9,883 matches
-
Într-o oarecare ordine În cazul studenților, cu profesorii situația a fost complet diferită. Membrii institutelor de partid Își făcuseră multe iluzii privind posibilitatea de a-și putea continua activitatea sub alte forme. Era totuși clar că o schimbare politică radicală se impunea și că, din acest punct de vedere, Parteihochschule Karl Marx era foarte discreditata, În vreme ce academia beneficia de o imagine mai bună, mai ales datorită inițiativei de a angaja discuții cu SPD, organizate În 1987 (vezi Plener, 1991, pp.
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
științifice În jurul noilor teme și noilor obiecte de cercetare. Mai multe inițiative, În Franța și Germania, au Încercat să răspundă schimbărilor intervenite. În contextul reunificării, spațiul german al științelor sociale și politice este cel ce a cunoscut mutațiile cele mai radicale: În Vest, ca urmare a declinului instituțiilor specializate În studiul RDG și Europei de Est, iar În Est ca urmare a Închiderii sau privatizării institutelor est-germane considerate a fi prea mult marcate de ideologia comunistă. Pentru institutele germane de cercetare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
una prin excelență negativă, caracterizată prin absența sau estomparea unor trăsături identitare (pierderea rădăcinilor, non-aderența, neidentificarea...). „Purificarea” prin exil nu este niciodată totală, urmele originilor anterioare (naționale, sociale, profesionale) nu se șterg pe deplin nici atunci când asimilarea sau convertirea par radicale, ceea ce ar presupune sfârșitul exilului. Cea de-a doua eroare, „istoricista”, constă În reprezentarea exilului că o poveste (o „istorie”) continuă traversând epocile, de la Miron Costin și Dimitrie Cantemir la Vigil Ierunca și Norman Manea trecând prin Anna de Noailles
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
disidentei că noua formă de opoziție politică plasează orientarea ideologică (anticomunismul) În plan secund. Ruptură schismatica a disidentului față de „biserică” partidului apare, dimpotrivă, ca potențial mai subversiva decât cea a vechii opoziții anticomuniste, politic discreditata prin efectul cumulat al naționalismului radical (adepți ai soluției intervenției militare) și al uzurii exilului (necunoașterea realităților interne ale țărilor „comunizate”). Noii strategii americane și occidentale („destinderea”) i-au corespuns În Est măsurile de liberalizare internă relativă și apariția unei noi culturi literare, artistice, partial și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de a fi purtători ai virusului comunist, a căror „deparazitare” a fost cerută În presa exilului. Această tensiune Între „exil” și „disidenta” a accelerat procesul de diferențiere politică: punerea În cauză a pretenției regimului de a fi produs o ruptură radicală În 1965, evidențierea elementelor de continuitate și a conservării structurilor staliniste; constituirea unei tradiții a rezistenței, care să apere păstrarea memoriei și să condamne tendința către uitare și refulare a majorității, acuzate de complicitate prin amnezie cu opresorul; În sfârșit
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pare În mod special semnificativă este cea a lui Heinrich Opitz, șeful departamentului de filosofie de la Parteihochschule Karl Marx, al cărui articol, apărut În Theorie und Praxis, revista școlii, exprimă un punct de vedere moderat, demarcîndu-se În special de poziția radicală a lui Harich; cf. Opitz (1988, pp. 111-118). Pentru debuturile sociologiei În RDG, vezi Ludz (1972). Pentru bilanțul cercetărilor sociologice asupra structurii sociale, I. Lötsch (1991, pp. 139-148) și M. Lötsch (1990, pp. 552-555); vezi, de asemenea, Simon și Sparschuh
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1932), face obiectul celor două volume din Istoria literaturii românești contemporane (1934). În cuprinsul acesteia, literatura secolului al XX-lea, în special cea de după 1918, e considerată din perspectivă îngust ideologică, de pe poziții naționaliste rigide și în spiritul conservatorismului estetic radical. Modalitățile artistice noi, moderne sunt respinse tranșant și menținute în atenție cele tradiționale, oricât de epigonice. Tudor Arghezi e pus la stâlpul infamiei și sunt apreciați cu bunăvoință, chiar elogiați, autori submediocri. Însă contribuția la cunoașterea literaturii de până la 1900
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
