2,703 matches
-
culturii grecești pentru că de aici provine dialogul platonician Cratylos care a lansat o întreagă tradiție a reveriei mimologice. Gérard Genette, autorul unei accesibile sinteze în această problemă, a observat un lucru care mi se pare important și pentru Heliade Rădulescu. Reveria mimologică, ideea că numele imită lucrurile, nu se referă în primul rând la substantivele comune, ci la numele proprii. Pentru că nu e vorba de o justificare a asocierilor primare între sunete și obiecte (de ce spunem plantă unui "organism vegetal etc.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de ce spunem plantă unui "organism vegetal etc."), ci de o justificare a "supranumirii" în funcție o activitate caracteristică. E de fapt vorba de poreclă, ca în cazul lui Radu "cel Frumos" sau Ion Vodă "cel Cumplit". Genette a explicat că reveria mimologică se referă de fapt la eponimie, la acel nume dat de societate în urma unei percepții definitorii pentru un personaj istoric 116. Prin acest "nume" justificat societatea recunoaște faptele cele mai semnificative săvârșite de acea personalitate, un mod de a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
era silexul" și conchide că vechii locuitori ai țării sunt "oamenii cei mai avuți, cei mai opulenți ai epocii pietrei"64. Nu trebuie să credem că numai amatorismul lui Bolliac permite asemenea reprezentări. Chiar și Odobescu e animat de o reverie asemănătoare a abundenței de artefacte și valori, distribuite "democratic" în teritoriul național: "pre unde plugarul găsește pe tot minutul vase de lut, cărămizi, olane de apă, arme de metal și chiar monete din diferite epoce"65. În al doilea rând
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
persistență sensibilă ar închide în ele o resursă vitală gata să fie reanimată în orice moment. Găsim o sensibilitate similară pentru "auratic" la Cezar Bolliac, care a lăsat rapoarte amănunțite ale expedițiilor sale arheologice de la sfârșitul anilor '60, pline de reverii în marginea vestigiilor. Rețin episoadele care relatează impresiile de la deschiderea mormintelor antice. Autorul observă contactul virginal cu lucrul vechi în descrieri detaliate care, sub pretextul consemnării tehnice a tuturor etapelor descoperirii, concentrează o atenție aproape suprarealistă la prezențele subtile și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
văzuse aci de când este Celeiul 83. "Parfumul" e aerul trecutului, închis în mormânt ca într-o capsulă a timpului. Aproape tot ce urmărește Bolliac ține de marcarea prin vestigii a unei prezențe, oricât de neverosimilă ar fi ideea conservării ei. Reveriile sale vizează imediatețea ființei și imponderabilele arătării sale - suflu, vorbire, postură, gesturi: Putui alcătui corpul întreg: a fost o femeie, o femeie înaltă și jună. Amândouă cearcănele gurei intacte. Dinți foarte potriviți, nicio măsea stricată; câțiva dinți căzuți i-am
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
monumentalizării? De ce diversele lui domenii de aplicație, arheologie, folclor, filologie, nu au infiltrat și influențat discursul estetic? Spus simplu, ne putem întreba de ce gratuitatea fragmentelor nu a servit la legitimarea câmpului autonom al literaturii. Să ne gândim doar, într-o reverie de istorie alternativă, că Odobescu sau Bolliac ar fi putut fi precursorii lui Maiorescu, nu niște fire stângi într-o istorie a dandysmului și a conduitelor estetizante. Cred că putem da două răspunsuri - sau două explicații - pentru această "ratare". La
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideală a chemării împlinite în spațiul public. Dorința care se realizează în intimitate, prin retragere, e o dorință amputată, concepută cu minus și diferențiată de dorința plenară posibilă în prezent. Chiar dacă această viață dusă "departe de zgomot" poate să trezească reverii ale odihnei, ale retragerii calme sau chiar să evoce toposul idilic al vieții de țară, ideea sa nu e aceea a unei libertăți intime, ci a unei împiedicări a activității. Cei care se retrag nu o fac pentru ceea ce li
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
