3,185 matches
-
avea acum o coală semnată de el. Am părăsit Bologna, orașul doct, roșu și gras. În Neapole am văzut, în apropierea portului, un grup de cercetași germani cărora li se furaseră rucsacurile și care voiau acasă, nimic altceva decât acasă. Rufe colorate, întinse la uscat pe toată lățimea străzii. Hoarde de copii gălăgioși. Am rătăcit pe străzi înguste și am văzut procesiuni a căror pompă păgân-catolică o cunoșteam din filmele neorealiste. Miros de pește și de fructe stricate. Dar încolo este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
era șef de accize, post modest, dar rentabil și onorabil, pe care strălucitoarea Lenora, de pe atunci nelipsită de la baluri, pick-nick-uvi și cavalcade, îl înălțase în rang. Amănuntele astea erau date de Lina în zilele când, așezând cu levănțică și sulfină rufele în șifonier, dezvăluia suvenirile de acasă, oftând. Niciodată în orele de repaos buna Lina nu trăia altfel decât în acele amintiri, care lui Mini îi plăceau ca niște povești foarte vechi, mai vechi de la o generație abia înapoi, decât de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de asfalt ale terasei și, legănată pe tocurile albastre, înalte, ale pantofilor mici, să-i însoțească. Mini nu mai găsi nici un interes vestibulului. Era desfigurat. 99 O lumină mare și egală intra prin ușile scoase din rame și fringhii cu rufe la uscat erau întinse în curmeziș. - Sus e acum locuit, explică Doru și arătă spre orizont, nu departe, un coș înalt de cărămidă. Gramatula instalase o fabrică de alcool din cereale și câțiva funcționari de acolo locuiau la el, conacul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Mini. rămânea în spații salubre, de unde privea, ca o spectatoare pe care nu a cuprins-o ebrietatea nesănătoasă a emanațiunilor. Ideile, ca și aspectele, luau forme azi cumpătate, clare. Moșia grădina, casa, vestibulul luminos, cu petele de alb mat al rufelor, totul își despărțea luminile de umbre, totul era static, nu circula, nu se infuza ca atunci. Străbătând casa, Mini privi lucrurile dezordonate și le sfătui să nu fie triste, să primească legea acelei prefaceri, ca pe o lege vie, care
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
voi toate, o să dau puțină, să ajungă la toată lumea, așa că promit să nu mai îmi risipesc sperma, uite, de exemplu, n-o să mai fac niciodată labă". Ce bun eram pe vremea aia și uite cum, acum, mă las agățat ca rufele pe sârmă, fără cârlig. Repet nu cred să fi fost vreo gagică care să fi vrut să mi-o tragă fără să fi reușit Da, dar am aproape 30 de ani și mă bate gândul să mă așez la casa
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ușor... cenușiu, adică nu chiar cenu șiu, mai degrabă un roz pal cu iz cenușiu, glazurat cu rom. Ce zici? — E previzibil, i-o întoarse Dominique, nemulțumită de incidentul care-o făcea să surghiunească fața de masă în coșul de rufe. — ...și cu un strop de galben în centru, ca puii tăi... De ce ca puii mei? I-am auzit de dimineață, când visam despre Neva. A, bun. Dar ce să fie centrul cel galben? — Marțipan. — Cum să pun marțipan într-un
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
am auzit de dimineață, când visam despre Neva. A, bun. Dar ce să fie centrul cel galben? — Marțipan. — Cum să pun marțipan într-un flan? Și cum să-l fac galben? — Asta-i specialitatea ta, rusule, râse ea, uitând de rufe și întor cându-se drăgăstoasă spre Alioșa. Iar îți sugi degetul? Ce-o să ne facem cu tine? Ai văzut ce-ai făcut cu ciocolata? Sunt foarte supărată pe tine, măi, puiule de rus, măi..., îl mângâie ea cu vocea caldă rezervată
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
născuse Alioșa, sezonul tartelor cu mure, seri cu mesele pline de clienți, de cidru și de vocalele lui Dominique, mirosul de cretă roșie, barba de trei zile a lui Ivan, poveștile cu zăpadă rusească, să cu leții cu lavandă dintre rufe, gleznele ei, incredibil de fine, prânzul pe iarbă, cu picioa rele goale, nopțile fără somn, alte nopți fără somn, cu dinți abia mijiți, cu vise povestite, împăr țite, dumicate în întuneric, cu cer turi, cu neștiința lor în ale contabilității
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
