3,312 matches
-
și zidul de incintă cu cerdac mare deasupra porții, dar nu a rezidit-o. Ștefăniță Lupu voievod, însă, s-a îngrijit doar de zugrăvirea bisericii, apelând la meșterii care au pictat mănăstirea Golia. De aici și până la afirmația “sfânta noastră rugă nou-zidită” e oarecare cale, sfințite. ― Tot în 1660 la 7 mai, Ștefăniță Lupu scrie că: “Am miluit a noastră sfântă rugă, mănăstirea Hlincea,... cu-n sat întregu, anume satul Hlincea, și cu tot hotarul pre unde au ținut de vac
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
doar de zugrăvirea bisericii, apelând la meșterii care au pictat mănăstirea Golia. De aici și până la afirmația “sfânta noastră rugă nou-zidită” e oarecare cale, sfințite. ― Tot în 1660 la 7 mai, Ștefăniță Lupu scrie că: “Am miluit a noastră sfântă rugă, mănăstirea Hlincea,... cu-n sat întregu, anume satul Hlincea, și cu tot hotarul pre unde au ținut de vac,... și cu 15 poslușnici carii sântu împregiurul svintei mănăstiri”, pe care îi scutește de toate dările și angăriile. ― Uite, dragule, că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
despre soarta nefericitului voievod Miron Barnovschi Moghila voievod, decapitat de turci la Istanbul în 1633... ― Să vedem ce spune la 9 decembrie 1627 evlaviosul voievod: “Domnia mea am luat pe Domnul Dumnezeu în ajutor și am început și am zidit ruga și biserica din târgul Iași,... și am dat și am miluit această rugă a noastră... cu un sat, anume Toporăuții, care este în ținutul Cernăuților, cu iazuri și cu mori... Am dat la sfânta și marea biserică din cetatea Ierusalim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în 1633... ― Să vedem ce spune la 9 decembrie 1627 evlaviosul voievod: “Domnia mea am luat pe Domnul Dumnezeu în ajutor și am început și am zidit ruga și biserica din târgul Iași,... și am dat și am miluit această rugă a noastră... cu un sat, anume Toporăuții, care este în ținutul Cernăuților, cu iazuri și cu mori... Am dat la sfânta și marea biserică din cetatea Ierusalim... și să asculte de oamenii pe care îi vor trimite aici patriarhii de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
noștri ieromonahi de la mănăstirea Sfântului Sava, care este lângă Ierusalim, cu niște case făcute de domnia noastră în târgul Iașilor și cu locul acestor case, ca să locuiască acolo rugătorii noștri și să-și facă biserică, în numele lui Dumnezeu, să fie rugă și pomenire veșnică a domniei noastre, și pentru pomenirea părinților, și a fraților domniei noastre, și a doamnei, și a copiilor domniei noastre”... ― Ai avut dreptate, fiule. Nu numai că le-a dat loc pentru biserică, ci și case de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de a blestema e molipsitor, părinte. ― Pe cine ai mai găsit blestemând? ― Pe “M(i)l(o)stiiu B(o)jiiu, Ghedeon, arhiepiscop și mitropolit Sucevei și a toată Moldovlahiia”, care, la 6 aprilie 1717, scrie: “Facem știre cu această rugă a noastră cui să cade a ști, pentru niște urice de moșii ce a dat Păun vameșul mănăstirii sale Clatii, care m(ănă)stire iaste închinată la Xiropotam, la Sfânta Gura... Neștiindu-se la a cui mână sânt, făcut-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aer. Cu răsuflarea primenită de răcoarea dimineții, am pornit către mănăstire. De ce? Cine știe? Poate să mă închin. Poate să văd de aproape călugărimea trebăluind în grădinile, viile și livezile din jurul bisericii. Să-i aud cum vorbesc în afara timpului de rugă și dacă au îndemânarea țăranului în cele trebi ale gospodăriei... Fiindcă nu aveam alta de făcut, mergeam cu pas domol. Gândul către Zâna se zbătea în capul meu precum o pasăre prinsă în laț. “Voi mai călca eu pe aceste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
carte... Nu știu ce și dacă am mâncat ceva... La primul cântat al cocoșilor, bătrânul s-a ridicat și s-a închinat cu glas șoptit, invocând pe Cel de Sus să ne ocrotească și să ne ajute la nevoie... După ce a sfârșit ruga și s-a recules câteva clipe, ne-a îmbiat: ― Și acum, să mergem la culcare, dragilor. A ieșit primul din ogradă, urmat de Zâna și de mine. Sevastița a rămas să încuie ușile și poarta. Când totul a fost făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de limba sopranică a lumii... Oxizi de fier cad de pe trupul infirmierei de noapte... Penisul meu În erecție strălucește-n lumina postmodernistă a lunii... Scuip ecumenic orice fereastră Închisă... O mușc pe infirmieră de sînul ei stîng, abia căzut În rugă, o dobor la pămînt, o rostogolesc prin tatuajele transmoderniste cu care am acoperit podeaua din lemn, o Înăbuș la focul mic al liturghiei Îi scrijelesc cu gheara de cocoș hieroglifa secretă a lunii pe pîntece. Mercurul din termometru Își izbește
