2,674 matches
-
în vederea unei reprezentări mai echitabile a partidelor politice cât și pentru o atragere a românilor din exil care nu țineau de niciun partid. Totuși, în acțiunea de restructurare a Comitetului Național, regele Mihai nu a acționat în sensul asigurării unei reprezentativități sporite a comitetului, ci a exacerbat diviziunile, susținând grupul țărănist în dauna celui liberal și refuzând să includă alte persoane din exil, care, prin poziția lor din străinătate, ar fi putut avea o influență mai mare decât niște politicieni din
Liga Românilor Liberi () [Corola-website/Science/311400_a_312729]
-
se limiteze la șase societăți, adică să fie identic cu cel ales în cazul anchetei precedente. (12) În cele din urmă, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, după consultări, Comisia a hotărât că este necesar, în vederea garantării reprezentativității maxime a eșantionului, ca acesta să cuprindă opt societăți, deoarece (i) acest lucru permite acoperirea unui volum mai mare de exporturi, în special ale societăților care efectuează și vânzări interne și (ii) aceste opt societăți pot face obiectul anchetei în
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
unui guvern român în exil. Demersuri similare erau făcute în aceeași vreme și de politicienii din alte țări care intraseră sub zona de dominație a Uniunii Sovietice. Încă din 1945, apar în Europa Occidentală diferite "comitete române", fără pretenții de reprezentativitate, ci mai ales cu scopul a ajuta și orienta pe refugiații români. În anii următori, conștienți că libertatea și chiar viața lor era în pericol, numeroși conducători politici din România au plecat în străinătate, unii dintre ei având mandate de
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
a trecut în general neobservată. Astfel, în convorbirile sale, Regele Mihai nu pare să-și fi dat vreodată seama că de fapt aprobase succesiv formarea a două comitete naționale cu titluri diferite. Spre deosebire de Comitetul anterior, noul comitet era lipsit de reprezentativitate. Pentru cei care se opuneau în România regimului comunist, Nicolae Rădescu era un simbol al rezistenței anticomuniste. Constantin Vișoianu era mai puțin cunoscut în afara cercurilor preocupate de activități diplomatice. Augustin Popa, care era principalul reprezentant al partidelor politice, era puțin
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
theți fiecare categorie cu atribuții concrete în apărarea cetății. Solon creează a doua „cameră” ca o contrapondere a Areopagului - Sfatul celor 400, în care fiecare din cele 4 triburi ale Atticii trimitea câte 100 de reprezentanți. Se instituie astfel principiul reprezentativității. Sunt înființate tribunale populare - heliaiai - ca organe de apel la hotărârilor Areopagului și arhonților și sunt sporite atribuțiile Ekklesiei (Adunarea poporului). În următoarele decenii se cristalizează în Attica trei grupări social-politice (origini ale partidelor politice din epoca modernă): pediakoi (proprietari
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
lui Darius I. În 509 revenit din exil după înlăturarea lui Hippias, Clistene din familia Alcmeonizilor înlătură cu sprijinul demosului republica oligarhică instituită cu ajutor spartan de către Isagoras și transformă democratic constituția ateniană. Populația Atticii este împărțită teritorial, rezultând o reprezentativitate proporțională, în 10 triburi (phylii), alcătuite la rândul lor din tritii și deme (100 circumscripții electorale), realizând și o reformă administrativă. Sfatul celor 400 se transformă în Sfatul celor 500 (câte 50 de fiecare trib trași la sorți anual) și
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
iar majoritatea posturilor din administrație au fost ocupate de etnici români. Aceste fapte nu sunt decât reflectarea unor noi politici de „omogenizare” derulate în special în anii '70-'80: membrii minorităților etnice puteau face parte din corpul administrativ nu în funcție de reprezentativitatea lor la nivel local, ci în funcție de reprezentativitatea grupului lor etnic în populația totală. Pe fondul industrializării și a noilor reforme administrative, au avut loc deplasări de populație: etnici români din Moldova, Muntenia și Oltenia au fost deplasați în masă în
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
ocupate de etnici români. Aceste fapte nu sunt decât reflectarea unor noi politici de „omogenizare” derulate în special în anii '70-'80: membrii minorităților etnice puteau face parte din corpul administrativ nu în funcție de reprezentativitatea lor la nivel local, ci în funcție de reprezentativitatea grupului lor etnic în populația totală. Pe fondul industrializării și a noilor reforme administrative, au avut loc deplasări de populație: etnici români din Moldova, Muntenia și Oltenia au fost deplasați în masă în zonele în care diverse alte grupuri etnice
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
artiștilor interpreți sau executanți pentru comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, în cazul de față aceștia nefiind prejudiciați în niciun fel prin emiterea deciziei contestate. Subliniază că în situația de față nu poate prima reprezentativitatea în fața prejudicierii titularilor de drepturi prin desemnarea CREDIDAM, un organism de gestiune colectivă care a demonstrat că nu duce la îndeplinire în mod corespunzător propriul obiect de activitate, colectarea și repartizarea drepturilor a căror gestiune îi este încredințată de către titularii
