KorAP: Find »[drukola/base=reglementare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...104 105 106 ...11369 >

284,218 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

un complement al acestuia. Spre exemplu, la începutul secolului al XX-lea, SUA au acordat monopolul telefoniei companiei AT and T pe baza principiului că doar un sistem interdependent și universal poate furniza un serviciu public eficace. Uniunea Europeană a introdus reglementarea serviciului public, ca fiind "un serviciu minimal cu o calitate specificată, oferit oricărui utilizator la un preț accesibil"5. Potrivit regulilor comunitare, activitățile acoperite de această noțiune sunt: telecomunicațiile, serviciile poștale, furnizarea energiei electrice, transportul pe calea ferată și serviciile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
dotat cu o structură federală, precum S.U.A. sau Germania, nivelele locale ale puterii politice au un cîmp de acțiune extins și sunt destul de autonome față de puterea centrală. Ele dispun de bugete proprii importante și de largi puteri legislative și de reglementare. Acesta este și cazul Elveției, autodeclarată confederație, care are doar cinci legi federale, în rest toate responsabilitățile revenind cantoanelor. Termenul de confederație se aplică, de fapt, unei uniuni de state, care rămîn suverane, model pe care mulți îl propun pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
politică, iar responsabilitățile sunt mai bine precizate. Autonomia nu este consacrată doar ca principiu, ci în mod efectiv, puterea de decizie a autorităților locale fiind substanțială, ceea ce poate duce la constatarea unor per-formanțe superioare față de organisme similare din țările continentale. Reglementările sunt mai clare, iar intervențiile și controalele guvernului central mai reduse, mai rare. În sistemele cu o autonomie ridicată, cum sunt cele federale, libertatea decizională a autorităților locale este desigur mai ridicată și ea este susținută prin reglementări legale clare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
țările continentale. Reglementările sunt mai clare, iar intervențiile și controalele guvernului central mai reduse, mai rare. În sistemele cu o autonomie ridicată, cum sunt cele federale, libertatea decizională a autorităților locale este desigur mai ridicată și ea este susținută prin reglementări legale clare și prin resurse financiare obținute prin impozitare directă. Aceste autorități își definesc singure politicile de dezvoltare, sau în acord cu guvernul central. În sistemele cu autonomie limitată, autoritățile locale acționează ca agenți ai guvernului central în executarea politicilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
și prin resurse financiare obținute prin impozitare directă. Aceste autorități își definesc singure politicile de dezvoltare, sau în acord cu guvernul central. În sistemele cu autonomie limitată, autoritățile locale acționează ca agenți ai guvernului central în executarea politicilor specifice, iar reglementările și controalele sunt mai extinse. Majoritatea impozitelor se duc către bugetul central, bugetul local finanțîndu-se din impozite și subvenții. Principiul de bază în acest caz îl constituie interacțiunea din-tre guvernul central și guvernările locale, care se influențează mutual. Este sistemul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
globalizării. Politicile acestora au început să se coreleze (vezi Adunarea Regiunilor Europei, sau Congresul Puterilor Regionale și Locale din Europa). Descentralizarea a devenit esența acestor reforme în majoritatea țărilor dezvoltate și nu numai. Rolul guvernărilor locale a crescut, birocrația și reglementarea centralizată au diminuat, s-a răspîndit practica subvențiilor tip "bloc", sau globale, standardele de performanță tehnică și economică. În domeniul servici-ilor publice au fost preluate metode din practica afacerilor, întărindu-se rolul contractelor, al prețurilor liberalizate și asumarea responsabilităților, în cadrul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
a impactului acestora asupra ansamblului economic național și/sau internațional, asupra bunăstării cetățenilor. Natura tranzacțiilor, luarea deciziilor și alocarea resurselor sunt diferite față de sistemul privat. Economia publică examinează prestațiile sectorului public, ca și diferitele intervenții ale Statului, preponderent financiare, sau reglementări de natură juridică, realizate cu scopul de-clarat de a promova o ameliorare a bunăstării individuale și colective și o mai bună justiție socială. Sunt analizate politicile economice ale autorităților publice, cele redistributive, de stabilizare și stimulare a creșterii economice, de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
să le cumpere, în timp ce bunurile publice pot fi la îndemîna oricui, chiar dacă nu se plătește în mod direct pentru ele. Ei bine, decizia dacă un anume serviciu să fie furnizat de guvern sau de companii private, modul de plată, precum și reglementarea sau controlul prestării serviciului este o decizie de politică publică. Iar decizia politică nu se ia atît pe criterii explicite, economice, cum sunt profitabilitatea sau recuperarea investițiilor, cît pe altele care privesc distribuirea avuției, controlul asupra pozițiilor economice, menținerea sănătății

