15,087 matches
-
umbra acestora. Nu este cazul și la Cohen. Punctul de plecare devine cultura și nu structura, analiza concentrându-se mai mult pe sens decât pe formă. Identificarea manierei simbolice de construcție a comunității tinde să reducă uneori prea mult din relevanța pe care aspectele "materiale" o au. Comunitatea ar exista în mințile membrilor și nu ar trebui confundată cu aserțiunile geografice sau sociografice. Prin extensie, realitatea granițelor comunităților stă în gândire, în semnificațiile pe care oamenii le atașează acestora și nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
oamenii, studiile sugerează că variabilele relevante nu sunt reprezentate de natura oamenilor din zonă, ci de distribuția spațială a legăturilor de rudenie, a identității religioase sau etnice sau a ocupației. Accentuarea procesului de construire a granițelor simbolice a făcut ca relevanța densității materiale a relațiilor sociale, considerată în mod tradițional un element necesar al conceptului comunitate, să fie mult diminuată. Deși analizele par să dea tot mai mult câștig de cauză dimensiunilor simbolice în constituirea comunităților, în dauna locului, a spațiului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că stabilirea unor obligații clare tinde să îndepărteze mai degrabă decât să apropie, printre altele deoarece "realitățile asocierii pot reclama mai degrabă contribuții inegale decât o reciprocitate echilibrată cu grijă" (Selznick, 1992: 362). În măsura în care comunitățile persistă, modelul contractului pierde din relevanță. Trecerea de la asociație spre comunitate face ca reciprocitatea să prevaleze asupra schimbului implicat de contract, deschizând calea unor relații caracterizate prin implicare, grijă etc. Fiecare dintre noi facem parte dintr-o pluralitate de grupuri. Chiar vitalitatea unei comunități este dată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ce criteriu vom folosi pentru a decide binele cui va fi promovat și al cui nu? Și apoi, chiar dacă identificăm cumva cuprinderea acestui "noi" la un moment dat, rămâne problema celor care vin, respectiv pleacă din comunitate. Fără a eluda relevanța plecărilor din comunitate, pentru aceasta devin mai relevanți cei care vin. Care ar mai fi baza pe care să se construiască sentimentul obligației față de ei în absența oricărei legături fenomenologice? De ce să îl sprijin eu în promovarea propriului său bine
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a-l accepta, odată ce propria noastră reprezentare asupra binelui ne face să îl vedem dintr-o perspectivă specifică. 4.6. "European Union" Country Club Abordarea adiție/actualizare este întemeiată și pentru constructe foarte cuprinzătoare, cum ar fi Uniunea Europeană, de exemplu. Relevanța contextuală deosebită pe care o are pentru noi această temă ne face să o abordăm, deși excede maniera în care concepem comunitatea în cadrul acestei lucrări. Spre deosebire de comunitățile fenomenologice care s-au format în absența unui proiect normativ, UE a pornit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
elemente ce le au în comun comunitățile și din acest punct de vedere, rețeaua de relații este unică pentru fiecare comunitate. 4.9. Biologie și ecologie Aplicând oamenilor concepția comunității biotice, Mercer avansează conceptul de comunitate ecologică pentru a sublinia relevanța așa-numiților factori morfologici pentru înțelegerea oricărei comunități. "Ecologia umană este studiul relațiilor organismelor umane cu mediile lor și accentuează analizele conexiunilor ce pot fi descoperite între viața socială și modelele distribuirii omului în spațiu. Structura ecologică a unei comunități
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
regiuni, granițele comunității suprapunându-se uneori cu cele politice. Rămâne totuși accentul pus pe teritorialitate și ideea granițelor, deseori ignorate în analize. Atât timp cât comunitățile interacționează în diferite maniere cu alte entități de care se disting sau doresc să se distingă, relevanța granițelor unde începe și unde se termină o comunitate este deosebită. Modalitățile în care aceste granițe sunt marcate sunt funcție de specificul comunității analizate. La nivel statal, granițele naționale sau administrative pot fi surprinse în lege, fără a avea neapărat și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vârtej al populațiilor de masă. Este aici o abordare ce se înscrie în linia doctrinei conservatoare care tratează instituțiile și nu indivizii ca fiind constitutivi comunităților. Acceptându-l ca pe un adevăr important, Selznick arată că este totodată unul parțial. Relevanța morală a instituționalizării este legată de cea a unui alt proces esențial, și anume socializarea. Se poate spune că instituționalizarea și socializarea îndeplinesc funcții paralele. Una oferă contur indivizilor; cealaltă dă formă grupurilor și practicilor" (Selznick, 1992: 232). Socializarea reprezintă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unei anumite sarcini. A trece de la organizație către instituție și apoi către communitate este specific în diverse proporții școlilor, spitalelor, bisericilor, asociațiilor profesionale, partidelor politice ș.a. Dar cei care se raportează cu precădere la stat ca la instituția de maximă relevanță, considerând-o oprimantă, arată că pentru reducerea rolului statului este nevoie de revitalizarea și reconstrucția comunităților. Atingem astfel o altă problemă relevantă, cea a rela(iilor, re(elelor, interac(iunilor sociale. 2. Relații asociative / relații comunitare Am văzut că cei mai mulți