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
puștii cuvintele tinere, scuip Între ochi sintaxa, ascult torcînd În suflet motoarele mașinilor de război. Ard În cinstea lor lumînări făcute din seul poetului necunoscut. Cu țipete de păuniță, omenirea Îmi scoate febra din trup. De pe mîinile Împreunate cad zgomotoase rugile, În vreme ce o pușcă de vînătoare e pregătită să tragă. Îmi ridic duhul de la pămînt, Îl curăț de praf și mi-l așez la rever, dar un Întreg regiment de nebuni Îmi șoptesc: După ce vei primi harul să nu te culci
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
după aceea pe pasta scârnavă și gelatinoasă, un fel de noroi animal. Ni s-a făcut silă și am căutat să ieșim cât mai repede din ferigi. Am ajuns mai întîi la un mormânt. Era o movilă lunguiață, invadată de rugi de mure și abia când am văzut crucea rudimentară de piatră, înverzită de licheni, ne-am dat seama că ne aflam de fapt dinaintea unui mormânt. După aceea am mers o vreme printre mușuroaie imense care păreau mușuroaie de termite
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
binecuvânta, pe cupola cu tencuiala cojită, un liliac adormit; și abia când ne-am uitat la altarul de cărămidă am tresărit. Florile erau proaspete. Ceva ne-a atras atenția după aceea în drum spre colibă. O movilă lunguiață acoperită de rugi de mure, asemănătoare cu mușuroaiele imense de care trecusem, dar cu totul izolată. Nu părea să fie ridicată de curând și totuși prima oară n-o văzusem. Era pe jumătate ascunsă de o tufă de mărăcini și vegheată de o
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
petrecerea fără el. Veverița avu poftă să dansăm, după care începu să alerge prin grădină fugărită de Urangutanul ei. Ca să nu fie, chipurile, prinsă, se cățără în tei cu o agilitate de pisică. ― Dă-te jos, că faci buf! o rugă Novac. Ea nici gând să asculte. Se auzea numai freamătul frunzelor răscolite. ― Mă supăr, să știi... Vrei să-ți rupi gîtul? stărui el. 54 ― Nu, nu vreau, țipă Veverița nevăzută. Am nevoie de gât. Vino să mă iei în spinare
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
hohote pe ardeleni cu „Lancea lui Horea“, figura de Christ răstignit pe crucea istoriei a lui Avram Iancu și „Treceți batalioane române Carpații“. Pe basarabeni cu Ștefan cel Mare, Doina și „ne e dor de Eminescu“. Pe bătrâni cu acea „Rugă pentru părinți“ sfâșietor cântată de Hrușcă. Pe adolescenți cu „Floare de Iris“, iar pe frații lor mai mari prefațând extraordinarele „Cantafabule“. Pe oamenii de artă cu „actorul a ieșit în piață să-și cumpere ceva salam... ca voievod peste un
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
zbor cu sania lui și am să-l rog să te ia și pe tine. Căci ieri noapte am văzut prin geamurile unei căsuțe de la poalele muntelui un copil bolnav la pat și pe mama lui care plângea. Micuțul o rugă săi cumpere un brăduț cât de mic, ca să aibă undei aduce daruri Moș Crăciun. Sărmana lui mamă îi spunea că nu are bani nici pentru hrană, lemne și medicamente pentru el, nicidecum să-i cumpere un brad. Și apoi, cu
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
unde aduse hăinuțele și ghetuțele noi, jucăriile care mai de care mai frumoase și dulciurile. Sub brăduț mai găsise și o pungă cu bani cu care alergă la Magazin și la Farmacie, cumpărând alimente și medicamente pentru băiețel. Acesta o rugă pe măicuța lui să-i aducă brăduțul în casă, căci poate îi este frig. Dar ea îi spuse că bunul Moș Crăciun l-a plantat în curte și astfel, vor avea în fiecare an „pomul de Crăciun”, care va crește
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
observat de mama acestuia, se apropie de pătuțul copilașului, pe care-l îmbrățișă cu aripile sale, îl sărută pe frunte și-l binecuvântă, după care își luă zborul. Femeia, auzind fâlfâit de aripi, se ridică de jos și înțelese că ruga i-a fost ascultată, și că pruncul ei nevinovat este salvat, căci acesta deschisese ochișorii și gângurea vesel, iar febra care-i arsese trupușorul zile în șir, dispăruse. Cu copilașul în brațe, alergă în odaia unde dormea soțul ei, care