SENTIN��Ă CIVILĂ nr. 5.570 din 5 octombrie 2012 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, având ca obiect "anulare act". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265318_a_266647]
-
individual dezbaterii publice. Rațiunea și scopul urmărit în emiterea deciziei este reprezentat exclusiv de protecția titularilor de drepturi conexe, remunerațiile cuvenindu-se numai artiștilor interpreți sau executanți pentru comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerii acestora. Reprezentativitatea pe teritoriul României, lipsa sancționării până în prezent a CREDIDAM prin decizii de intrare în legalitate, numărul membrilor celor două organisme care funcționează în domeniu nu pot fi aspecte care să justifice nelegalitatea deciziei contestate, câtă vreme colectorul unic desemnat la
SENTIN��Ă CIVILĂ nr. 5.570 din 5 octombrie 2012 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, având ca obiect "anulare act". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265318_a_266647]
-
colectivă, nu ar fi o piață concurențială perfectă, dacă s-ar permite un monopol al colectorului unic. Pe de altă parte, art. 133 alin. 3 și 4 fac referire expresă la "colectorul unic", ce se desemnează de ORDA, pe baza reprezentativității. Devine clar că legea permite o activitate monopol a colectorului unic, în prezent CREDIDAM. Deci aceste considerațiuni ale instanței de ordin economic privind piața concurențială sunt înlăturate prin lege, care a apreciat că este în interesul artiștilor interpreți acest monopol
SENTIN��Ă CIVILĂ nr. 5.570 din 5 octombrie 2012 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, având ca obiect "anulare act". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265318_a_266647]
-
înlăturate prin lege, care a apreciat că este în interesul artiștilor interpreți acest monopol de colectare. Pentru Curte rezultă că legitimitatea colectorului unic se bazează pe două condiții cumulative, prevăzute de Legea nr. 8/1996 : 1. o condiție pozitivă, de reprezentativitate (art. 133 alin. 3), fiind evident și necontestat că în acest moment CREDIDAM deține mai mulți membri și are reprezentativitatea legală; ARAIEX nu îndeplinește această condiție; 2. o condiție negativă: inexistența unui comportament al colectorului unic de încălcare a unei
SENTIN��Ă CIVILĂ nr. 5.570 din 5 octombrie 2012 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, având ca obiect "anulare act". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265318_a_266647]
-
legitimitatea colectorului unic se bazează pe două condiții cumulative, prevăzute de Legea nr. 8/1996 : 1. o condiție pozitivă, de reprezentativitate (art. 133 alin. 3), fiind evident și necontestat că în acest moment CREDIDAM deține mai mulți membri și are reprezentativitatea legală; ARAIEX nu îndeplinește această condiție; 2. o condiție negativă: inexistența unui comportament al colectorului unic de încălcare a unei decizii definitive a ORDA de intrare în legalitate ( art. 138/3 din Legea nr. 8/1996 ). Decizia atacată de numire
SENTIN��Ă CIVILĂ nr. 5.570 din 5 octombrie 2012 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, având ca obiect "anulare act". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265318_a_266647]
-
al CREDIDAM de nerespectare a lor (art. 138/3 din lege). Din interpretare rezultă că decizia atacată nu are temei legal, deoarece colectorul unic CREDIDAM îndeplinea, la data emiterii deciziei, toate condițiile legale pentru a exista, iar ARAIEX nu avea reprezentativitate pentru a fi numit colector unic. Cu privire la prejudiciul invocat, Curtea a constatat că petenta invocă "desemnarea în mod abuziv a unui alt colector pentru sursa ambiental" (fila 18) ca temei al acțiunii sale, cu intenția procesuală a stabilirii răspunderii ORDA
SENTIN��Ă CIVILĂ nr. 5.570 din 5 octombrie 2012 referitoare la soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi - ARAIEX, având ca obiect "anulare act". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265318_a_266647]
-
se stabilește prin votul universal, direct și secret al conducătorilor de doctorat din școala doctorală respectivă. ... (7) Procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul universității, al facultăților și departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, secții/linii de predare, programe de studii, după caz, și se stabilește prin Carta universitară. ... (8) În cazul universităților confesionale, alegerea persoanelor în funcțiile de conducere se face cu avizul cultului fondator. ... Articolul 208 (1) Senatul universitar
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
personalului cu performanțe profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii și a legislației în vigoare; ... n) îndeplinește alte atribuții, conform Cartei universitare. ... (3) Componența și mărimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta universitară, astfel încât să se asigure eficiența decizională și reprezentativitatea comunității academice. ... (4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani. Pentru studenți, durata mandatului se reglementează prin Carta universitară. ... ---------- Alin. (4) al art. 213 a fost modificat de pct.