aaaaaaaaaaa aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa aaaaaaaaaaa aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa... — Tu erai Ema? ... — Ema. Din text... Din textul lui Alex. — Cred. Într-un fel. Nu de la început, oricum. Împărțitul tăcerilor de acum e straniu. David nu mai simte că nu are aer. Tăcerea e ca o rufă murdară, omniprezentă. Uitată pe spătarul scaunului. Agățată de calorifer. Atârnând fără sens de un colț al televizorului. Îndesată sub mochetă. Pitită în portofel. Pusă bine în dosarul cu acte. E ca o mâzgă mută și grea. Și rece. În jurul ei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
așa cum ți ai fi imaginat-o aplecându-se asupra unui pătuț de copil. Camera mea „de vizită“, improvizată chiar de mine într-o fostă cameră de serviciu, poate cea mai îngustă dintre toate („Știi că aici, pe vremuri, se călcau rufele?“), cu fotoliul-pat vechi de un veac, acoperit de o cuvertură vișinie, pe care-l sileam, uneori, să-și dezdoaie încheieturile amorțite ca să mă primească și pe mine stivuind dedesubt atlase botanice înțesate de schițe în peniță („Ale tale?“ o întrebam
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pregătesc să intre din nou în valiză, nebuna le împăturește cu grijă și mâinile ei sunt curate, pentru că tocmai și le-a spălat cu săpun lichid care conține și puțină cremă hidratantă, și fie care haină miroase a balsam de rufe, pentru că așa trebuie să fie, adică așa și nu altfel, și nebuna își ia un rucsac mic în care încap toate aromele și toate parfumurile și toate săpunurile lichide și solide și toate mirodeniile care s au inventat special pentru
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Cunoșteam la perfecție orice cută de teren, orice tufă vegetală sau grupuri de pomi aflați în vecinătatea noastră. Nu uit că, în ultima zi a lunii mai, Ghiță al meu mi-a spus că rămâne la cort pentru a spăla rufele noastre. - Bine, Ghiță, spor la treabă, și l-am lăsat, în timp ce eu mi-am văzut de treburile mele în calitate de comandant de pluton - responsabil. Foarte bucuros și meșter la treabă, Ghiță a terminat ce-și propusese, rămânându-i destul timp să
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mă, că doar e barul meu, tre’ să știu ce se întâmplă. Dacă vine vreun control? - Lasă, că nu vine. Mișu se întoarse c-o țuică. Tot el o făcuse, din prunul din curtea MaxiBarului, ăla pe care întinde Mariana rufele. - Hai noroc și să fiți fericiți! - Și ție să-ți trăiască copilul! Sănătate! Cuvinte nespuse pluteau între ei. Două vene de pe fruntea lui Zelea stăteau mai-mai să plesnească de atâta ipocrizie. - Și zi așa, Mișule, o să-ți fiu naș. - Orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
împingeau în tălpile sandalelor de vară și imediat pământul se îndepărta, iar sandalele pluteau în aer; apoi pământul creștea brusc și sandalele se opreau în praful ce forma norișori albicioși. În parc era doar el și leagănele atârnau ca niște rufe puse la uscat, iar toboganului îi crescuseră frunzulițe pe scară și prinsese rădăcini exact ca un copac cu limba scoasă. Când balansoarul cobora, Robert privea cu capul în jos ca să vadă cum îl atrage pământul și simțea că sângele i-
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
pentru frumusețea sa, Mama vitregă o ura. Și-ar fi vrut s-o vadă moartă. Ce necaz pe biata fată! Cred că v-ați dat bine seama , Este Albă ca Zăpada... Albă ca Zăpada: Casa este aerisită, Mâncarea este gătită, Rufele-s toate spălate, Paturile aranjate, Cozonacu-i la crescut, Ce mai este de făcut? A... poate prin curte, cumva Să mai dau cu mătura! Împărăteasa: Spune-mi , oglindă, oglinjoară, Sunt cea mai frumoasă din țară? Oglinda: Frumoasă ești crăiasă, Ca ziua
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
școlară, lăudat cu ifose de mușchetar; la fiecare prilej, culoare care a stârnit multe discuții între noi și elevii altor licee, pe care îi ironizam în primul rând pentru culoarea liceului lor: cei de la Sfântul Sava, albastru ca sineala de rufe; Mihai Viteazul, galben... dovlecari; Matei Basarab, alb... lăptari; Șincai, verde ca prazul... Singură culoarea lui Spiru Haret o admiteam, un mov pal, pentru că se apropia întrucîtva de a noastră, fără să o întreacă însă; într-adevăr, ce culoare este mai
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Jos, sub ea, clădirile arătau ca niște cutii de chibrituri, iar munții, ca niște grămăjoare de nisip În care se scaldă găinile pe timpul arșiței de vară. Râurile nu erau mai late decât sârma pe care Mașa Își Întindea la uscat rufele În zilele de vară sau iarna, când dădea câte un ger năprasnic. Și parcă nici mai lungi. Iar norii semănau adesea și ei cu niște zdrențe ce se legănau ușor În bătaia vântului sau cu o balie plină de clăbuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
