17,843 matches
-
renume - Negativul mi-e dator. Aș culege din tenebre Fir cu fir amurg cerșind, Mi-s trecut pe cruci funebre, Ielele în joc mă prind. Sunt uitat de lumea toată Și mizer în golul meu, Viața-mi pare ca o roată Ce se-nvârte în rateu. Mi-aș dori să fiu mai tandru Cu al meu destin murdar, Să strivesc destins dar mândru Pe-al morții veșnic clopotar. Nu mă-ndur să ies din mine Și să plâng la porți de
MOARTEA LOCUIEȘTE ÎN APARTAMENTUL DE DEASUPRA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362336_a_363665]
-
Făt-Frumos. O găteau ca pe o păpușă și o puneau pe bancheta din spate. Zvârluga se ridica ținându-se de scaunele din față și, cu niște ochi mari de culoarea măsli- nei necoapte, privea atentă cum drumul se înfășura pe roțile mașinii și chicotea dând din cap până amețea și cădea rostogolindu-se ca un pui de urs. Și anii au fost frumoși, și au trecut tot la fel, până când Emil a crezut că l-a apucat pe Dum - nezeu de
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
Română/ În ea bobul de grâu/germinează/Verbele poemelor eminesciene.” Au avut loc lansări de cărți ale scriitorilor: Alina Dora Romanescu, Elena Buică, Tudosia Lazăr, Olimpia Sava, Titina Nica Țene, Al.Florin Țene. Cele două cărți ale Alinei Dora Romanescu: „Roata timpului” și „Pe aripi de cântec și dor” au fost prezentate de editorul și scriitorul, Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon din Cluj. Cartea „Roata timpului”, după cum sugerează și imaginea ceasului de pe copertă înscris într-un peisaj din Transilvania, are
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
Olimpia Sava, Titina Nica Țene, Al.Florin Țene. Cele două cărți ale Alinei Dora Romanescu: „Roata timpului” și „Pe aripi de cântec și dor” au fost prezentate de editorul și scriitorul, Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon din Cluj. Cartea „Roata timpului”, după cum sugerează și imaginea ceasului de pe copertă înscris într-un peisaj din Transilvania, are ca temă întoarcerea în timp a autoarei în satul natal, Rebra, din județul Bistrița-Năsăud, a cărui viață o prezintă, cu bucuriile și necazurile ei, cu
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
fel, dakota sunka ori šunka „câine“ par legate de sun în engl., respectiv de tung.-mânc . de mai sus. • în hawaiană ilio „câine“ exact că soarele grecesc ilio. • semiticele kalb, kelev (ar., ebr.) pot fi în relație cu sl. kolo „roată“, respectiv col „soare“ că și kolii „câine“ în fiji, kala „soarele“ în Hawaii, Kalynda „soare“ în skr. • Cel mai interesant găsim kain în limba kobon din Papua Nouă Guinee. • șese în limba nandi se poate compara cu sas „soare“ în
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
III. AȘTEAPTĂ-MĂ, MEREU MĂ-NTORC LA TINE!, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1994 din 16 iunie 2016. Așteaptă-mă, mereu mă-ntorc la tine! Așteaptă-mă, căsuța mea frumoasă, Cu îngerii țesând lumină pură Pictând pe roata vremii de mătasă Comori pierdute-n timp, uitate-n zgură... Așteaptă-mă, cu poarta larg deschisă Cu blândul tău surâs înscris în mine Așteaptă-mă cu dragostea promisă Și lasă-mi pașii în plutiri divine. Așteaptă-mă, când umede ecouri
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
vise dragi și în parfum de șoapte... Așteaptă-mă, de-i ploaie sau furtună, De-i soare blând sau ... Citește mai mult Așteaptă-mă, mereu mă-ntorc la tine! Așteaptă-mă, căsuța mea frumoasă,Cu îngerii țesând lumină purăPictând pe roata vremii de mătasăComori pierdute-n timp, uitate-n zgură...Așteaptă-mă, cu poarta larg deschisăCu blândul tău surâs înscris în mineAșteaptă-mă cu dragostea promisăși lasă-mi pașii în plutiri divine.Așteaptă-mă, când umede ecouriDistilă gânduri, roua de sub gene
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
comoară de vis și nestemate ea, dulce sărutare la pragul nemuririi un leagăn fermecat, parfum de bunătate ființa mi-o îmbracă în straiele iubirii. Căsuța mea, legendă cu dăruirea-i sfântă copilăria-mi fuse cu dor de veșnicii pictând pe roata vremii imaginea ce-ncântă și-o dulce nostalgie în râset de copii. Citește mai mult Căsuța meaCăsuța mea,pictată-ntr-o singură culoarece naște-un curcubeu sublim în univers păstrează vie, încă, mirabila-i candoarelocul în care doruri se unduiesc
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