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
re(elelor, interac(iunilor sociale. 2. Relații asociative / relații comunitare Am văzut că cei mai mulți consideră comunitatea mai mult o experiență decât un loc. Chiar dacă noi le considerăm, din perspectiva teoretică promovată aici, la fel de importante și indisolubil legate, ele își păstrează relevanța, ba chiar și-o cresc. Fiecare entitate socială dintre cele considerate anterior, în funcție de natura sa, prezintă anumite rela(ii sociale care pot fi analizate din perspectiva calității lor comunitare. Desigur că din aceste grupuri, unele vor reprezenta într-un grad
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitatea la nivelul statului. Și dacă procesul este valabil la nivel național, la nivel internațional s-ar putea face același lucru pentru a promova un tip de comunitate globală? În domeniul filosofiei politice, aceste interogații sunt de maximă actualitate și relevanță, ideea construcției comunităților având deosebită relevanță chiar la acest nivel macro. Dar nu acesta este nivelul care ne preocupă pe noi aici în mod deosebit. În funcție de tipul comunităților identificăm mai multe modalități în care acestea apar. Multe comunități se dezvoltă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
procesul este valabil la nivel național, la nivel internațional s-ar putea face același lucru pentru a promova un tip de comunitate globală? În domeniul filosofiei politice, aceste interogații sunt de maximă actualitate și relevanță, ideea construcției comunităților având deosebită relevanță chiar la acest nivel macro. Dar nu acesta este nivelul care ne preocupă pe noi aici în mod deosebit. În funcție de tipul comunităților identificăm mai multe modalități în care acestea apar. Multe comunități se dezvoltă fără un plan anume, în maniere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ceea ce permite prezervarea autonomiei individuale, atât a individului, cât și a grupului. Această tendință descentralizatoare este dublată de o alta, și anume dezvoltarea relațiilor multiplexe. O relație multiplexă este una ce servește mai multe interese. Avem o perspectivă ce vizează relevanța statusului, cu cumulul de statute și implicit cu interesele atinse. Astfel, apartenența mediată și afilierea multiplă, lucrând împreună, conduc la creșterea solidarității în timp ce prezervă și independența. Această linie de argumentare sugerează că este greșit să se fetișizeze solidaritatea, după cum este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este deosebită în comunitățile față în față, în care oamenii se cunosc între ei. 6. Dialecte și comunitate În măsura în care orice element deținut în comun de membrii unui grup este relevant pentru constituirea unei comunități, utilizarea aceluiași cod verbal deține o relevanță aparte. Comunitatea de limbă facilitează înțelegerea reciprocă precum și, într-un grad ridicat, formarea tuturor tipurilor de relații sociale. Este un rezultat al similarității tradiției prin intermediul familiei și al mediului social înconjurător. În acest context poate să apară surprinzătoare afirmația lui
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
securitatea, cei mulți sunt forțați să fie liberi plătind la fel de forțat prețul pentru aceasta insecuritatea. Insecuritatea legată de viața cotidiană, de traiul zilnic, de asigurarea pe termen lung. Procesul dual de (mburghezire a proletariatului, respectiv de proletarizare a burgheziei are relevanța sa în explicarea acestor aspecte. Toate acestea se unesc în zona activității productive, a activităților economice în general. Plecând de la loialitățile de factură comunitară, Bauman consideră că la un moment dat a fost pornită o adevărată luptă împotriva comunității pentru
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pregătește pentru anumite tipuri de interacțiuni, în timp ce înaintarea în vârstă ne expune lumii celor maturi, impersonală. Elementul de legătură între gemeinschaft și gesellschaft ar fi reprezentat de școală, idee greu de combătut, dar pentru care contextul are de asemenea o relevanță aparte. Chiar dacă și familia ca instituție suferă în timp variații tipologice, ea își păstrează capacitatea de a socializa copiii. Când însă se modifică realitatea socială în care aceștia trebuie să se integreze, în sensul adiției dimensiunii gesellschaft, este nevoie ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dezirabilă" (1995: 40) axată pe valorile de bază ale comunitarismului și anume autonomia, corectitudinea, raționalitatea, legea și dragostea. 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic (n anii '70, în cadrul democrațiilor occidentale s-au rulat dezbateri cu o deosebită relevanță politică având ca element central probleme care marchează societățile respective fără a li se fi găsit soluții până atunci. În acest context, unii au subliniat importan(a comunit((ii mai presus de orice. Rezolvarea oric(rei probleme s-ar afla