și perspectiva feministă, acestea nu constituie teorii propriu-zise, ci mai mult modalități și tematici de abordare. De asemenea, în literatura de specialitate consacrată teoriilor despre familie, în particular, raportului funcționalism-confictualism, se vorbește (vezi, de exemplu, Leeder, 2004) de teorii critice radicale, începând cu cele care încearcă să explice stări și fenomene ale micromediului familial (neînțelegeri, violențe, disrupții) prin inegalități macrosociale (de clasă, de etnie, de gen social, de vârstă) și până la aplicarea teoriei sistemului mondial, datorată lui I. Wallerstein (1974). Mizând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu cunoaște neapărat o îmbunătățire, ci, dimpotrivă, cel puțin pentru o perioadă, ea poate ajunge la situații de criză, cu efecte negative pe multiple planuri, inclusiv pe cel al sporirii violenței domestice (vezi și 6.5). În spiritul teoriilor critice radicale se înscriu și unele accente ale ideologiilor feministe, pomenite mai la început, cum ar fi, de pildă, așa-numita teorie a conduitei „rebel-sfidătoare” (queer theory, Leeder, 2004), în viziunea căreia oamenii, bărbații, dar cu deosebire femeile, ar trebui, mai mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fost însoțită de o descărcare corespunzătoare (în multe împrejurări nici parțială) de sarcinile casnice tradiționale. Chiar dacă propaganda oficială proslăvea egalitatea dintre bărbat și femeie, practic ea era departe de a fi realizată. Și chiar dacă la nivelul abstract nevoia de restructurări radicale în activitățile casnice era accentuată, la nivelul concret era mai puțin prezentă. Distanța dintre ideologie și fapte poate fi urmărită însă și pe datele din țările occidentale, unde oricum mentalitatea era și este mult mai operant egalitaristă. Efectuând o anchetă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și stăteau cu părinții primeau bani din cutia cu banii casei pe care o păstra mama, în special după 1989, copiii au devenit mai independenți și în societatea românească în administrarea propriilor bani, chiar dacă mai locuiesc cu părinții. O turnură radicală a survenit prin aceea că, lucrând în străinătate, acum mulți tineri sunt ei principalii deținători și organizatori ai banilor familiei. Abordările cu tentă economică mizează foarte mult pe analiza relațiilor dintre diferite tipuri de bugete familiale (monetar, de timp personal
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
epistemic al subiectivității pure, al dragostei în sine pentru ființele umane. Cred totuși că deocamdată este greu să se înțeleagă diferențele marcante dintre Est și Vest, dintre societățile tradiționale și cele moderne, fără a invoca un factor cultural important: schimbarea radicală de filosofie asupra vieții și familiei. În societatea tradițională (cel puțin în Europa rurală Centrală și de Est), axul principal al acestei concepții era că, de la un moment dat, părinții nu mai trăiesc atât pentru ei, cât pentru realizarea în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
el simplu. Aducerea pe lume a copilului satisface orgoliul parental și patronimic, dar în același timp acum are în copil un concurent la timpul și afecțiunea soției. Copilul în cuplul conjugal produce o nouă situație. De aceea, putem înțelege transformările radicale care survin de foarte multe ori în relațiile dintre cei doi și stingerea marii iubiri. Am în vedere aici următorul fenomen: la nivelul conștiinței comune, oamenii rămân de multe ori nedumeriți de ce doi tineri care s-au înțeles atât de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
condiționărilor multiple dintre ele și mediul socioistoric, este rezonabil să admitem că, odată existente în mentalitatea indivizilor, acestea le influențează deciziile de viață. Arătam la începutul acestui subcapitol că orientarea valorico-atitudinală este invocată ca un factor în sine al schimbărilor radicale produse în aranjamentele de viață ale lumii contemporane. Un alt factor important, nu fără conexiune cu primul, este emanciparea femeii, cu deosebire independența ei economică. De fapt, în mare măsură, cauzele „crizei” familiei moderne sunt identice cu cele ale divorțialității
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Foarte multe probleme și crize de familie se datorează unor situații pe care, în termeni clasici, le-am putea numi „obiective”, adică independente de voința și conștiința individului. Evenimente exterioare, ca accidentele, multe boli organice și psihice, crize economice, schimbări radicale în habitat, nu depind de indivizi și familie. Astăzi, mai frecventă este exprimarea că ele nu sunt sub controlul celor ce suferă impactul lor. Am rămas la sintagma clasică, termenul „obiectiv” figurând între ghilimele pentru a sublinia, pe de o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
social (social worker), o familie este cu probleme și atunci când aceasta nu și le recunoaște. Ceea ce nu e cazul cu psihoterapeutul. O proeminentă figură a terapiei familiale americane, J. Haley (1976, p. 5), nota în acest sens că „...oricât de radicală ar fi poziția unui terapeut ca cetățean, datoria lui profesională este să lucreze cu unitatea socială pe care o poate schimba, în vederea rezolvării problemei prezentate de client”. În același timp, chiar dacă nu cu tehnici psihoterapeutice foarte avansate, lucrătorul social face
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