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
de la Junimea, dar am fost în Iași și m-am convins în persoană cumcă societatea nu are mijloace, iar din sacrificii personale, în sensul strict al cuvântului, nu mi-a trecut nici prin minte vodată ca să trăiesc. Am deci o rugă cătră tine. Știu că-i supărătoare - și numai eu știu cât m-a costat pân m-am decis a lua condeiul ca să-ți scriu. Caută-mi o ocupațiune în Iași - ea poate fi foarte modestă și neînsemnată, căci nu sunt
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
se deschidă, așa cum se așteptase, spre o priveliște întinsă, dădea către un zid. Eu unul, fiți sigur, nu mucegăiam. În fiece clipă a zilei, în mine însumi și printre ceilalți, mă cățăram pe înălțimi, unde aprindeam focuri luminoase, primind vesele rugi de mulțumire, ce se înălțau până la mine. Și astfel, mă bucuram de viață și de propria-mi desăvârșire. Profesiunea mea satisfăcea în chipul cel mai fericit această vocație pentru înălțimi. Mă scutea de orice amărăciune față de semenul meu, căruia îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
le voi spune, în sfârșit, prin gura dumneavoastră: "O, tânără fată, aruncă-te încă o dată în apă ca să-mi dai încă o dată putința să te salvez, pe tine și pe mine!" Încă o dată... ce imprudență! Să presupunem, iubite maestre, că ruga noastră s-ar împlini. Ar trebui să trecem la fapte. Brr...! Apa e atât de rece! Dar să nu ne neliniștim! Acum e prea târziu, va fi întotdeauna prea târziu. Din fericire!
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
-i un jalnic monstru în continuă devenire. S-a trezit condamnat la o tihnită tortură: Un proscris căruia pacea, iubirea nu-i sunt menite, Care-și dorește să dea pe gât o dușcă de cianură, Să nu-i rămână decât ruga pentru moarte. Neputința și mânia îi croiesc din fier închisoare. Sunt zile în care vrea să urle, dar rămâne mut. Își visează cătușele zdrobite și evadarea... Sunt zile în care monstrul acesta chiar eu sunt.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93427]
-
matcă fără ac, la judecată dreptu, nebețiv, necurvar, nelacom, nerăsăpitoriu...” cum zice Grigore Ureche. Încep să citesc cu nesaț: „Petru voievod, cu mila lui Dumnezeu, domnul Țării Moldovei,...am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări, de la sfânta noastră rugă, de iznoavă făcută, mănăstirea Galata, cu un sat, anume Voroveștii,ca să fie sfintei mănăstiri de la noi, cu tot venitul... S-a scris în Iași, la anul 7085, februarie 25. Domnul a zis. Golăi vel logofăt procit. Dumitru a scris.” Alături de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și peste ruinele mănăstirii La Greci s-a așternut colbul și uitarea... După un timp, tândălesc la alt pergament colbăit, încercând să-i dau de capăt: „Theofan mitropolit al Sucevei. Scriem și dăm de știre că însumi,...am dat sfintei rugi Galata,...niște chilii pe care le-am făcut eu lângă mănăstire și cu locul pe care l-am curățit cu oamenii și cu banii mei, în pădurea întreagă și deasă, și am îngrădit cu gard acele chilii și cu locul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Simt cum îmi revine sângele în vene și mă avânt printre înscrisurile domnești de pe rafturi. Nu după multă vreme, citesc: „Io Aron voievod din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei...m am milostivit și am dat și am miluit ruga noastră sfânta mănăstire Galatiia, cu cinci sălașe de robi țigani...drept domnești.” „Scris la Țuțora, În anul 7102 (1594), mai 12.” „Însuși domnul a poruncit. Răzvan hatman a învățat. Vasilie a scris.” „De ce la Țuțora și nu la Iași sau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu vorba și tocmai nu băgai de seamă că treci peste hrisovul lui Miron Barnovschi voievod din 9 decembrie 1627 (7136), în care se spune: <... Domnia mea am luat pe Domnul Dumnezeu în ajutor și am început și am zidit ruga și biserica din târgul Iași, în numele Adormirei Preasfintei...și pururi Fecioarei Maria, și am dat și am miluit această sfântă rugă a noastră...cu un sat anume Toporăuți care este în ținutul Cernăuților, cu iazuri și cu mori, care sat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]