3,827 matches
-
dramatică” se oprește la piesele Sfântul a biruit legenda de Marcu Beza și Rudele de N. Iorga. Alți colaboratori: Valeriu Cârdu, Petru M. Butucea, Viorel Șuluțiu, Coca Farago, Șerban Bascovici, Grigore Bugarin, E. Ar. Zaharia, Ioan Ursu, Ileana Busuioceanu, C. Salcia. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288269_a_289598]
-
mireasmă; mirii; mîndră; mormîntare; mort; morți; mumă; muri; nașa; nașă; noi; nu; nună; oameni; oameni mulți; obiect; omagiu; ornament; Paște; păpădie; păr; pereche; petală; plăcere; podoabă; primăvară; prințesă; puritate; pururi; recunoștință; regină; regiune; religios; respect; responsabilitate; ritual; rudenie; Rusalii; salbă; salcie; sat cu oameni; scărpinare; scufiță; semeție; sînziana; special; spirite; sprijin; străluci; strună; succes; suflet; tineri; tîrziu; totdeauna; tradiție; unește; uniune; vecie; verighete; viață; pe viață; vitejie; ziuă (1); 761/219/59/160/0 curat: murdar (131); alb (61); frumos (37
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mahogany; mahon; masa; masiv; materie; măslină; de mesteacăn; metal; molid; mult; muncă; munte; natural; naturalețe; negru; nemișcat; nou; obiect; oxigen; pal; parte a copacilor; pat; pentru foc; picior; plastic; plop; poartă; popa; prețuit; proaspăt; prost; puritate; pustiu; ramură; răsuflare; rupt; salcie; salcîm; scris; scrum; secetă; semn; de sicriu; silvică; slăbiciune; spătar; stabil; statuete; de stejar; Ștefan; tablă; tata; tăios; temelie; textură; tîmplar; tîmplărie; trainic; trec; unt; untdelemn; vară; vechi; veșnicie; vopsit; ziar (1); 805/190/64/126/0 leneș: puturos (100
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lacrimi mari; lacrimi, suferință; lăcrămează; lovit; lovitură; mai mereu; de milă; milă; milos; mîrîie; mornîie; muzică; neajutorare; nemulțumire; nenorocire; neputință; nervi; nervoasă; niorcăială; obraz; ocărî; oftează; om; omul; palid; pix; plăpînd; preferință; proastă; probleme; rană; răsunător; rău; răutate; renaște; repede; salcie; sărat; sărmana; scîrbă; sensibilă; sensibilitate; sentimente; singurătate; soacră; strigă; a suferi; suferințe; din suflet; suflet; suspin; știu; timp; tipă stresată; tînguie; tragedie; trădare; trebuie să vezi de ce; a fi trist; tristă; tristeți; țipete; umăr; urlă; urlet; ușurare; vede; zbiară; zgomot
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fructifer; fructifere; frunte; gros; înălțime; încărcat; măreție; mediu; cu mere; de mere; metaforic; meu; mîncare; muguri; nalt; nemaipomenit; odihnă; păr; pere; piersici; portocale; posibilitate; prieten; primăvară; prosperitate; prospețime; puf; ramuri; rădăcină; recoltă; renaștere; ceva care dă roade; rodit; rodnic; rotat; salcie; salcîm; simplu; spiriduș; structură; strugure; sus; școală; tei; tinerețe; tînăr; trăinicie; trunchi; umbra; uscat; vegetație; veșnic; de viață; vietate; al vieții; viu; vrabie; vreme(1); 795/136/51/85/0 popă: biserică (193); preot (137); părinte (51); credință (38); negru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în mână aștepta ca fratele Anton să înlăture scândurile din peretele hambarului. Țapul, văzând pajiștea cu iarbă deasă, necălcată de om ani de zile, o zbughea înainte peste fâșia de control, iar capra - după el. Acolo, după ce lega capra de salcie, Ionică se apuca de undit - misiune lăsată de părinți fratelui său. În câteva ore umplea traista cu pește ales. În prima zi, țapul refuză să se întoarcă în hambar, în perioada dintre trecerea santinelelor. Îngrijorat, lui Ionică îi veni o
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
se întoarcă la iarbă. Au încercat să momească motanul, că poate măcar el va înșfăca știuca. Dar în zadar - motanul era sătul de capuri de pește. Mare a fost mirarea grănicerilor când au găsit știuca departe de mal, dincoace de sălcii. L- au chemat pe șeful pichetului de grăniceri. Cei veniți la fața locului au descifrat enigma. Pe tata l-au găsit în câmp, l-au arestat pentru o noapte. A doua zi l-au eliberat și Ionică și-a primit
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
sângelui Din deget izbucnește în jedou curcubeul Din mormânt ploaia se desface ca o păpădie legendară Și într-o adiere de vânt trec orașele Africei Ca foile calendarului ucis de o mișcare neprevăzută a pupilei Ca întâlnirea în crepuscul a sălciilor cu portocala de sânge al îndrăgostiților... Și poate e locul să notăm aici, anticipând unele considerații privitoare la dinamica imaginii poetice, că ochiul nu vede doar lumea ca necontenită deschidere, desfacere, despletire, revărsare etc. a formelor, într-o succesiune infinită
