7,642 matches
-
pe bună dreptate "războaiele religioase", dar care este în același timp o foarte gravă criză națională, favorizată de slăbirea autorității regale sub cei trei fii ai lui Henric al II-lea. Înțelepciunea politică a lui Henric al IV-lea aduce restabilirea păcii, în 1598, cu edictul din Nantes. Războaiele religioase, criză națională Criza religioasă. Între moartea accidentală a lui Henric al II-lea în 1559 și semnarea edictului din Nantes în 1598, Franța cunoaște, timp de aproape 40 de ani, una
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de gînd să ducă aceeași politică. În cîțiva ani, el aduce nemulțumirea generală la maximum prin nevoia în care se găsește de a-și face rost de bani prin toate mijloacele: împrumuturi, crearea de oficii, suprimarea parțială a plății rentelor, restabilirea impozitelor căzute în desuetudine. Fronda parlamentară. În iunie 1648, Parlamentul de la Paris redactează o hotărîre, numită "a camerei Ludovic cel Sfînt", cerînd rechemarea tuturor comisarilor sau intendenților, votarea prin parlament a impozitelor noi și a înființării de oficii, interdicția de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
alegerilor din 49 de departamente. Teama de poporul care cere "pîine și Constituția anului I", care se ridică împotriva tineretului așa-numit "la jeunesse dorée"9 din gruparea "muscadinilor"10 și a "minunatelor", împotriva renunțării la pedeapsa capitală și a restabilirii libertății cultelor, conduce la zdrobirea răscoalelor foametei din prerial anul III (1795) și la eliminarea în 1797 a lui Gracchus Babeuf, care visa la o "Vendée plébéienne" și credea într-un comunism agrar trăit de o societate de egali. Dar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ultraregalistă. Legea votului dublu, care face ca un sfert din electori cei care plătesc impozitul cel mai mare să voteze de două ori, asigură alegerea unei majorități ultra. O lege a presei lovește ideile liberale: ea impune autorizarea prealabilă, permite restabilirea cenzurii prin ordonanță, trimite delictele nu în fața curții cu juri, ci a tribunalului corecțional. Conspirațiile, datorate în 1821-1822 asociației secrete a Carboneriei, eșuează. Recurgerea la forță nu găsește mare ecou. În schimb, opoziția liberală denunță cu succes influența bisericii în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sub șocul lui Iunie 1848, dar se lovește de importante răzmerițe în provincia montagnarzilor, la sud-est de o linie La Rochelle-Metz. O represiune severă se abate asupra republicanilor, arestați, deportați sau exilați. Plebiscitul din 21 decembrie, care are loc după restabilirea sufragiului universal de către Ludovic Napoleon, confirmă cu o majoritate zdrobitoare lovitura de stat și permite președintelui Republicii să rămînă la putere timp de 10 ani. Imperiul autoritar Imperiul triumfător. Evoluția către Imperiu este rapidă. O scurtă Constituție, de tip consular
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în fața unei puteri legislative slăbite și împărțite între Consiliul de stat, care pregătește legile, Corpul legislativ, care le votează fără să le discute, și Senatul conservator, prevăzut cu puteri constituante. Lui Ludovic Napoleon nu-i mai rămîne decît să anunțe restabilirea Imperiului în noiembrie 1852. El este aprobat de un plebiscit triumfal. Prin căsătoria lui Napoleon al III-lea cu Eugénie de Montijo și nașterea prințului imperial în 1856, Imperiul pare fondat solid. Primii ani sînt plini de succese în domeniile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
începutul unei evoluții liberale progresive care se întinde pe mai mulți ani. Către Imperiul liberal. Căderea Eforturile de deschidere. La alegerile din 1857, candidații oficiali au cîștigat și doar 5 republicani fac parte din Corpul legislativ. Trezirea opoziției debutează cu restabilirea dreptului de *adresă în 1860. În 1863, 32 de opozanți sînt aleși, dintre care 17 republicani. Încă de la deschiderea sesiunii parlamentare, în discursul său celebru din 11 ianuarie 1864, Thiers cere "cele cinci libertăți necesare": libertatea individuală, libertatea presei, libertatea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
