17,060 matches
-
cu măsuri verzi (soluții bio-inginerești) - exemple: vegetație acvatică, saltele și rulouri din fibră de cocos, plantări de salcii, bușteni, fascine. În cazul în care nici aceste soluții nu se dovedesc a fi eficiente din punct de vedere hidraulic, se va recurge la suplimentarea cu măsuri structurale(gri). Figura 6 - Integrarea secvențială a Managementului Natural al Inundațiilor și a Soluțiilor Verzi/bio-inginerești în Managementul Riscului la Inundații Implementarea soluțiilor de tip management natural al inundațiilor este realizată pe baza următoarelor tipuri de măsuri
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu
DECIZIA nr. 19 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295107]
-
a instrumentelor diplomatice, în cadrul cooperării pentru dezvoltare, comerțului și vizelor, și care iau în considerare aspectele geopolitice, precum și impactul politicilor Uniunii în interiorul și în afara ei; ... 11. recomandă evaluarea permanentă a sistemelor informatice, inclusiv a celor care recurg la inteligența artificială, în vederea protecției frontierelor externe, din perspectiva efectelor pe care acestea le au asupra drepturilor fundamentale; ... 12. susține un regim juridic mai strict privind returnarea resortisanților țărilor terțe care atrag riscuri de securitate, în contextul sistemelor de
HOTĂRÂRE nr. 17 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295377]
-
de mită. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, autorul acesteia susține, în esență, că sintagma „în totalitate“, din cuprinsul acestor prevederi legale, restrânge în mod nepermis dreptul de a recurge la procedura simplificată, contrar dispozițiilor art. 21 alin. (3) și ale art. 24 din Constituție. Susține că este obligat să recunoască toate faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, chiar dacă nu a avut nicio contribuție la săvârșirea unora dintre
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 47. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la problemele de drept ce fac obiectul prezentului recurs în interesul legii. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 48. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere care să prezinte relevanță pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Opinia judecătorilor-raportori 49. Prin raportul întocmit de judecătorii-raportori desemnați, conform art. 516
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295134]
-
stingerea dreptului subiectiv, rezultă că instanțele au avut în vedere că operațiunea putea fi făcută și la cererea persoanelor încadrate cu contract individual de muncă. ... ... X.2. Asupra fondului recursului în interesul legii 60. Problema de drept ce formează obiectul prezentului recurs în interesul legii vizează modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 612 alin. (1) din Codul administrativ, potrivit cărora „Prin excepție de la prevederile art. 464, până la data de 1 ianuarie 2020, calitatea de funcționar public se poate
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295134]
-
de soluționare privitor la această chestiune. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu există, în prezent, practică judiciară care să justifice promovarea unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul sesizării. ... 88. Și condiția ca soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere este îndeplinită, instanțele fiind chemate
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
de ultimă instanță (ultima ratio) - în care se precizează că „anchetele și sancțiunile penale pot avea un impact semnificativ asupra drepturilor cetățenilor și au un efect stigmatizant. Prin urmare, dreptul penal trebuie să rămână întotdeauna o măsură la care se recurge în ultimă instanță. Prin urmare, legiuitorul trebuie să analizeze dacă alte măsuri decât cele de drept penal, de exemplu regimuri de sancțiuni de natură administrativă sau civilă, nu ar putea asigura în mod suficient aplicarea politicii și dacă dreptul penal
DECIZIA nr. 190 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298438]
-
a instituit o îndatorire suplimentară în sarcina angajatorilor - instituții sau autorități publice - obligație generată de constrângerile bugetare care au determinat edictarea acestor acte normative și care sunt expuse în notele de fundamentare care le prefațează, și anume obligația de a recurge la soluția subsidiară a compensării în bani a orelor suplimentare prestate, cu majorarea de 75% inclusă, numai în situații excepționale, cum ar fi pentru personalul cu statut special care are atribuții pentru desfășurarea activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut
DECIZIA nr. 64 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296571]
-
gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. “ ... 88. Recurgând la metodele de interpretare gramaticală, logică și sistematică a textelor de lege enunțate, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că sistemul de salarizare reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017 determină cadrul general aplicabil în materia salarizării personalului plătit din fonduri
DECIZIA nr. 46 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296538]