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
impune de asemenea ca reper crucial. Av(nd ca nucleu revoluția pașoptistă, trebuie să ne (ndreptăm totuși atenția către ceea ce este identificat (n istoria noastră drept "momentul 1848". (ncep(nd cu anul 1821 se acumulează idei ș( fapte ale căror relevanță este crucială pentru (nțelegerea acțiunilor din 1848. De asemenea, consecințele revoluției pașoptiste se vor resimți (n primele decenii ale secolului al XX-lea. Ca reper (n istoria ș( istoriografia rom(nească, momentul 1848 a fost interpretat (n felurite maniere. Accentul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vorbim despre comunități, comunitarism ș.a., apare spectrul socialismului, al comunismului și colectivismului. Înainte de a prezenta câteva dintre modalitățile în care s-a încercat reconfigurarea comunitară în perioada comunistă, sunt utile câteva considerații privind legăturile dintre acestea. Nu este lipsită de relevanță modalitatea în care Tönnies și-a intitulat ultima secvență a lucrării: Despre comunism și despre socialism, amestecând diferite elemente susceptibile de a juca un rol important pentru procesele analizate. Cioran (1990: 95) considera că " Naivitatea istorică are ca presupoziție comunitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
capitalismului timpuriu și apar sau se dezvoltă meserii și industrii ce permit creșterea producției casnice textile și obținerea unor noi surse de venit cum ar fi pivele, ștezele, vâltorile, sau dintre meserii cărbunăritul (Bucur, 1985, 2003). Momente cu o mare relevanță pentru istoria acestor locuri sunt cel de la 1859 (Unirea țărilor române), reforma agrară a lui Cuza (1864) prin care țăranii sunt împroprietăriți și se înființează comuna ca formă administrativă și anul 1867, în care ia naștere Imperiul Austro-Ungar, consecința fiind
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru a măsura tradiționalismul, modernitatea și postmodernitatea la nivel de societate) și adaptându-l la realitatea românească și la bazele de date disponibile (European Values Survey 13, aplicat pe populația românească în 1999), Bogdan Voicu stabilește în ce măsură cele trei au relevanță pentru spațiul valoric românesc, dar la nivel individual (Voicu, 1999). El observă astfel o axă puternică a tradiționalismului / modernității (caracterizată prin evitarea riscului, intoleranță, acceptarea autorității religiei și responsabilizarea statului, precum și prin participare civică, toleranță familială și sexuală) dar și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt cele din Ardeal și mai puțin cele din afara arcului carpatic, excepție făcând Bucureștiul și Dobrogea (Sandu, 1996: 243). 3.2. Indicatori ai tradiției, modernității și postmodernității în ruralul românescanaliză secundară Pentru a putea analiza la modul specific care este relevanța celor trei concepte în spațiul social românesc actual, voi stabili indicatorii relevanți pentru fiecare din cele trei și îi voi urmări în datele disponibile la nivel național, precum și în datele rezultate din chestionarul pe cele două comunități rurale. Indicatorii notați
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
globalizare-identitate este înțeleasă în sensul că globalizarea obligă întotdeauna la o reconstrucție identitară (Vasiliu, 2005: 33). În spațiul rural, conceptele de comunitate și globalizare îmbracă caracteristici specifice. Ca prim pas în analiză, consider că este necesară în primul rând stabilirea relevanței utilizării celor două concepte în cadrul sociocultural al satului românesc de astăzi. Pentru că dacă utilizarea conceptului de comunitate, cu referire la sat pare adecvată, utilizarea celui de globalizare pare cu siguranță mai problematică. Având în vedere că ruralul reprezintă un segment
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
prin referința la social. Orice individ face parte din anumite grupuri, care au o importanță pentru el, și conștientizează această apartenență, adăugându-i și o semnificație afectivă și una valorică. Identitatea socială este așadar un tip de identitate ce are relevanță mai degrabă la nivel individual, deși se formează prin raportarea la social. Identitatea colectivă în schimb, deși este similară primeia prin aceea că și ea se construiește în raport cu grupul, pune accent pe comunitate, colectivitate, comportamente și practici colective, și nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ciremia/Article%20identit%E9.pdf Kumar, Anand și Weltz, Frank. 2001. Culture in World-System: an Interview with Immanuel Wallerstein, în Social Identities, vol. 7, 2. Lallement, Michel. Istoria ideilor sociologice. Filipeștii de Târg, Editura Antet XX Press. Larionescu, Maria. 1992. Relevanța problemei sociale țărănești pentru sociologia revoluției în Sociologie Românească, 6, pp. 631-637. Larionescu, Maria. 2004. Controverse teoretice asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească. în Sociologie Românească, vol. II, 3, pp. 129-144. Lerman, Zvi, Csaki, Csaba, Feder, Gershon
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]