municipală. Opera republicană se vrea operă de unitate, așa cum o arată legea militară din 1889, care suprimă voluntariatul și scutirile de serviciu militar ("preoții cu raniță"). Inspirația profund laică se manifestă în lupta împotriva congregațiilor (expulzarea iezuiților în 1880) și restabilirea divorțului (1884). Unitatea republicană triumfă în primărie, loc de "republicanizare a decorului" (M.Agulhon), în cazarmă, dar mai ales în școală. Spiritul legilor școlare republicane este impregnat de încredere în știință și progres și de patriotism. Sub influența lui Jules
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fie mult mai eficiente, axate pe combaterea factorului principal - placă bacteriană. Un tratament comportând eliminarea sau controlul infecției datorate plăcii și introducerea de măsuri riguroase de control a plăcii, reușește în cea mai mare parte a cazurilor să ducă la restabilirea sănătății dentare și parodontale (Lindhe, [190]). Planul de tratament și optimizarea trebuie alcătuite după o examinare minuțioasa și după un diagnostic corect. El variază de la un pacient la altul, în funcție de stadiul de evoluție al bolii și gravitatea leziunilor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
principii științifice aparatul gnato protetic. Deși au fost obținute succese remarcabile în stomatologia contemporană în ultemele decenii, prin elaborarea materialelor, instrumentelor, aparatajului și tehnologiilor noi de restaurare directăși indirectă, astăzi pe pacienți îi interesează nu numai posibilitățile de păstrare și restabilire a dinților cu funcțiile respective, dar și aspectul estetic înalt. Această în mare măsura a condiționat utilizarea ceramicei și a compozitelor. În restaurările ocluzale o mare importantă o are reproducerea 191 reliefului ocluzal a dinților lezați sau absenți. Această problemă
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ceramicei și a compozitelor. În restaurările ocluzale o mare importantă o are reproducerea 191 reliefului ocluzal a dinților lezați sau absenți. Această problemă necesită aprofundarea cercetărilor privind diverse aspecte ale tehnologiilor de restaurare morfofuncționala directăși indirectă în dereglările ocluzale Așadar, restabilirea morfologica a ariilor ocluzale ale arcadelor dentare integre sau întrerupte, având ca concept refacerea echilibrului și funcției ocluzale, prevede selectarea tehnologiilor optimale de imobilizare directă/indirectă sau o îmbinare rațională a acestor tehnici. Diversele metode și tehnici de imobilizare, aspectele
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
că debitul cardiac nu este dependent numai de frecvență, ci și de alți factori, cum ar fi contribuția sistolei atriale, precum și secvența de activare a ventriculului stâng (VS). Astfel obiectivele pacing-ului cardiac ar putea fi: obținerea unei frecvențe cardiace stabile; restabilirea sincroniei atrioventriculare; atingerea unei competențe cronotrope (rate-response); ‒ secvență de activare fiziologică. Odată cu evoluția tehnologiei stimulatoarelor cardiace a apărut și necesitatea utilizării unor simboluri speciale pentru a descrie funcțiile acestora. Codificarea universală a pacemakerelor a fost introdusă încă din 1974, când
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
Cea mai riguroasă sistematizare a exercițiilor de limbă este însă cea propusă de Gh. Beldescu, preluată ulterior, cu puține modificări, de toți specialiștii preocupați de descrierea acestei metode. Lucrarea sa accentuează rolul exercițiului pentru latura aplicativă a procesului predării, urmărind „restabilirea echilibrului dintre teorie și practică în predarea limbii române”. „Metoda de bază pentru consolidarea cunoștințelor de limbă, pentru formarea și dezvoltarea priceperilor de exprimare este exercițiul. Exercițiile de limbă constau din înfăptuirea conștientă a unor acțiuni organizate, variate și orientate