supraviețuire care se supune legilor pieții. De altfel, spre deosebire de funcțiile ministeriale și cele deputățești, profesia de chirurg e evocată foarte concret, scoasă din vagul "muncii". De cealaltă parte, în lumea interioară, dorința națională a fost înlocuită prin clișeul conduitei poetice (reverie, atitudine contemplativă, admirație a frumosului). Vedem aici primele semne ale unei vocații literare care se emancipează de pasiunile naționaliste, de relația pe care acestea o stabileau cu realitatea, cu societatea și cu spațiul comun. Pe ce se sprijină această narațiune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care Filemon și Baucis vorbesc noaptea despre fidelitatea conjugală. Baucis este sedusă în special de tânărul Mercur, cel mai tânăr dintre oaspeți, și soții sunt de acord să-și dea unul altuia toată libertatea. Dar e vorba aici doar de reveriile absurde ale unor oameni bătrâni și zeii se înșeală când iau lucrurile în serios și fără umor: "Baucis, suflet duios cu cosițe albe era încovoiată și paralizată/ Filemon și el, de zece ani, era decrepit și neputincios"168. În comedia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se îndreaptă Léon Lucain. Acesta este condus către o "casă închisă", adică un spațiu închis, ca și casa lui Fortunio la Théophile Gautier care și ea creează în inima Parisului și în interiorul său, un spațiu oriental exotic propice unor sublime reverii erotice. Astfel de modele de ospitalitate erotică, care necesită ruptură și închidere erau deja evocate în literatura libertină a secolului al XVII-lea francez. Transpunând în domeniul relației erotice ceremoniile sociale și riturile de ospitalitate, secolul al XVIII-lea, secol
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
regulată ca într-o mănăstire și un tată care trăiește într-un trecut din care nu poate exhiba decât amintiri, trofee, fetișuri. Doi părinți absenți lor înșiși și a căror singură dorință este ca Iulian să le urmeze visurile și reveriile, care sunt de altfel de atotputernicie și de cucerire (a fi un sfânt pentru mamă înseamnă a fi arhiepiscop, ceea ce atestă o fervoare religioasă destul de mondenă). Castelul însuși este prezentat într-un spațiu de închidere, de claustrare. Imaginile care îl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unghia, a făcut-o să se nască. "Femeie, cuvânt care, el singur, mă face să freamăt de melancolie și de suavitate", explică naratorul amintindu-și de o lungă continență forțată. Descoperirea unor bibelouri feminine îl cufundă în idei melancolice. Dar reveria lui capătă formă și conținut la vederea unui portret, care pare să vină dintr-o nuvelă de Poe453 , portret care îl privește și îl interpelează prin prezența lui prea puternică. Și el, ca și naratorul din Ligeia care se întreabă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
camerei mele"519. În acest joc a vedea/a fi văzut, observatorul este imediat observat 520. Loc al unei posibile evadări, ea nu poate fi decât un pasaj suicidar. Și ideea de a se arunca pe fereastră îi străbate numeroase reverii: "Să se repeadă în fereastră, și slab fiindcă și-a folosit toată forța, să treacă bara de sprijin printre bucățile de lemn și de sticlă care au zburat în țăndări" (Jurnal, 25 decembrie 1911)521. Își imaginează, pe 14 februarie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mașina - ca și pianul mai târziu - îl dedă pe mecanicul ei unor plăceri solitare. Și aici unchiul denunță perversiunea și perversitățile polimorfe ale nepotului său, un copil care nu se gândește decât să se joace sau să se cufunde în reverii leneșe și prin urmare inutile. Biroul-mașină este mecanismul însuși al compulsiei de repetiție. Deja pe vapor, Karl, foarte "nevinovat", se juca mecanic cu mâna apăsând fără încetare pe un cântar pentru scrisori. Cele două obiecte (birou și cântar pentru scrisori
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acestei atmosfere de neîncredere. Ambiguitatea și ambivalența caracterizează relațiile oaspetelui cu indigenii și dificila și instabila relație care se instaurează între călători și ei. Acest sat necunoscut, în alteritatea sa stranie, trezește sentimente familiare. Dorința de ospitalitate dă naștere unei reverii de intimitate care totuși nu este acceptată fără mari reticențe. S-a subliniat adeseori calmul idilic al scenei care începe astfel: Într-o zi de vară, către seară, am ajuns într-un sat în care nu mai fusesem niciodată". Drumurile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se apăra pentru care el caută zadarnic o justificare: "Simțeam în asta ceva care autoriza un oarecare reproș [...] pentru alte rațiuni care priveau îndeaproape existența mea". Întunericul devine și mai mare când o lumânare aprinsă este pusă pe masă și reveria își urmează cursul ei regresiv: călătorul se amestecă printre copii (el se identifică poate cu cel care cade cât e de mare și plânge) devine precum un copil și urcă împreună cu ei într-un pod ca să doarmă. Dar rămâne rezervat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
problema ospitalității, faptul de a fi primit, acceptat într-o comunitate, de a-ți găsi locul acolo și această idee reactualizează problema mai arhaică a ospitalității familiale. Cu acest text care, mai mult decât numeroase altele, se propune drept o reverie trează și grefată pe miraculosul poveștii, problema dorinței celibatarului ("Sisif era oare celibatar")608 este pusă pe masa de scris. Dar scurtimea acestei povestiri întrerupte, neterminate, nu spune mai mult asupra acestei femei delicate, epistolara luminată de lampa mare și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