un înger mă atinge.Căsuța mea,comoară de vis și nestemateea, dulce sărutare la pragul nemuririiun leagăn fermecat, parfum de bunătateființa mi-o îmbracă în straiele iubirii.Căsuța mea,legendă cu dăruirea-i sfântăcopilăria-mi fuse cu dor de veșniciipictând pe roata vremii imaginea ce-ncântăși-o dulce nostalgie în râset de copii.... XIII. PE PAGINA INIMII, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015. PE PAGINA INIMII Pe pagina inimii am dăltuit frumos Numele sfânt, ,, mama”, atât de
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
aripioare de mătase, Trec în zbor prin fața noastră. Zarva mare e în crâng, Păsărele-aici se strâng, Ascunse de rămurele Trag cu ochii prin perdele Ce să fie, ce să vie? Semn este de sindrofie ! Ochii mari fac și eu roată. Norocul bat-o s-o bată! Miresuță-i în câmpie Ingenua păpădie. Diamante o îmbracă, Zeci de mii de stropi de apă. Nuntășite sânzâiene Albăstrite și mirene. Doi arici ce-n crâng fac veacul Se dădeau de-a berbeleacul. Tot trăgându
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
udat, l-am săpunit Și apoi l-am limpezit. Vai, vai, vai de capul meu! Nu pot să-l mai mișc de greu, Hei, săriți că nu-i de joacă, Ursulețul meu se-neaca! Irinuca Irinuca-i supărată, Prin livadă umblă roată Căutând pe-o rămurica Un măr sau o pară mică. Dar nimic , în van privești, Ramuri goale doar găsești; De-un gând e preocupată Și-n casă intra deodată. Și pe foaia de hârtie, Fructele în pomi le-nvie, Mere
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
sub salcâmul falnic din fața casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
în ghivece la ferestre, cu gazonul tuns scurt. Nimeni nu le încălca proprietatea, nimeni nu-i deranja, de nimeni nu trebuiau să se ferească. Puteau să lase în curtea așa neîngrădită orice obiect, el nu va dispărea niciodată. Am văzut roți de mașină înșiruite lângă pereții caselor cu cauciucurile pe ele, așa cum și le-a schimbat proprietarul de la cele de iarnă la cele de vară și nimeni nu le subtiliza cum desigur s-ar fi întâmplat imediat la noi. Erau flori
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
peste-un cort. Grăbiți în copilărie, vrem timpul iute că să treacă, adolescenți nu prețuim ce avem, sărim la altă treaptă adulți fiind am încetini ritmul, dar viață nu ne iartă, bătrâni am da orice să-ntoarcem iar a vremii roată! Și curgerea nepotolită, ne-asprește chipul încă treaz, știm clar ce va urma, inevitabil vom sări peste pârleaz. Căci nici măcar o oră nu dăm înapoi, n-avem acest răgaz să mai trăim iubirea sau tinerețea, prețuind al ei extaz! Referință
DESPRE TIMP de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361044_a_362373]
-
grajdului demolat, a turnat o fundație și o pardoseală din beton,peste care a zidit două încăperi pentru uscarea și depozitarea plantelor medicinale,așa cum îl instruise doamna Virginica. Mărășteanu era totuși nemulțumit că nu rezolvase cu proprietățile lui, călcate de roțile căruțelor și ale tractoarelor. Își dăduse seama că problema asta nu o poate rezolva cu autoritățile sau prin justiție. Trebuia să găsească ceva ca să le protejeze. Își aduse aminte de colacii cu sârmă ghimpată din cocina de porci. A adus
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
un om are curajul să înfiereze adevăratele tare ale umanității, devine moralist! Care au fost acei eroi arhetipali ce au fixat princiipiile juridice și morale sau cei care au descoperit elementele esențiale ale civilizației: focul, arcul cu săgeți pentru vînătoare, roata, scrisul, medicina, navigația, zborul în cosmos?! Utnapishtim este Noe, unul dintre părinții preluați și de Biblie. Milan s-a revoltat: nu mă arunca pe mine în culegerea de înțelepciune populară, frate! Termină povestea cu Flora. O fecioară acvilină, deocamdată fără
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
curcubeul, Belladonna, Ciumăfaia, partea vie a ființei de partea miraculoasă. În nemișcare se petrece timpul, în iris, în oglinda în care nu se mai reflectă decît valul. Sîmburele este amar de dulce, colțul de stîncă e ca o stea la roata Carului Mare. Trezește-mă în grație, în lumea dinafara înlăuntrului ploii roditoare, pasărea nocturnă cu umbra adîncită în blana verde a pămîntului numără pietrele din cerc ce se roagă la soare pînă încremenește umbra.” Dacă ne imaginăm că psihicul subliminal