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prepozițional, distribuția contextuală etc.), scrierea numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni sau descrieri etc.; la nivel sintactic - modificarea funcțiilor, modificări ale structurii frazelor (contragere și expansiune), substituirea unor cuvinte sau construcții, modificarea topicii, restaurarea unui text dat prin restabilirea logicii acțiunilor și a punctuației. - Exerciții de completare vizează prin cerința lor o dublă operație: de identificare a faptului de limbă omis și de adaptare a formei acestuia la context. Pot fi omise: articole demonstrative, pronume relative, verbe copulative, părți
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
atins cote incredibile, fapt posibil datorită condiționării de relația efort - refacere care primează în procesul de antrenament. Creșterea capacității de performanță nu ar fi posibilă dacă, în paralel cu exigențele privind volumul și intensitatea efortului nu s-ar acționa în favoarea restabilirii potențialului biologic al sportivului, prin măsuri și metode specifice. Refacerea presupune partea componentă a procesului de antrenament care reunește totalitatea mijloacelor și metodelor naturale sau artificiale, utilizate în scopul accelerării proceselor de reechilibrare a homeostaziei organismului. [8] Mai mult, pe lângă
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
potențialului biologic al sportivului, prin măsuri și metode specifice. Refacerea presupune partea componentă a procesului de antrenament care reunește totalitatea mijloacelor și metodelor naturale sau artificiale, utilizate în scopul accelerării proceselor de reechilibrare a homeostaziei organismului. [8] Mai mult, pe lângă restabilirea constatelor fiziologice, biochimice, refacerea vizează atingerea unui nivel de supracompensație, aceste deziderate neputând însă fi realizate decât în cadrul sistemului rațional „efort - repaus”, condiție esențială pentru creșterea eficacității antrenamentului. În cadrul procesului de pregătire, legătura strânsă între efort și refacere privește nu
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
nervos central efectul dominant este iradierea inhibiției corticale care va facilita instalarea proceselor anabolice în neuroni și în celulele gliale; - la nivelul sferei vegetative, branhicardia, brandipneea, datorate meditației chimice colinergice parasimpatice cu efect trofotrop; - la nivelul mediului intern alcalinitatea acestuia, restabilirea PH - ului, a glicemiei și a echilibrului hidroelectrolitic. 1.1 Principiile generale ale refacerii * refacerea constituie cu efortul propriu-zis cele două laturi esențiale ale pregătirii în antrenamentul sportiv: * efortul / componenta de muncă (ergotropă) * componenta de refacere (trofotropă), cu durată de la
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
refacere este imposibilă și aceasta se datorează următorilor factori: * situația respectivă de antrenament și de competiție * constituția fizică și însăși persoana sportivului. Prin urmare, obiectivele refacerii sunt: *degradarea produselor metabolismului și accelerarea anabolismului (reducerea perioadei și diminuarea sarcinii catabolice) * accelerarea restabilirii homeostazei biochimice * normalizarea homeostazei neurovegetative și reglării psihice * prevenirea accidentărilor și reducerea producerii microtraumatismelor * ameliorarea și accelerarea relaxării atât psihice, cât și fizice, după efort * reducerea sau eliminarea dezechilibrelor musculare * eliminarea contracturilor și stărilor de tensiune (chiar și psihică) și
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
sau eliminarea dezechilibrelor musculare * eliminarea contracturilor și stărilor de tensiune (chiar și psihică) și a durerilor * observația comportamentală atât în timpul, cât și după antrenament și competiție (consumul de lichide, de alimente, emoțiile, încălzirea și relaxarea) * susținerea stării imunitare și hormonale * restabilirea mobilității articulațiilor și a supleței musculare * restabilirea sistemului neuromuscular (tonus muscular, contractilitate, percepția mișcărilor, coordonare) * ameliorarea percepției corpului datorită armonizării stimulilor * pregătirea pentru unitatea succesivă de antrenament sau pentru competiția următoare * ameliorarea rezistenței aerobe, care influențează direct capacitatea de refacere