banii precum noroiul și nu există un preț pentru libertatea mea" (scrisoare din 28 octombrie 1757 la Saint-Lambert). 308 Doamnei d'Epinay, 26 martie 1757. 309 16 august 1767. 310 "Mă iubesc prea mult ca să mai și urăsc pe cineva", (Reverii, Pléiade, I, 1056.). 311 Confesiuni, Pléiade, I, 45; vezi, de asemenea, Pléiade, I, p.152. *trad. rom. p. 58 (nota trad.). 312 Pléiade, II, 79. 313 Pléiade, II, 80. 314 Rousseau evocă și relația problematică a ospitalității și a banilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
această lume subterană, dominată de propriile sale coduri și venerând propria sa divinitate. Dincolo de naivitatea grandilocventă a retoricii, gesturile acestor societăți secrete pregătesc anul 1848, anunțând noblețea sacrificiului lui Garibaldi. Câmpia de la Islaz este parte din această hartă europeană a reveriilor revoluționare. Simptomatic, linia de demarcație dintre pasiunea națională și „chestiunea socială“ străbate întreg secolul al XIXlea. Și, dacă expediția lui Garibaldi de la 1860 este cântecul de lebădă al unei revoluții a națiunilor, niciodată înfăptuită cu adevărat, socialismul și comunismul vor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
vedea părea deci un pic cam neobișnuită; nutrea impresia confuză că toată materia atomică era ținută departe de așezările mari și mici. În vis, problemele de așezare fuseseră fie rezolvate, fie neglijate. O privire aruncată la ceas îl smulse din reverie. Nouă fără trei minute. Ar face bine să se grăbească dacă intenționa să măture magazinul înainte de sosirea tânărului Pete. Făcuse câțiva pași buni pe stradă când se gândi: Dacă avea de gând să... ce? Ca un om bolnav, încetini pasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
Mises cu privire la subiectivismul fără sfârșit al celor lipsiți de autocunoaștere: ,,Prăpastia dintre ceea ce un individ este și obține, pe de o parte, și ceea ce el crede despre propriile capacități și realizări, pe de altă parte, ni se dezvăluie fără milă. Reveriile legate de ,,o lume justă" care să-i trateze în funcție de ,,adevărata lor valoare", constituie refugiul tuturor celor care sunt victime ale unei lipse de autocunoaștere". Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 25. 84 Mises evită dezbaterea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 19. 18 Ibidem, p. 21. 19 Mises arată: ,,Prăpastia dintre ceea ce un individ este și obține pe de o parte, și ceea ce el crede despre propriile-i capacități și realizări, pe de altă parte, ni se dezvăluie fără milă: reveriile legate de o lume ,,justă", care să-i trateze în funcție de ,,adevărata lor valoare", constituie refugiul tuturor celor care sunt victime ale unei lipse de autocunoaștere". Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2009, p. 25. 20
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 22. 26 ,,Prăpastia dintre ceea ce un individ este și obține, pe de o parte, și ceea ce el crede despre propriile-i capacități și realizări, pe de altă parte, ni se dezvăluie fără milă. Reveriile legate de o lume ,,justă" care să-i trateze în funcție de ,,adevărata lor valoare" constituie refugiul tuturor celor care sunt victime ale unei lipse de autocunoaștere". Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 25. 27
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sau, mă rog, poate și în ceva mai apropiat de reperele noastre, cum ar fi vreo reprezentare din cultura Gumelnița sau Cîrna "Gîrla Mare, oricum în una dintre acele figurine de lut ale căror însemne steatopige plasează imaginea definitiv în reveria abisală a maternității arhetipale. Numai că la Monica n-a fost să fie așa pînă la capăt. Deși coapsele și celelalte vecinătăți, acelea care țin strict de atributele reproducerii, par bine plasate în funcție de toate exigențele mitologice " pentru că nu degeaba, un
Între Venus din Willendorf și Fata babei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12586_a_13911]
-
sus, polemic: împotriva acestei "uitări" a valorilor fundamentale și a deformărilor pe care noile clișee, cele anti-comuniste, le operează asupra trecutului apropiat. Dar există și un al doilea motor al cărții, memorialistic și evocator: "Efectul ŤEchinoxť este, ș...ț o reverie eseistică și memorialistică. În al doilea rînd, este reconstituirea genezei unui fenomen literar, o geneză aproape voalată în oglinzile deformante ale criticii și istoriografiei prezentului". O carte blînd-caustică, deci, o pledoarie pentru spiritul Echinoxului: "iar dacă perspectiva mea asupra fenomenului
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]