-
maximum 3 ani înainte de data completării și transmiterii online a planului de afaceri. ... 52. Prin Legea nr. 218/2020 a fost introdusă și norma a cărei aplicare în timp, prin raportare la data încheierii acordului de finanțare, formează obiectul prezentului recurs în interesul legii, cuprinsă în art. 6^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2017: „În perioada contractuală de implementare și monitorizare, beneficiarii nu pot înstrăina părțile sociale ale societății într-un procent mai mare de 49%. “ ... 53
DECIZIA nr. 7 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299644]
-
epuizate ale unor situații juridice anterioare și consecințele și efectele viitoare ale acestor situații juridice, adică nerealizate în momentul intrării în vigoare a legii noi. ... 65. În raport cu aceste argumente de ordin general, pe deplin aplicabile în soluționarea prezentului recurs în interesul legii, și luând în considerare, totodată, scopul reglementării și modul în care norma juridică supusă interpretării se integrează în contextul normativ și în evoluția legislativă rezumate mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prima dintre
DECIZIA nr. 7 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299644]
-
îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
îndoielnice, neclare), stabilite ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, apte să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății. ... 61. În maniera în care este formulată întrebarea, instanța de trimitere pleacă de la premisa conform căreia sporurile enumerate de art. 7 alin. (1) din anexa nr. II
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
toate instanțele judecătorești, cu consecința prevenirii sau sistării divergențelor jurisprudențiale în fază incipientă, în cadrul acestui mecanism nefiind posibilă o determinare, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
drept îndoielnice, stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificate a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele
DECIZIE nr. 185 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299775]
-
mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, și Hotărârea
DECIZIA nr. 594 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298494]
-
nu este echitabil faptul că în art. 21 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 nu s-a specificat în mod expres termenul de contestare a evaluării anuale a unui angajat, ceea ce înseamnă că angajatul poate recurge la această cale chiar depășind și termenul general de prescripție extinctivă de 3 ani. ... 11. În concluzie, susține că, prin modul în care a fost legiferată norma criticată, nu se respectă principiul predictibilității, în sensul că lipsește pârâta de a
DECIZIA nr. 679 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298919]
-
nu este echitabil faptul că în art. 21 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 nu s-a specificat în mod expres termenul de contestare a evaluării anuale a unui angajat, ceea ce înseamnă că angajatul poate recurge la această cale chiar depășind și termenul general de prescripție extinctivă de 3 ani. ... 21. Or, aceste susțineri privind natura juridică și durata termenului de contestare la instanță a răspunsului primit la contestația privind evaluarea anuală a personalului silvic vizează
DECIZIA nr. 679 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298919]
-
mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, și Hotărârea
DECIZIA nr. 598 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298492]
-
impune ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, prin aceasta înțelegânduse că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite (a se vedea și Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 5 mai 1998, pronunțată în Cauza C-157/96 National Farmers’ Union
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
plătite conform acestei reglementări reprezintă o cheltuială deductibilă din perspectiva impozitului pe profit. ... 33. Curtea reține că legiuitorul este competent să reglementeze contribuția la Fondul de Tranziție Energetică într-un cuantum ridicat, însă, în același timp, are obligația constituțională să recurgă la o dimensionare corespunzătoare a acestuia și, astfel, să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea scopului legitim urmărit și să păstreze un raport rezonabil între acestea, în concordanță cu principul est modus in rebus. În aceste condiții, cuantumul
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
îndoielnice, neclare) stabilite ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
cu durata de 10 minute; ... b) dacă nu este provocată tusea, se recomandă bolnavului să facă efort de tuse voluntară în următoarele 10 minute. ... c) în caz de insucces, se reia aerosolizarea cu durata de încă 10-20 minute sau se recurge la altă procedură de recoltare. ... Lavajul laringo-traheal a) pacientul face gargară cu xilină 1%, repetat de 2 ori; ... b) cu o seringă cu canulă curbă, sub controlul oglinzii laringiene se introduc 5-10 ml ser fiziologic steril; ... c) tusea productivă apare
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]