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
stărilor de tensiune (chiar și psihică) și a durerilor * observația comportamentală atât în timpul, cât și după antrenament și competiție (consumul de lichide, de alimente, emoțiile, încălzirea și relaxarea) * susținerea stării imunitare și hormonale * restabilirea mobilității articulațiilor și a supleței musculare * restabilirea sistemului neuromuscular (tonus muscular, contractilitate, percepția mișcărilor, coordonare) * ameliorarea percepției corpului datorită armonizării stimulilor * pregătirea pentru unitatea succesivă de antrenament sau pentru competiția următoare * ameliorarea rezistenței aerobe, care influențează direct capacitatea de refacere * starea de bine ca stabilizator al performanței
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
K. CAPITOLUL 3 TIPURI DE REFACERE Componenta de refacere (trofotropă), una din cele două laturi esențiale ale antrenamentului, poate fi clasificată, după momentul când se aplică procedeele de refacere, în: * refacere dinaintea efortului. După A. Demeter, aceasta are ca scop restabilirea energiei intime a țesuturilor chiar din timpul stării de start, ca expresie a modificărilor reflex condiționate, determinate de efortul care urmează. * refacere intraefort. Se realizează în pauzele dintre exerciții și reprize. * refacere post-efort curentă. Aceasta are ca stimuli cataboliții acizi
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
destul de bine cunoscută, ca și locul de desfășurare și procedeele cele mai eficiente. Din punct de vedere al modului de realizare, refacerea este de două feluri: * refacere spontană / naturală * refacere dirijată. 3.1. Refacerea spontană / naturală Este o formă de restabilire, reechilibrare a organismului care se produce în mod fazic după orice solicitare, fără intervenția dinafară asupra organismului și se realizează prin odihna pasivă. Acest tip de refacere are eficiență după eforturile de intensitate mare și când perioadele dintre eforturi sunt
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
a defazărilor de tip biologic, îndeosebi în cazul deplasărilor spre est. 3.2 Refacerea dirijată Refacerea dirijată este acea parte componentă a antrenamentului, care folosește dirijat unele mijloace naturale sau artificiale, fiziologice, provenite din mediul intern sau extern, în scopul restabilirii homeostaziei și chiar depășirea acestui prag prin realizarea supracompensării. Acest tip de refacere nu poate substitui, dar completează, compensează și accelerează refacerea naturală a organismului. Ea este necesară în toate situațiile în care intensitatea efortului este mare, iar între repetiții
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
sportivi. Eliminarea fierului se face prin transpirație, scaun și urină, iar pierderile crescute înregistrate la sportivii din probele de rezistență poate duce inițial la instalarea unei hiposidermii și ulterior, a unei anemii hipocrome. Două mijloace de care sportivul dispune pentru restabilirea rezervelor de fier sunt suplimentarea cu fier și ameliorarea alimentației, aceste mijloace putând fi utilizate în afara oricărei competiții, fie în timpul perioadei de antrenament sau al fazelor de refacere. Suplimentarea cu fier se recomandă a fi făcută pe cale orală, împreună cu vitamina
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
sistemul cardio-vascular și va consuma substratul energetic deja diminuat prin efortul propriu-zis. Odihna activă nu este recomandată atunci când solicitarea din antrenament sau competiție a provocat un consum marcant al rezervelor energetice, epuizând astfel suplimentar substratul energetic și întârziind procesele de restabilire. În concluzie, se poate afirma că fiecare din rezervele energetice utilizate, se restabilesc după o dinamică individuală, și care depinde de: - subiect - nivelul de antrenament - natura, intensitatea și durata efortului care a condus la epuizarea rezervelor În funcție de obiectivele antrenamentului, sportivul
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]