5,379 matches
-
de fapt, o ratare a unor bune oportunități de afaceri. Mai mult decât atât, cei mai afectați s-au dovedit a fi țăranii din împrejurimile orașului Bacău. Chiar dacă orașul punea la dispoziția acestora târgul săptămânal din zilele de joi, majoritatea sătenilor obișnuiau să efectueze cumpărăturile pentru nevoile casnice sau agricole numai în zilele de duminică, târgul de joi fiind întrebuințat exclusiv pentru vânzarea sau cumpărarea vitelor. Implicațiile socio-economice ale legii repaosului duminical atingeau sfere de interes atât de diferite și de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de Interne. În aceste condiții, au prosperat proprietarii de cârciumi și de farmacii, ambele fiind exceptate de la obligațiile restrictive ale legii. După cum se afirmă și în documentul studiat, în zilele de duminică, în absența magazinelor deschise, o parte însemnată din „sătenii ce vin la oraș cu păsări, animale, lapte sau zarzavat, ca și muncitorii fabricilor din localitate, ce încasau salariile sâmbătă, înfundă cârciumile, care n-au văzut niciodată o perioadă de mai mare înflorire”. Micul și marele comerț erau desfășurate, aproape
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la uscat pe malul gârlei sau cea pentru apa ce o beau vitele din gârla de pe moșia boierului -, taxa de 5% pentru comunele rurale, fără a ști unde se duc acești bani, sau atitudinea perceptorilor, ce executau încasările tocmai când sătenii nu aveau cu ce plăti, silindu-i a-și vinde pământul pe nimic”. Ca și cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, în primăvara anului 1907, în vechiul Regat, a izbucnit o violentă epizootie de febră aftoasă. Apărută inițial în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a avut loc solemnitatea primei împroprietăriri din vechiul Regat. După cum ne indică documentul studiat, la eveniment au participat „Primul Ministru al României, Al. Averescu, alături de alți membri ai guvernului, Prefectul și parlamentarii județeni, primarii comunelor rurale cu delegațiunile lor de săteni, reprezentanții județelor din vechiul Regat și din Ardeal, vecine Bacăului, și cei din Basarabia, dându-se astfel acestui act istoric o importanță care onorează în mod deosebit județul Bacău”. Totuși, punerea în practică a prevederilor acestor legi a demonstrat că
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vânătoare pe teritoriul comunei Letea Veche”. Începând cu ianuarie 1930, motivată de încetarea perioadei contractuale de arendare, dar și de încorporarea satului la municipiul Bacău, administrația locală a hotărât „să ofere dreptul de a vâna, unei societăți constituită doar din săteni din acea parte a locului”. Nu de puține ori, textele evocatoare ne indică faptul că râul Bistrița a fost o locație ideală de etalare a abilităților sportive ale locuitorilor, fără ca aceste manifestări să fie incluse într-un program competițioinal: „Bistrița
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
celor mulți. Am rostit sute de conferințe pe scena Ateneului municipal, la cercurile culturale și în sălile improvizate din mahalele. Am fost de dou) ori la Vladnic - cel mai îndepărtat sat din județ - și în multe alte locuri. Am vorbit sătenilor, muncitorilor, funcționarilor, tratând totdeauna subiecte din viața socială, religioasă și niciodată din politică. Am ținut doi ani cursuri la Universitatea populară de la Ghimeș, întovărășit de regretatul meu coleg N. N. Botez. Timp de patru ani am făcut să apară la Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din declarațiile depuse la dosar în ordinea pe care am găsit-o și noi, de la prima filă până la ultima. Astfel, Frantz Chionig (nume românizat de autorul evreu al declarației; de fapt, König), arendașul moșiei Brodoc, declara că: „...pentru îmbunătățirea soartei sătenilor din acea comună”, oferea următoarele prețuri: „...40 de lei falcea (o falce moldovenească era egală cu 1,5 ha., n.a.) pământ arătură (...)”, iar „...pentru 40 de prăjini de secere ofer 24 de lei și 2 banițe de făină de porumb
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