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
Articolul 1 Statul român are obligația de a lua măsuri menite să asigure o bună reprezentativitate a românilor din afara granițelor țării la nivel de comunitate și de a asigura coeziunea în cadrul acestora. Articolul 2 (1) În vederea îndeplinirii obligației prevăzute la art. 1, statul român asigură înființarea unor centre comunitare românești în fiecare stat în care sunt
LEGE nr. 86 din 3 mai 2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271618_a_272947]
-
românesc un sediu în care să își desfășoare activitatea. Articolul 5 (1) Centrele comunitare românești nu au personalitate juridică și funcționează în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... (2) Centrele comunitare românești au drept scop asigurarea coeziunii comunităților de români din afara granițelor țării, reprezentativitatea acestora, organizarea de proiecte și programe cu caracter cultural, educativ și artistic în scopul promovării realităților istorice, a tradițiilor, a obiceiurilor, valorilor naționale și a identității lingvistice. ... Articolul 6 (1) Structura organizatorică, regulamentul de organizare și funcționare, numărul de posturi
LEGE nr. 86 din 3 mai 2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271618_a_272947]
-
conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005 , înființate în cel puțin 50% din județele țării, precum și în municipiul București; ... d) deține o hotărâre definitivă și irevocabilă a Tribunalului București în ceea ce privește reprezentativitatea. ... (5) În cazurile în care o asociație profesională reprezentativă trimite autorității de autorizare sau altor autorități competente o sesizare privind abaterile de la conduita profesională a unei persoane care își desfășoară activitatea în domeniul transportului în regim de taxi, acestea sunt
LEGE nr. 38 din 20 ianuarie 2003 (*actualizată*) privind tranSportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271487_a_272816]
-
sondaj, care presupun colectarea de date de la o parte reprezentativă a populației statistice de referință; ... c) observări statistice parțiale de tipul anchetelor-pilot, care presupun colectarea de date de la o parte a populației statistice de referință, fără a fi obligatorie asigurarea reprezentativității acesteia. ... (2) Solicitarea de date individuale obținute prin cercetările statistice elaborate în cadrul Sistemului statistic național se poate realiza, exclusiv în scopuri statistice, numai prin convenții și în condițiile în care aceasta este justificată, pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea eficientă a
LEGE nr. 226 din 5 iunie 2009 (*actualizată*) organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273060_a_274389]
-
a Hotărârii Guvernului nr. 52 din 10 februarie 2016 pentru aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale din anul 2016. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se critică, în esență, mecanismul instituit de legiuitor în ceea ce privește criteriile de reprezentativitate pe care trebuie să le îndeplinească un candidat independent față de ceilalți competitori, dar mai ales față de candidații care sunt acum primari în exercitarea mandatului, și care este format din doi piloni: obligația prezentării unei liste cu un număr excesiv de semnături
DECIZIE nr. 292 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273234_a_274563]
-
50 alin. (2) a căpătat un pronunțat caracter de neconstituționalitate odată cu publicarea Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 a Curții Constituționale. 8. Cât privește art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 , susține că afectează "sever reprezentativitatea celui desemnat câștigător al scrutinului". Apreciază în acest sens că "este de notorietate - sau în orice caz e rezonabil de estimat - că într-o confruntare electorală, primarul aflat în funcție are prima șansă într-un sistem cu un singur tur
DECIZIE nr. 292 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273234_a_274563]
-
privește cvorumul de participare la referendum ( Decizia nr. 471 din 14 noiembrie 2013 ), autorul excepției susține că "din proprie inițiativă și fără să i-o ceară expres Constituția, Parlamentul a știut întotdeauna să elaboreze mecanisme de vot care să asigure reprezentativitatea deciziilor - și absolut niciodată nu a găsit de cuviință că majoritatea relativă ar reprezenta un asemenea mecanism. În schimb, atunci când a reglementat alegerea primarului, deși Constituția cere expres ca acesta să fie reprezentativ, Parlamentul nu a respectat niciunul dintre cele
DECIZIE nr. 292 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273234_a_274563]
-
de reglementare." Astfel, "instituția primarului rămâne singura din țară pentru alegerea căreia este suficientă doar majoritatea relativă, și nu cel puțin majoritatea simplă, deși Constituția cere explicit ca aceasta să fie "organ reprezentativ". Prin soluția aleasă, Parlamentul a lăsat ca reprezentativitatea primarilor să fie stabilită exclusiv de către hazard: un candidat poate deveni primar indiferent câți cetățeni participă la scrutin și indiferent de câte voturi primește, singura condiție pentru adjudecarea mandatului fiind aceea de a primi măcar un vot în plus față de
DECIZIE nr. 292 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273234_a_274563]
-
ca efect cel puțin o restrângere a dreptului de a fi ales. Pe de altă parte, declararea ca primar ales a candidatului care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate ar putea avea ca efect încălcarea principiului reprezentativității. În acest sens, instanța arată că își însușește considerentele Curții Constituționale de la punctul 33 din Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015 ; chiar dacă a fost dată într-un alt control de legalitate, principiile încălcate rămân. 12. În conformitate cu dispozițiile art. 30
DECIZIE nr. 292 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273234_a_274563]