4,832 matches
-
vor accepta să fie dirijate de Sankt Petersburg și se opunea acțiunilor care nu erau controlate de ruși. Prima victorie a cauzei naționale bulgare a fost repurtată prin intermediul lui, dar el nu a obținut rezultatele dorite. Așa cum am văzut, grecii, sîrbii și românii insistaseră asupra organizării unei biserici naționale separate imediat după dobîndirea autonomiei sau a independenței. Sub conducerea elementelor moderate de la Constantinopol, a fost făcută o încercare de separare a clerului bulgar de Patriarhie chiar înainte de apelarea la mijloacele specifice
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fi reușit, el era dispus să intre într-o federație cu Serbia și cu Principatele, dar nu cu Grecia. Grupurile revoluționare întîmpinau aceleași dificultăți ca și guvernele în rezolvarea chestiunilor referitoare la granițele viitoare ale statelor naționale. După conflictele cu sîrbii în privința acestei probleme și a altora, Rakovski s-a refugiat în 1872 în Principate, iar Țara Românească va deveni din acest moment centrul major al activității revoluționare bulgare, dat fiind că aici existau condiții extrem de favorabile. La București și în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și erau implicate în afacerile din Muntenegru și Albania. Situația aceasta va continua pînă la mijlocul secolului al nouăsprezecelea. Cu tot controlul musulman asupra Bosniei, Poarta nu reușise să se bizuie pe această regiune ca sprijin împotriva adversarilor ei. În timpul revoltei sîrbilor, guvernul otoman nu primise un ajutor efectiv decît în 1813, cînd vizir era Ali Pașa Derendelia. Curînd după aceea a avut loc la Sarajevo o rebeliune a ienicerilor. În ciuda faptului că un alt guvernator, Ali Celăleddin Pașa, a înregistrat o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
centralizare. Între 1847 și 1850, în perioada viziratului lui Tapir Pașa, ei au organizat o altă rebeliune împotriva autorității centrale. Guvernul otoman l-a trimis pe cel mai bun general al lui, Omer Pașa Latas, ca să-i supună pe răzvrătiți. Sîrb convertit, originar din Lika, Omer Pașa comandase armata otomană care ocupase Valahia în 1848 și 1849 și zdrobise apoi o revoltă în zona Vidinului. El a sosit în Bosnia în 1850 în fruntea unei armate puternice și nu numai că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ale peninsulei. Nobilimea și militarii musulmani deținători de pămînturi reprezentau firește doar o minoritate a locuitorilor creștini și musulmani la un loc. Lipsită în mare parte de influență politică, populația creștină a fost apreciată ca alcătuind aproximativ 43 % ortodocși sau sîrbi și 22 % catolici sau croați. Dat fiind că Bosnia era o regiune de graniță, ambele grupuri aveau legături peste frontieră. Croații erau la curent cu evenimentele de la Zagreb. Unii dintre ei erau familiarizați cu opiniile susținătorilor ideii ilire și cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
croați. Dat fiind că Bosnia era o regiune de graniță, ambele grupuri aveau legături peste frontieră. Croații erau la curent cu evenimentele de la Zagreb. Unii dintre ei erau familiarizați cu opiniile susținătorilor ideii ilire și cu cea a cooperării dintre sîrbi și croați enunțată în programul lor. Ordinul franciscan, instituția catolică dominantă în Bosnia, avea o influență foarte mare asupra societății croate. Dominația ortodoxă asupra populației sîrbești era desigur la fel de puternică. Așa cum am menționat, Bosnia și Herțegovina se aflau printre primele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și Herțegovina drept ținuturi naționale sîrbești. Conducătorii Muntenegrului erau dispuși să coopereze în privința aceasta. Muntenegru își menținea propriile lui obiective teritoriale, mai ales relativ la ieșirea la mare și la extinderea frontierei în ținuturile herțegoviniene și albaneze, dar liderii se considerau sîrbi și sprijineau obiectivele naționale ale Serbiei. În timpul domniei lui Mihail au fost trimiși agenți în Bosnia și Herțegovina sub conducerea lui Garašanin, care trebuiau să pună la punct o rețea de organizații întru susținerea cauzei sîrbești. Este important să notăm
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
obiectivele naționale ale Serbiei. În timpul domniei lui Mihail au fost trimiși agenți în Bosnia și Herțegovina sub conducerea lui Garašanin, care trebuiau să pună la punct o rețea de organizații întru susținerea cauzei sîrbești. Este important să notăm că programul sîrbilor era național, nu social. Agenții lui Garašanin urmăreau unirea celor două provincii cu Serbia și nu promiteau introducerea unei reforme radicale în agricultură. Problema aceasta era totuși esențială pentru majoritatea populației. În ciuda reformelor, condițiile de trai ale țăranilor rămăseseră proaste
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