liberi și nu lasă nici un om sau slujbaș să se apropie de moșie spunând că moșia este a lor și nu tolerează pe nimeni să vie într-acolo (subl.ns.)”. La sfârșitul documentului, Gutman înainta prefectului și o listă cu sătenii considerați a fi instigatorii principali ai revoltei: Vasile Ungureanu, Grigore Tânjală, Gheorghe Iordache Ungureanu, Vasile Țurcanu, Gheorghe Grădinaru, Vasile Moruzi și Iordache Baciu. Arendașul moșiei Buhăiești, Solomon Zalman, se dovedea a fi mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma de 40 de lei pe falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei Codăiești, ș.a. Din alte părți soseau pe adresa Prefecturii contracte încheiate între săteni și proprietari sau arendași, așa cum a fost cazul lui Octavian Grumăzescu, administratorul moșiei Șerbotești. Tot pe adresa instituției conduse de Eduard Ghica sosea la data de 28 martie 1907 o reclamație trimisă de primarul comunei Bârzești, Neculai Chiochiu, în care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aveam în casă”. Cum nu putea face mare lucru pentru a opri devastările, negustorul a scris că: „...eu m-am dat la o parte și de acolo priveam cum ei mă jefuiau”. Probabil fiind permanent în relații de afaceri cu sătenii, evreul i-a recunoscut pe toți cei care i-au „vizitat” casa neprotocolar, așa că i-a înșiruit pe hârtie anchetatorilor vasluieni: „...printre cei care au furat și stricat dela mine și depe la alții din vecinătatea mea, am recunoscut pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1907, când târgul Pungești a fost „...devastat și jefuit”. Totuși, a recunoscut că unii oameni i-ar fi spus câte ceva compromițător despre Gheorghe Pintiliescu, cu toate că el personal nu văzuse nimic. Totodată, procurorul vasluian îl bănuia de complicitate și pe alt sătean din Gârceni, Ion Alexandru Lache, odată ce se interesa asiduu despre el. Martorul Ion Profira Lache a declarat despre acesta că „...nu l’am întâlnit în acea sâmbătă și nu știu unde a fost și ce a făcut și nici n’am auzit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la Pungești (subl.ns.) și tot acest vătăjel mi’a mai spus că a văzut cete de oameni din satul nostru (Gârceni, n.a.) plecând spre Pungești”. Fiind unul dintre reprezentanții autorităților, deci învestit cu atribuțiuni de menținere a calmului printre săteni, ajutorul de primar Oatu a luat câteva măsuri, scrise în declarația sa: „Auzind acestea am trimis pe vătăjel să oprească lumea de a se duce la Pungești și îndată am eșit și eu în sat și văzând mai mulți oameni
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ani din Pungești, care și-a semnat declarația cu caractere ebraice, s-a plâns judelui Grigoriu că i-au dispărut bunuri de 12.000 de lei, fără a-i ști pe autori, din păcate pentru el și din fericire pentru săteni, am spune noi. Băiatul de prăvălie de 19 ani, Calman Leibovici, după cunoscutul preambul al distrugerilor și „stricăciunilor” provocate de răsculați în maghernița jupânului, i-a încondeiat pe următorii capi ai răutăților: „Ion Florea, Constantin Cocuz, Grigore Butnaru, Gh. Onofrei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
făcuse publică scrisoarea fratelui său militar „...în Vânători”, ce participase ca trupă de represalii la revolta oamenilor din Târgu Frumos și Podu Iloaiei. Citați fiind ca martori ai răscoalei, au mai depus declarații mai mult sau mai puțin clare și sătenii: Vasile Coțică Lache (care i-a identificat ca instigatori pe aceiași Pintiliescu și Melenciuc), Vasile Ursu, Grigore Agafiței Șoroagă, Toader a Catrinei, crâșmarul Simion Mocanu, Grigore Boroda care a declarat că l-a văzut pe cetățeanul „... Constantin N. Mâță mergând
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vajnic apărător al bunurilor stăpânului dar, în câteva răstimpuri, acesta plecase pe parcursul zilei de câteva ori în târgușor și nu știa cu ce anume se ocupase. Conform declarațiilor altor martori, Ion Florea fusese desemnat ca unul dintre principalii instigatori ai sătenilor la răzmeriță însă judele Grigoriu a vrut să afle și părerea șefului său direct. Găsiți în urma percheziției domiciliare cu marfă dubioasă în casă, Alivira Ciulin (18 ani, ce se declarase la „starea civilă” - „fată mare”!) și Dumitru Dura (muzicant, 65
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de răzmeriță: „Duminică la 4 martie curent au venit la casa mea din Negrești mai mulți oameni din Glodeni (...) cari m’au întrebat dacă le dau și anul acesta pământ și dacă le primesc vitele la suhat”. Bine-nțeles că sătenii s-au interesat și de prețurile pe care le va practica arendașul Nacht în anul curent, 1907. Conform declarației acestuia, le-ar fi spus țăranilor că „...prețurile vor fi tot ca anul trecut”, așa că solicitanții „...au eșit mulțumiți și au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