4. Abordarea sistemică și redescoperirea individului: terapia cognitivătc "9.3.4. Abordarea sistemică și redescoperirea individului\: terapia cognitivă" Tratarea familiei ca unitate - terapia de cupluri maritale și grup familial -, a devenit o practică curentă astăzi. S-a produs deci schimbarea radicală de la intrapersonal la interpersonal (vezi 9.2.2.). Să observăm însă că relațiile funcționează între indivizi, că ele se interiorizează în psihicul individual, că cei ce gândesc, interpretează și acționează sunt acești indivizi, și nu „relațiile” sau „sistemul” și că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bulversări și în cel familial, antrenând dezintegrări totale sau parțiale. Respectivele tendințe sunt prezente ca tipuri de reacții ale diferitelor familii (unele reacționează centripet, altele centrifugal), dar pot fi detectate ca forțe contradictorii în același mediu familial. Perioada de schimbări radicale, de tranziții și reforme, dar și de confuzii pe care societatea românească le cunoaște în prezent se repercutează din plin și asupra grupului familial, el aflându-se în situația mai sus schițată. Problemele familiei din țara noastră s-au intensificat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1938 până la numărul 9-11/1941 că este editată ca „organ al ziariștilor români din Transilvania”. În presa naționalistă din preajma și din timpul celui de-al doilea război mondial, publicația se manifestă ca una dintre promotoarele cele mai consecvente și mai radicale ale ideologiei totalitare, antidemocratice și rasiste. În articolul-program Ce vrem! este anunțată intenția de a contribui la „strivirea tuturor agenților dizolvanți și parazitari” din societate și la „ridicarea la suprafață și punerea în valoare a tuturor energiilor vii ale neamului
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
Pitarul Zăvoiescu, Konstantin ș.a. Temperament frenetic, însuflețit de încrederea în „steaua României”, în idealurile sale uneori utopice, acest exponent al mesianismului pașoptist a lăsat imaginea unui spirit exaltat și fulgurant, realist și visător. Preconizând revoluția - o revoluție burgheză - ca mijloc radical de preschimbare a vechilor rânduieli, R. se arată un vrăjmaș al marii proprietăți individuale, dar, sub înrâurirea lui Proudhon, ca și a lui Saint-Simon, admite proprietatea ca rod al muncii. Credința lui în progres e de nezdruncinat și, sub influența
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
de vitalitatea lor debordantă. Perspectiva devine panoramică prin acumulări de fragmente ale cotidianului, tendință predominantă în volumele Flacăra de magneziu (1980), Mașina de scris, Trupuri pe ecranul de radar (1982), Viața în infraroșu, Podul Grant (1992), ce marchează o schimbare radicală. Orașul nu mai este privit ca un spațiu ideal pentru împlinirea visurilor (inclusiv a celor erotice), ci, dimpotrivă, ca unul devastator, care anulează identitatea insului, condamnându-l la solitudine. Imaginea supertehnicizată, la nivel planetar, a megapolisului sfârșitului de veac agresează
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
din ce În ce mai mari. Crearea burgheziei este o bună ilustrare a acestui proces În desfășurare. În timp ce diferențierea a fost o parte integrantă a dezvoltării Încă de la Începutul aventurii noastre umane, până În era modernă, pretenția individului la independență nu a devenit atât de radicală. Ideea unui individ autonom a cărui libertate era bazată pe abilitatea de a acumula bogăție și de a-i exclude pe alții din domeniul său material era atât de extremă, Încât a amenințat cu dizolvarea naturii sociale a vieții umane
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În acord cu credința lor. Eventual Însă conținutul religios s-a pierdut În Europa, dar valorile au rămas și au devenit un element esențial În dezvoltarea etosului capitalist. Niciodată până atunci În istorie oamenii nu și-au impus asemenea restricții radicale. În trecut, controlul asupra comportamentului oamenilor era cel mai adesea impus din exterior, de către familia extinsă sau de către guvern și elite, cu ajutorul constrângerii și al violenței. Într-o epocă a formării noului individ autonom, fiecare persoană devenea acum propriul său
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În lume. Piața capitalistă și statul-națiune sunt paradigma instituțională definitorie pentru era modernă, așa cum Biserica și ordinea feudală au fost În Evul Mediu. și, la fel cum schimbările spațio-temporale au dus la sfârșitul aranjamentului medieval, acum, din nou, schimbările spațio-temporale radicale duc atât la slăbirea piețelor naționale și a statelor-națiune, cât și apariția rețelelor comerciale globale și a spațiilor politice transnaționale precum Uniunea Europeană. Faptul de a regândi lumea dincolo de piețele capitaliste și de statele-națiune va fi probabil la fel de discutabil și aprig
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
chiar mai vulnerabilă la fluctuații, colaps sau reordonare. Prigogine crede că o complexitate sporită creează condițiile pentru evoluție. Economia noastră globală complexă, cu un mare flux de energie, este un prim exemplu de structură disipativă a lui Prigogine. O schimbare radicală În fluxul de energie, În orice parte a sistemului, poate afecta Întregul sistem și duce fie la colaps, fie la reorganizare la un nivel de performanță mai ridicat și mai complex. În era modernă, când distanțele erau Încă semnificative, timpul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]