purtător de cuvînt unic. În general, ei susțineau scoaterea tuturor popoarelor slave de sub stăpînire străină, adică otomană sau habsburgică, și organizarea lor într-o federație de state în cadrul căreia Rusia să dețină poziția dominantă. Ei puneau accentul pe slavii ortodocși: sîrbii, bulgarii și muntenegrenii. Partizanii panslavismului nu erau firește în favoarea eliberării teritoriului polonez de sub stăpînirea rusească; de fapt, ei îi tratau pe catolicii polonezi cu foarte multă neîncredere și îi considerau drept trădători ai cosîngenilor lor slavi. În relațiile externe, ei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
înfrîngerea de la Plevna, guvernul rus a solicitat participarea României, Carol a fost imediat de acord, mai ales că i se încredința comanda operațiunilor din jurul acestui oraș asediat. Trupele române au intrat deci în acțiune la Plevna și în zona Vidin-Belgradcik. Sîrbilor le-a fost mai greu să ia o decizie. Țara era epuizată de războiul anterior. Guvernului îi era totodată teamă de aranjamentele teritoriale ce ar fi putut să fie făcute după încheierea conflictului. La conferința de la Constantinopol, puterile fuseseră de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aranjamentele teritoriale ce ar fi putut să fie făcute după încheierea conflictului. La conferința de la Constantinopol, puterile fuseseră de acord cu instituirea a două state bulgărești autonome despărțite de o linie care mergea de la nord la sud. Zonele revendicate de sîrbi, cum erau Nišul și Skopje, fuseseră trecute sub autoritatea Bulgariei. Conducătorii Serbiei voiau asigurări asupra a ceea ce aveau să primească la încheierea păcii, și ajutor financiar înainte de a-și angaja țara în război. Deși nu au primit niciodată asigurări satisfăcătoare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cum erau Nišul și Skopje, fuseseră trecute sub autoritatea Bulgariei. Conducătorii Serbiei voiau asigurări asupra a ceea ce aveau să primească la încheierea păcii, și ajutor financiar înainte de a-și angaja țara în război. Deși nu au primit niciodată asigurări satisfăcătoare, sîrbii au intrat în război la 13 decembrie, după căderea Plevnei. Ei erau îngrijorați ca nu cumva, în caz că Serbia n-ar fi intrat în luptă, revendicările lor să nu fie luate în seamă la conferința pace. Guvernul grec se afla în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
stat slav. Acordul lovea mai ales în interesele britanice și habsburgice, astfel că ambele puteri au protestat energic împotriva lui. O flotă britanică a intrat în Strîmtori. Guvernele român, grec și sîrb și-au manifestat și ele clar nemulțumirea. Poziția sîrbilor era deosebit de dificilă. Era evident că patronajul rușilor urma să fie de acum înainte pus exclusiv în slujba intereselor bulgarilor. De fapt, guvernul rus le-a comunicat reprezentanților sîrbi să apeleze la sprijinul Vienei. Guvernul român a refuzat să accepte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
autonomă. Fusese organizată o mișcare avînd drept scop unificarea ținuturilor albaneze. Cu toate că populațiile balcanice din cadrul Imperiului Habsburgic suferiseră un regres din punct de vedere politic ca urmare a încheierii Ausgleich-ului, Croația beneficia totuși de un statut restrictiv, dar autonom. Românii, sîrbii și slovenii aveau organizații politice identificate în general cu bisericile lor. Căile urmate în vederea obținerii independenței sau a autonomiei naționale fuseseră diferite. În Serbia și Grecia notabilii locali îi conduceau pe țăranii lor înarmați împotriva armatei otomane. Deși intervenția străină
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
recurgă la ajutor străin sau să profite de rivalitățile diplomatice internaționale. Exista totuși posibilitatea profitării de luptele interne dintre guvernul imperial de la Viena și grupul cel mai conștient de identitatea sa națională din imperiu, ungurii. Dat fiind că majoritatea croaților, sîrbilor și românilor trăiau în ținuturile coroanei Sfîntului Ștefan, soarta lor era strîns legată de rezultatele acestui conflict. Cînd s-a ivit momentul luării unei hotărîri, conducătorii românilor au optat pentru Viena; la vremea respectivă, croații susțineau poziția ungurilor. Odată cu încheierea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
the Romanian People. Bucharest: Editura Sport-Turism, 1981. Oțetea, Andrei, editor. The History of the Romanian People. New York: Twayne, 1970. Seton-Watson, Robert W. A History of the Roumanians from Roman Times to the Completion of Unity. Cambridge: Cambridge University Press, 1934. SÎRBII, CROAȚII ȘI SLOVENII Auty, Phyllis. Yugoslavia. New York: Walker, 1965. Clissold, Stephen, editor. A Short History of Yugoslavia from Early Times to 1966. Cambridge: Cambridge University Press, 1966. Dedijer, Vladimir, Ivan Božić, Sima Čirković și Milorad Ekmečić. History of Yugoslavia. Traducere