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
acestea, guvernul este considerat un furnizor important, dar nu dominant de bunuri și servicii. În general, cheltuielile guvernamentale acoperă în aceste economii 25-50% din P.N.B. Sectorul privat este predominant, dar și acesta este reglat prin intervenții guvernamen-tale (prețuri, subvenții, impozite, reglementări). Opusul economiilor mixte sunt cele de tip socialist sau comunist. Aici toate deciziile economice sunt luate în colectiv de comitete dirijate politic. Prețurile sunt administrate de Stat, la fel veniturile și cantitățile produse și distribuite. Proprietatea aparține, aproape integral, Statului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
ar fi: dreptatea, echitatea, justiția, libertatea, realizabile prin intermediul instituțiilor poli-tice și culturale ale societății. Măsurile de promovare a eficienței și competitivității se întemeiază pe protejarea intereselor economice prin intermediul legilor anti-monopol, al legilor proprietății, prin măsuri împotriva fraudei, a corupției, prin reglementări corespunzătoare ale sistemului bancar, ale piețelor financiare și de asigurări, prin asigurarea (respectarea) independenței justiției etc. Pentru a nu afecta perfomanțele sectorului privat, guvernul ar trebui să se bazeze mai mult pe mijloace indirecte de reglare a activității economice, în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
pieței. 2) O funcție importantă a tuturor guvernelor o reprezintă protecția drepturilor individuale. Pentru asigurarea acesteia s-a constituit uneori o adevărată birocrație guvernamentală, mulți preferînd să se protejeze singuri, în măsura posibilului, decît să fie protejați de guvern prin reglementări îngrăditoare de libertate. Dar există drepturi pe care le poate garanta numai Guvernul, cum ar fi: dreptul la muncă, accesul la sistemul juridic, protecția socială a categoriilor defavorizate. Trasarea corectă a liniei de demarcație între libertatea acordată pieței de a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
criteriilor lui Pareto ar fi ocolite. Toate aceste discuții pun în evidență dificultățile de selectare și de aplicare a unui criteriu potrivit, cuantificabil, pentru evaluarea rolului guvernului în economie și aprecierea prestației sale. Măsuri se impun în continuare pentru simplificarea reglementărilor, a labirintului de controale și a sistemelor protecționiste și introducerea de reguli, instituții, politici care să sprijine piețele eficiente și să îmbunătățească distribuția. În ultimii zece ani, rolul Statului în politica economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Sector Economics, Mac Millan, 1995. J. Bernard prezintă pentru bunurile mixte următoarele caracteristici: caracterul de excludere; rivalitatea; creșterea sau descreșterea calității cînd cantitatea de consum se schimbă. Relația dintre calitate și cantitate este numită colaționare și este baza pentru o reglementare optimă din partea guvernului și pentru stabilirea tarifelor pentru acest tip de bunuri. Prin urmare, diferențele dintre bunurile private și cele publice derivă din caracteristicile lor. Un echilibru se stabilește pentru un bun public atunci cînd capacitatea totală de a plăti

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
mai mult o eventuală compensare. Se întîmplă ca activitatea poluantă să fie de multe ori mai pro-fitabilă decît cele care suportă consecințele poluării. Dar această abordare nu trebuie să conducă la considerentul că doar o intervenție publică în formă de reglementare ar fi soluția. În fapt, chestiunea efectelor externe se prezintă astfel: pînă unde se poate accepta desfășurarea unei activități generatoare de costuri externe, ce pot fi eventual compensate? Sau, în mod simetric, plecînd de la ce prag al costului extern trebuie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
există cu alte cuvinte și obstacole obiective. Este greu să apară suficienți furnizori de servicii publice pentru a impune concurența. Apoi, un mediu concurențial amenință stabilitatea locurilor de muncă, a veniturilor celor din sistem, nu puțini (55% în România), iar reglementările privind protecția consumatorilor sunt necesare oricum. O mare problemă o constituie arieratele din sistem. În multe ca-zuri, populația a ajuns atît de săracă încît, pur și simplu, categorii întregi nu au de unde plăti, firmele devin falimentare de asemenea și se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
pur etatistă, formule de parteneriat care, adaptate la situații specifice, se pot dovedi de succes. Parteneriatul public-privat are avantajul că nu implică costuri prea ridicate pentru buget. Este o formulă care poate crea piața, adapta mentalitățile și mercantiliza comportamentele. Legislația, reglementările trebuie să fie permisive, iar managementul calificat. Parteneriatul poate consta în subcontractarea de lucrări publice, concesionarea de terenuri și capacități, franșizare și crearea de între-prinderi mixte. Subcontractarea este recomandată atunci cînd există mai mulți furnizori competitivi și se poate organiza