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
din compartiment era la fază mică, iar în bezna de afară, prin geam se vedeau doar luminițele de pe calea ferată roșii și verzi. Privind pe geam derularea imaginilor cu acea calitate naturală a gestului contemplând natura în ritmul monoton al roților de tren în derularea lor înghițind kilometrii, a ațipit. Multe mai născocește mintea omului dar în vis, totul e posibil. În acele momente, vedea și se amăgea cu idei himerice. Era un Făt-frumos care vorbește cu calul lui năzdrăvan și
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
eu să-ți spun ceva. Te rog consideră că nu a fost o simplă aventură și că... poate nu aici se va opri acest basm. A dispărut în noapte la fel cum a și apărut! Ațipise o clipă ascultând ritmul roților de tren... când s-a trezit era ziuă. Soarele intra și dispărea pe fereastra vagonului în goană trenului alternând între lumină și umbră. Era singur. Nu realiza dacă era realitate sau vreo farsă a visurilor. Nu se poate ca această
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
cu lemne, cînd urcă dealul: Cînd obosește calul, răsuflă de zici c-o să crape, amețește și cade lat pe-o parte și greutatea căruței îl trage la vale și îl face praf, bucăți se face pe pietre. Da' frîna de la roată?! Ce frînă?! Ce vorbești?! Frîna o pui la vale, să nu vină căruța peste cal. La deal trebuie s-o proptești, atunci cînd se odihnește calul. Și ne-a explicat că are un fel de pinten montat la oiște care
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
auziți cum sună! Și acea voce și-a repetat strigătul de teamă, de deznădejde, de bucurie că, uite, cu toate chinurile de pe sufletul lui, el încă mai trăiește. Of, viața mea ... și parcă se ofileau frunzele ... și florile, strivite de roți, răsuceau Universul cu fundul în sus, prăbușeau soarele într-un abis de uitare și tulburau apele cu durerea lor tăcută ... Of, viața mea! a strigat și Thomas; și a continuat, cu același ton: Ce-am făcut cu ea? Oamenii au
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
strigă cât îi țin plămânii să se audă în sat: „A năbăit, bă! Cine, bă? Ion a lu' Măuțu cu Veta lu' Bucur. S-o luăm pe Veta pe lopată și s-o ducem la Ion în vatră!” Făceau o roată mare din crengi uscate, îi dădea foc și o prăvăleau pe coastă spre sat. Ce timpuri! Vine Paștele. Pomii sunt înfloriți. În Săptămâna Mare, serile Deniilor sunt adevărate clipe de liniște și înțelepciune. Copii și vârstnici pornesc spre bisericile satului
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
multă. Ce bune sunt prunele uscate! Toată iarna sorbi din compotul făcut din ele, aromat cu puțină vanilie, sau întingi pofticios cu bucata de mămăligă prăjită în mâncarea de prune uscate. Pe prundul Râului Doamnei au început să se învârtă roțile imense, cu cutii de conserve prinse de ele, care bagă apă rece în butiile cazanelor de fabricat țuica, tăria specifică locurilor noastre. Și-au început lucrul povernile, destul de multe la Domnești, sat recunoscut pentru frumusețea merelor domnești și tăria rachiului
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
stejar unde se depozitau prunele pentru borhot, dar și un fel de garaj pentru mașină. Apoi grădina cu un nuc secular și în fundul grădinii un iaz ce provenea din Râul Doamnei, un braț al râului destul de mare. Pe iaz o roată ce punea în funcțiune cazanul de țuică. O frumusețe! Mai sus - stăvilarul Bârzu - unde se încâlceau bilele și buștenii ce pluteau din munte - cel mai ieftin transport. Aici îi așteptau bilarii și țapinarii căutând semnele încrustate cu barda cu numele
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
Din când în când bunica ofta fie de dorul bunicului pierdut, fie de starea fiului Costel jignit de comuniști a cărui caricatura era la gazeta de stradă - el în față, gras, cu un lanț greu trăgând o mașină cu trei roate, sub care scria: Chiaburul Costică Hiru. Sau când regimul ne-a împărțit casa, sub privirile ticăloase ale activiștilor comuniști, țigani. Destule necazuri am avut și eu datorită originii „nesănătoase”: descendent al unui neam cinstit și harnic - necazuri amintite argumentat în
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]