrează cu un set de distincții duale precum spirit-corp, rațiune-natură, cultură-natură, rațiune-emoție, masculin-feminin. Teoria feministă susține că modelul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este văzut asemenea unui stăpân care controlează natura din exterior. Întrucât distincția dintre om și natură se bazează pe criteriul raționalității, omul fiind unica ființă capabilă să raționeze, critica distincției și a dualismului om-natură duce și la o critică a raționalității. Gândirea occidentală lucrează cu un set de distincții duale precum spirit-corp, rațiune-natură, cultură-natură, rațiune-emoție, masculin-feminin. Teoria feministă susține că modelul occidental de umanitate este bazat pe masculinitate, pe caracterizarea umanității în opoziție cu natura și cu feminitatea, iar o dată cu respingerea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
occidentale asupra relației omului cu natura îl reprezintă recunoașterea pe baze științifice a faptului că omul este parte a naturii, că bunăstarea sa depinde de funcționarea și integritatea ecosistemelor. Recunoașterea acestei poziții a omului în biosferă presupune reconsiderarea contextuală a raționalității și punerea ei în relație și echilibru cu sensibilitatea și emotivitatea umană, aspecte care sunt specifice unei perspective feministe. Una dintre criticile din perspectivă ecofeministă este expusă în termenii eticii virtuților. Degradarea mediului este expresia unor capacități limitate ale sensibilității
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
din imaginea care nu trimite la vreun fapt al creației, ci este însuși conturul luminos al increatului. Când Ion Barbu vorbește despre "lumina imanentă" sau "obscură" pe care poezia trebuie să o reveleze în altă zonă decât în cea a raționalității sau despre sondajele "în structura nevăzută a existenței"1, el se referă la un fel de a înțelege actul poetic drept "reprezentarea formelor posibile de existență"2 (s. n.), la un infrarealism care "cercetează bazele percepției pentru a-i deduce legea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
comunicare terapeut-pacient. Erickson (Erickson, 1989) obișnuia să înceapă procesul de terapie utilizând povestiri (metafore, prescripții secondate de ritualuri, acțiunea interpersonală) cu conținuturi diferite: semnificațiile puterii de a învăța ale ființei umane (scopul: stabilirea unui cadru de cooperare, comuniune spirituală); absurdul raționalității conștiente a omului (scopul: dezorganizarea/ destabilizarea minții conștiente); utilizarea metaforelor-paradox, care nu au nici o legătură cu problema psihologică a pacientului (scopul: crearea unui cadru-modificat care să confere pacientului libertatea de a identifica în sine însuși, soluțiile latente ale propriei probleme
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
subordonate scopurilor diferite ale discursului terapeutic și/sau ale celorlalte tipuri de discurs. Discursul terapeutic cultivă paradoxul, simbolul etc. - elemente ce dinamizează nivelul intuitiv. Discursul științific utilizează noțiunile, explică/ problematizează/ dezvoltă conceptele, istoria unui concept/ a unei științe, activând nivelul raționalității. Din perspectivă constitutivă, discursul terapeutic este - în linii mari - un discurs fondator format, așa cum susține literatura de specialitate "prin tematizarea propriei constituiri" (idem). Dar, spre deosebire de discursul fondator consacrat, a cărui tematizare este exterioară (de natură culturală, politică, religioasă etc.) tematizarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
XVIII-lea. Dimensiunea etică managerială dar mai cu seama a afacerilor, a fost conceptualizată din perspectiva a doua coordonate: etica individuală, etica socială. A. Smith (L. Baciu, 2005) a dezvoltat conceptele eticii individuale (corelate cu ontologia vieții interioare, axiologia, teoria raționalității), prin concepte precum: bunăvoința, generozitatea, gratitudinea, compasiunea, prudența, autocontrolul, justiția comutativă. În limbajul actual al economiei europene comportamentul este marcat prin numeroși termeni și constructe conceptuale, adaptate domeniului: ajutor reciproc, angajament, asigurare, asistența socială, cooperare, mustrare, mutualitate. Chiar dacă, de la A
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
e devastator: se naște individul-masă, se instaurează dificultatea comunității de a gândi la destinul său și de a iniția proiecte, operațiune pe care o cedează unui grup dominant. Astfel se Încurajează indiferența sau, cum zic psihosociologii, lenea socială; așa triumfă raționalitatea instrumentală care ucide aspirația de altceva și Înlesnește drumul supunerii la proiecte străine. Examinând puterea din perspectivă clinică, ca facilitatoare a unor maladii sociale, ca psihopatologie, Eugène Enriquez, analist social din școala psihosociolgiei clinice, Încearcă să găsească o explicație la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
conștiința colectivă și, nu În ultimul rând, prin carisma personală. Actorul autentic propune idealuri, se plasează În inima acțiunii, devine sursă de orientare În mișcările sociale, conduce rezistențele colective. Dacă e un gânditor critic sau ideolog, el pune În chestiune raționalitatea structurilor sociale a sistemelor sociale, luptă Împotriva birocrațiilor și structurilor rigide. Poziția sa are Întotdeauna o notă conflictuală, el inspiră punerea În discuție a structurilor cognitive anchilozate, stimulează orientarea către schimbarea socială. Din perspectiva psiho sociologică, el se angajează, prin
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la o viziune comună, la o construcție a realității care să satisfacă pe toți cei implicați. Alții pot fi doar spectatori la acest schimb interactiv. Ceilalți - fermenții autentici ai schimbării, fondatorii, constructorii, promotorii gândirii critice liberale -, cei care propun o raționalitate productivă și Încrederea În valori, nu sunt Însă atât de vizibili, n-au puterea și vitalitatea demolatorilor și activiștilor. Realizările lor sunt adesea complexe din punct de vedere cognitiv, inaccesibile consumatorilor de joc mediatic, nespectaculoase, plictisitor de raționale; sunt puțin
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ce egalează doar foamea de poziții, putere și bunuri manifestată de activiștii primului val de comuniști. Nexus-ul este un reflex al contextului social, o excrescență a sistemului de formare făurit - ideologic - de acesta, o sfidare a cunoașterii autentice și a raționalității. Corupe, deturnează, viciază și demonetizează cuvinte nobile, le Împing Într-o zonă ambiguă, le fac nefrecventabile. Dar are o logică a sa, o logică naturală: conține soluții individuale salvatoare, căi prin care actorul social Își poate prezerva demnitatea și Încrederea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]