la Întrecere și jucând Între ei un fel de badminton.. Dinlăuntrul sânilor izvora gâtul care, rotindu-se ca o spirală, străpungea planșeul de beton, urcând Încă două etaje. Capul femeii, răzbătând prin ultimul planșeu, se clătina mișcat de curent printre rufele și norii prinși În cârlige direct de parapet. Femeia Își deschidea și Închidea Încet buzele, privind cu un ochi În sus, altul În jos. Văzându-l pe Oliver stând meditativ În salonul lui pe taburet, ea Își coborî unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
bine zis, nu mort, ci doar migrat, pentru o vreme, În alte regnuri. O să-l sedăm și o să-și revină singur...” În spiciul său, profesorul Perjovski mai aduse vorba, printre altele, de femeia-toc, de femeia-mătură, de femeia-cârlig și femeia-frânghie de rufe, cea care obișnuia să se urce pe terasa blocurilor din cartierul Kanta, unde după ce-și lepăda, dansând Într-un ritm din ce În ce mai trepidant, nenumăratele sale fuste Înflorate, rămânând doar Într-un combinezon trandafiriu, intra Într-o transă atât de profundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
șterg din vedere. Totul curge. Nimic nu e stabil. Nici norii ce atârnă ca niște franjuri pe cer. Nici gândurile. Nici sentimentele. Cineva amestecă totul Într-un vas imens și-l pune pe foc, ca și cum ar vrea să fiarbă niște rufe murdare, aducându-le la puritatea inițială. Spre deosebire de lenjerie, sentimentele nu se curăță nici la foc mare, nici la foc mic. Cu cât le fierbi mai mult, cu atât se acoperă de pete... Mathilda, Mathilda... Piciorul aleargă, adulmecându-și propriile urme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
că În locul lor vede niște halate, pijamale, papuci de casă, ciorapi, chiloți, cravate sau costume. Uneori pijamalele se enervau sau chiloții Își ieșeau din pepeni; atunci medicul ridica un păhărel de coniac În cinstea lor. Sau vărsa peste maldărul de rufe o cupă de șampanie... Noimann Îngenunchea pe șine și trenul trecea prin el ca printr-un tunel. „De pământ n-aduce vorbă, nici de văzduh și nici de apă”, completă Noimann, recitind din Khayam. Apa era un element dăunător, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cinci, contra nouă tractoriști care locuiau în satul Sârbi, aflat la doi kilometri distanță de camping. Din acel moment a început scandalul. Înjurături, mese răsturnate, sticle și pahare aruncate spre ambele tabere. S-au smuls parii care susțineau sârmele de rufe, lovituri și amenințări. Aveam o poziție mai avantajoasă și mai strategică, fiind protejați de două mașini mari, cu număr de București. Unul din atacatori s-a apropiat primejdios de mult de noi având în mână un cuțit a cărui lamă
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
câmpul din apropiere. Dinspre Bârlad se auzeau mașinile de la miliție și cele ale salvării. Atacatorii au simțit primejdia și au pornit în goană peste câmpul ce ducea în satul lor. Am privit în jur. Mese și scaune rupte, sârme și rufe doborâte la pământ, geamuri sparte și panică printre ospătari și clienți. În sunet țipător au apărut două mașini ale miliției și o salvare. Fratele Toader și cel lovit în cap au fost urcați în mașina salvării care a demarat spre
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
iubire pătimașă poate săvârși nesăbuințe. Viață armonioasă În relațiile familiale calmul, îngăduința, respectul reciproc și înțelepciunea contribuie la o viață cuminte și armonioasă. Familie Orice familie are particularitățile și intimitățile ei care nu trebuie să devină publice (apropo de spălarea rufelor murdare). Nu e bine nici ca familia să fie asemenea unei cetăți medievale cu ferestrele și ușile oblonite și cu porțile ferecate. Depărtare Departe de familii nu sunt numai persoanele aflate la mari distanțe geografice ci și cele care s-
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
răsăritean și moale, Mălai din mâna ta să ciugulească. Albastru pâlpâia și cald, în poale Ca pânzele alcoolului, în ceașcă. Pe butură, nebunul tău cu scufă Ochi inegali grozav de triști rotea, Și mâna ți-a sucit, cum storci o rufă, Și-a rupt și gâtul păsării, care bătea. PARALEL ROMANTIC Numisem nunții noastre-un burg, Slăvit cu ape-abia de curg - Ca un dulău trântit pe-o labă, Vechi burg de-amurg, în țara șvabă. Pentru că tonurile erau, pe rând, vesele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]