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
reușită convingătoare în proporție de peste 65%, mai ales acolo unde serviciile publice sunt omogene, investițiile în noi tehnologii se fac la intervale mari de timp, iar concurența este destul de puternică. În situații de monopol natural, contractul de management va conține reglementări referitoare la tarifele serviciilor publice și la rezultatele ce urmează a fi obținute. Avantajele rezidă într-o presiune mai mică asupra bugetului, ameliorarea raportului preț/calitate, o productivitate și o rentabilitate sporite. Dezavantajul ar consta în faptul că astfel se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
statale și alte entități publice înregistrează costuri financiare, cunoscute sub numele de cheltuieli publice. Acestea reflectă opțiunile politice ale autorităților respective și sunt suportate de cetățeni. Astfel, cheltuielile publice ar putea fi definite ca fiind costurile realizării politicilor publice. Dar reglementările și legile emise de Stat dau naștere și la cheltuielile în sectorul privat al economiei, pe care unii autori le consideră tot cheltuieli, ca fiind costurile acțiunilor Statului. Cheltuielile publice se referă la: cheltuieli ale puterilor publice centrale și locale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
statului bunăstării (Welfare-State); socialismul, ca doctrină politică și economică; naționalizarea unor firme private; știința și noua tehnologie; crearea organizațiilor supranaționale (ONU, NATO, UE ș.a.); ajutorul extern acordat țărilor subdezvoltate; creșterea complexității economice naționale, ceea ce presupu-ne creșterea funcțiilor de coordonare și reglementare ale statului; inflația; modificările în numărul, structura și mobilitatea populației. Specialiștii sunt preocupați de nivelul optim al cheltuielilor, ca și de cel al fiscalității. Acest nivel poate fi definit ca punctul în care beneficiul tuturor cetățenilor pe seama cheltuielilor publice suplimentare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
cunoaște o erodare datorată unor cauze multiple, dintre care reținem: evoluția sistemelor fiscale de la preponderența impozitelor directe, mai bine percepută de contribuabili, la cea a impozitelor indirec-te, mai productive, dar care pot conduce la o "anesteziere" a plătitorilor; exagerarea în reglementări fiscale; ruptura dintre administrația fiscală, legislator și contribuabili, ca și neîncrederea acestora din urmă. În vederea combaterii acestei erodări a consimțămîntului, autoritățile încearcă să dezvolte strategii adecvate, încercînd la nevoie să lege creșterea impozitului de un anumit serviciu foarte solicitat, sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
reale ale populației și de preferințele sale politice, în timp ce dezavantajul major constă în dificultățile de coordonare la nivel național, de desfășurare a politicilor macroeconomice și de asigurare a echilibrelor la nivel național. Pentru surmontarea acestui dezavantaj, autoritățile centrale pot introduce reglementări legale și financiare privind partajarea sarcinilor și a responsabilităților. Apoi, ele au la dispoziție mecanisme de control, evaluare și audit, instituirea de standarde, caiete de sarcini etc, ca și diferite instrumente politice și legislative. Descentralizarea bugetară presupune constituirea în fiecare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
unui principiu de unanimitate, care ar însemna să te dai pe mîini tot mai exigente, ci pe un ansamblu de forțe și de contraforțe. Important este că există protecția necesară. Alegerile sunt un element al acestei protecții, constituția, legile și reglementările sunt un alt element. James Buchanan a insistat mult asupra chestiunilor constituționale, aflate în inima mizelor privind eficiența și echitatea, ce caracterizează viața socială. Putem visa la o societate transparentă și la o putere justă și respectată. Aici intră și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
randamente de substituție. Pe de altă parte, importanța costurilor fixe și strategiile disuasive ale firmelor prezente pe piață pot limita conte stabilitatea acesteia. Iată deci că procesul concurențial poate antrena, el însuși, limite ale concurenței (!...). De asemenea, chiar în absența reglementărilor sau instituțiilor care să limiteze concurența, economia reală nu funcționează întotdeauna în condiții care să garanteze tarifarea la nivelul costului marginal. 4.2.1.2. Efectele externe (externalitățile) Deciziile agenților economici individuali au efecte asupra altor agenți. Interdependența dintre aceștia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
conduc la o supraproducție de bunuri avînd efecte externe negative și la o subproducție de bunuri avînd efec-te externe pozitive, în raport cu producția optimală pentru colectivitate. Efectele externe pot deci justifica o intervenție a Statului pentru a corecta slăbiciunile pieței. Prin reglementări diverse și prin fiscalitate, Statul caută astfel să internalizeze efectele externe, adică să reintegreze costurile și avantajele sociale în calculul economic individual. De exemplu, deoarece indivizii (cu excepțiile de rigoare, desigur) ar consuma în mod spontan mai puțină educație și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
sau privatizări; sprijinirea sectoarelor motor, sau a celor aflate în declin (prin acordarea de subvenții și/sau reduceri de sarcini fiscale și sociale). Al doilea tip, de inspirație mai liberală, vizează ameliorarea condițiilor generale de exercitare a activității productive prin: reglementarea sau dereglementarea activităților economi-ce vizînd creșterea ocupării, protecția mediului, legislație privind concurența, piețele publice ș.a. o anumită politică în materie de impozitare a capitalului și a muncii, o alta în materie de amenajare a teritoriului cheltuieli de infrastructură, politici de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]