declarase că din rândurile oamenilor s-au desprins câțiva lideri: „...dintre acești oameni au intrat la mine în casă N. Lungu și N. Strâmbu și mi’au cerut să le dau câte 3 fălci de pământ”. Neuitând să specifice că sătenii erau beți, Herșcu a descris continuarea evenimentelor astfel: „...le’am spus că nu le pot da pământuri mai cu seamă că nu sunt depe moșia mea”. Totuși, cel puțin N. Lungu era de partea arendașului, odată ce acesta mai declarase următoarele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
V. Boitan, Gh. V. Curuleț și Manole Ciobanu zis Morariu. T. Samson, Dumitru Niță și Pricop Ciolpan din comuna Valea Rea (acum, VăleniVaslui), au fost condamnați la câte un an de închisoare. La comuna Muntenii de Jos, toți cei șapte săteni trimiși în judecată au fost achitați considerându-se, probabil, că vinile lor fuseseră minore: Iancu Polcovnicu, Vasile Bortă, Ștefan Vasiliu, Ștefan Boțu, Vasile Tunariu, Gheorghe Gh. C. Popa și Mardare N. a Gafiței. Conform procesului verbal nr.496/12 iunie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
au dat sufletul 4 soldați din Regimentul 63/79 Infanterie, rezultat din comasarea regimentelor 63 Infanterie din Călărași și 79 Infanterie din Slobozia. Un militar a murit în casa locuitoarei Sandu Tinca din Bereasa iar ceilalți trei în casele unor săteni din Bolați. Media de vârstă a acestora era de 36,2 ani. Acești eroi au fost înhumați în cimitirele satelor respective. Nimeni nu mai știe locurile. c. Bălteni În anii primului război, satul Bălteni făcea parte din comuna Brodoc. Aici
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Parișca” a fost constituită tabăra militară a Regimentului 9 Vânători din rândul căruia și-au pierdut viața 42 de ostașii din care doi gradați. Cimitirul militar mai există și astăzi, într-un loc greu accesibil și este îngrijit prin strădania sătenilor. Tot aici au mai fost înhumați următorii soldați: unul din Regimentul 74/80 Infanterie (rezultat din comasarea regimentelor 74 din Constanța și 80 din București), 1 militar din Regimentul 4 Călărași din Pitești, 2 militari ai Regimentului 4 Artilerie Roman
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de 17-19 ani. Pe teritoriul satului Rafaila, densitatea unităților militare a fost foarte mare, de aici și numărul uriaș al pierderilor, 350. Pe Dealul Enei și-au așezat taberele militare regimentele 73 Infanterie Tulcea și 76 Infanterie Oltenița. În casele sătenilor și-au găsit adăpost milițienii de la Centrul de Recrutare și Mobilizare „Vasile Lupu” din Oltenița. Acești „milițeni” erau bărbați cu vârste cuprinse între 40-47 de ani. Pe aceste locuri, bătrânii ostași au plătit un greu tribut morții: 51 de suflete
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
contingente de tineri venite pe aceste meleaguri în urma deciziei celor patru comandanți importanți ai armatei române... n. Solești În acest sat au murit 8 ostași români aflați, probabil, în trecere cu regimentele lor, spre locațiile stabilite de mai-marii de atunci. Săteni miloși i-au luat în casele lor contribuind, astfel, în mod inconștient, la răspândirea grozavelor molime de atunci. Patru militari erau din Regimentul 4 Artilerie Grea București, unul din Compania 2 de Subzistență iar celorlalți doi (aflați, cu siguranță, aproape de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și se va cere concursul organizației de bază P.M.R. (partidul muncitoresc român, n.n.) a școlilor și a organizațiilor de masă din comună”. Mai trebuia cerut ajutorul grădinițelor de copii și a creșelor dar, credem că pe atunci nici nu auziseră sătenii comunei Buda Pătrășcani de așa ceva. Oricum, „apocalipsa” după pretorul Plășii și inginerul agronom al Ocolului, continua și cu alte numeroase „indicății prețioase” și metode „ingenioase” de combatere a „flagelului”. Iată-le: „... combaterea cărăbușului se va face prin scuturarea pomilor dimineața
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lor. Tot aici ne-am născut și am crescut noi, cei doi fii ai familiei de dascăli Busuioc”. b. „Fereștenii ne consideră venetici” „Din păcate, după ce am inițiat încă din anul 1990 procedurile legale de retrocedare a pământului părinților noștri, sătenii din Ferești se uită urât și amarnic la noi, numindu-ne <<venetici>>”, ne-a scris cu amărăciune fiul satului Ferești, Emanoil Busuioc. Îl credem, deoarece nici autoritățile inițial numite și ulterior alese ale obștilor, nu sunt mai breze la capitolele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]