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
of International Studies, 1978. Oldson, William O. The Historical and Nationalistic Thought of Nicolae Iorga. Boulder, Colo.: East European Quarterly, 1973. Riker, T. W. The Making of Roumania: A Study of an International Problem, 1856-1866. Oxford: Oxford University Press, 1931. SÎRBII, CROAȚII ȘI SLOVENII Despalatović, Elinor, Murray. Ljudevit Gaj and the Illyrian Movement. Boulder, Colo.: East European Quarterly, 1975. Djilas, Milovan. Njegoš. Introducere și traducere de Michael B. Petrovich. New York: Harcourt, Brace & World, 1966. Edwards, Lovett F., traducere și editor. The
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și interlocutorul meu trăiește de multe ori cu impresia că-l iau la mișto, că-l iau peste picior sau am spus ceva hazliu și, în consecință, râde de se prăpădește. Așa pățesc și cu străinii. De exemplu, cu niște sârbi care veniseră la noi la facultate. Ne conversam în engleza mea de baltă, ei nu pricepeau nimic din limba mea, dar erau pe jos de râs, din cauza tonului insinuant. La fel și cu nea Titi. Îl întreb cât e ceasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
e că această migrație de la Est spre Vest se făcea doar către zonele agricole, la țară, acolo unde se produceau cele două cereale fără de care omul n-ar putea trăi: grâul și porumbul. Astfel tata aflase despre "paori", adică despre sârbii bogați posesori de mari suprafețe de pământ, de case impunătoare și de acareturi numeroase și care angajau slugi. După o zi și o noapte de călătorit în condiții periculoase și chinuitoare, a doua zi dimineață "trenul foamei" a oprit exact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
îndrăznit. A împins puțin portița care fâlfâia în balama ca aripa alicită a unui cocor împușcat și s-a apropiat de gazdă. Bună ziua, om bun, bine te-am găsit. Bună ziua, omule! Cum te cheamă? Vasile. Adică Văsălie. Eu mi-s sârb, Văsălie, și-mi zice Danilov. Bine, domnule Danilov, mă bucur. Nu, eu nu mi-s domn, după cum vezi, eu mi-s țăran sărac. Să-mi zici moș Danilov. Așa voi face, moș Danilov. Uite, stai acolo, și i-a arătat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
masă cu două scaune. O cană pe un taburet alături de căldarea cu apă. Sărăcia pământului... Șezi, Văsălie. Io nu mi-s bogat, din contră. Da' ce mânc io îț dau și ție. Ia și mâncă! Acestea fiind zise, bătrânul Danilov, sârbul sărac, singur cu desăvârșire în lumea asta ticăloșită, dând dovadă de un bun-simț de o măreție aristocratică, s-a prelins discret din căsuța lui săracă pentru ca bietului om flămând să-i tihnească mâncarea fără să-i stea bucătura în gât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
prin urmare tatei nu i-a rămas decât să se intereseze care dintre săteni ține acest tip de cornute caprine. Sursa informativă exactă și de cea mai bună calitate era nimeni altcineva decât prietenul familiei noastre, bătrânul, bunul și cumsecadele sârb moș Danilov. Așa că spre seară tata mi-a comunicat în cel mai laconic limbaj: Titi, hai cu mine. Și am pornit. Departe de mine intenția de a minimaliza aportul tatălui meu la treburile interne ale familiei Aciocîrlănoaiei. Dar era lesne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
frățiorul nostru și pe mama, de parcă ar fi fost Maica Domnului cu Pruncul: nu lipseau decât animalele care să îndrepte răsuflarea caldă către cel nou-născut. Însă cu siguranță că dac-am mai fi zăbovit în grajdul lui moș Danilov bătrânul sârb cu inimă de aur cele două iepe costelive ale sale, Oarba și fiica sa, ar fi suplinit cu brio absența rumegătoarelor cornute. Să-l iubiți copii, și să aveți grijă de el că e foarte mic și are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
prostii pot să scriu! 01 februarie 2001 Licărirea de lumină neagră a bestiei profunde din om: kosovarul întâlnit astăzi la serviciu care mi-a spus cu ochii lucind de satisfacție că tatăl său a ucis în timpul războiului cel puțin 3-4 sârbi. Deliciile intraductibilității: exitus letalis sau "ieșirea în moarte". Mi-am propus până acum de mai multe ori să scriu despre bisericile românești din Geneva, despre felul în care modul de a crede se modifică sub presiunea străinătății. Literatura exilului, pe
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
vreme eram student la Institutul European și îmi aduc aminte cum pudica televiziune elvețiană se abătea de la norme arătând kossovari care-și ridicau puloverele în cap pentru a-și exhiba zgârieturile proaspete de pe abdomen, spunând că au fost torturați de sârbi. În fine, anii au trecut, mulți dintre foștii refugiați și-au făcut un rost, au devenit cetățeni elvețieni etc. Cartierul în care locuiesc are mai multe commerces kossovars, adică magazine ținute de ei. Primul dintre ele se numește Zhegra Kebap
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]