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pot întâlni, sub semnul deplinei transparențe, al purității și prospețimii, al deschiderii plurale a ființei. Declanșată ca reverie acvatică, cu conotații de spațiu matern-securizant („te-ai îmbrăcat în părul blond al oglinzilor / oglinzi oglinzi grădini peste pânzele aerului / sărutarea de sălcii tremurate a umbrelor / continuare a ochiului în harfele de ape”), suita metaforelor multiple, a comparațiilor și „corelativelor obiective” ce le amplifică, vizează atragerea în câmpul magnetic al comparatului a cât mai multe elemente care să-l aproximeze ca loc al
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și conjuncția) sunt extrem de numeroase. Iată, de pildă, câteva „adjoncțiuni”, constând, cum se exprimă Pierre Fontanier, în „raportarea mai multor membri sau părți ale discursului la un termen comun care nu e exprimat decât o dată”: „Și nopțile se fugăresc, apleacă sălciile în amintire / Aprind un foc somptuos din surcelele stelelor / Adună de pe flori polenul somnului / Și-l dăruie cerșetorului la răspântie” (Brățara nopților, X); „Cuvinte, corăbii pentru coraliile glasului / Pentru aurul strâns în funduri / Pentru tristețea care își sună clopotele în
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
imagini”: ca un golf spitalul te învăluie te primește șerpii singurătății ling pereții ferestrele aerul face bale la gură precum câinele de vânătoare foaia de observație arată drumul stelelor și fiecare duce între degete un termometru ca o ramură de salcie în duminica floriilor mâhnirea e o crinolină de-a lungul zidului paturile sunt ca școlărițe cu părul cearceafurilor despletit glasurile sunt scăzute ca gârlele în secetă timpul îmbrăcat în halat alb trece pe lângă tine... Lăsând la o parte faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cât ne va mai fi dat, "la apa Vavilonului""360. Expresia anticipează titlul acordat memoriilor publicate în 1999, inspirat de Psalmul 136: "La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. / 2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. / 3 Că acolo cei ce ne-au robit pe noi, ne-au cerut nouă cântare, zicând: "Cântați-ne nouă din cântările Sionului!" /4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? / 5. De te
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în RBDD este cel mai variat din România și găzduiește o mare varietate de comunități de plante și animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri. Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
de comunități de plante și animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri. Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
de plante și animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri. Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
Se caută, se-ating, se strâng”; „Și mâinile înfrigurate / Se-nlănțuie de parcă plâng.” Uneori, modul aluziv se realizează prin liricizarea unor motive de basm, de legendă, prin adresarea către elementele naturii, ca în poezia populară, fie în metru folcloric stilizat („Salcie îngemănată, / Nu-ți abate niciodată / Să te smulgi din rădăcină,/ Când privești atâta tină?”), fie în ritm de sorginte folclorică, prelucrat însă cu mai mare subtilitate („Busuioc floare de dar, / Floare de descântec,/ Orice vrajă e-n zadar / Și mă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
triștii, trudiții, nebunii pribegi”), care amintesc de „vagabonzii” lui Ion Minulescu, prin reliefarea cu majuscule a unor abstracții (Nădejdea, Durerea, Speranța, Lumina, Minunea), animarea unor adverbe de timp („azi”, „ieri”), prin recursul la numărul fatidic trei („Plângeau pe mal trei sălcii, cernindu-și moarte foi”), poezia scrisă de F. e congeneră - în expresie individualizată, feminină - cu cea din Romanțe pentru mai târziu și De vorbă cu mine însumi de Minulescu. Productivă scriitoare pentru copii, F. aduce poezia copilăriei în mai toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
Ph., Euras. Frecv., z.step.-se.go.; L5T8C7U5R8N6, Salicion albae, Ulmenion, Me., In., De. *Populus tremula L. (Plop tremurător) - Ph., Euras. Comună, z.silvost.-e.bo.; L6T5C5U5RXNX, Prunetalia, sambuco - Salicion, Querco - Fagetea, Me., In., De. *Salix alba L. ssp. alba (Salcie, Răchită) - Ph., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L5T6C6U7R8N7, Salicetalia purpureae, Salicion albae, Fr., Me., Md., In. -Salix cinerea L. (Zălog) - Ph., Euras., Frecv., z.step.-se.fa.; L7TXC5U9R5N4; Salicion cinereae, Me., In. -Salix elaeagnos Scop. (S. incana Schrank) (Răchită
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pe lângă sărbătoarea creștină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut și nenumărate obiceiuri și tradiții, atât în mediul rural, cât și în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână, scrie Mediafax. În Duminica Floriilor oamenii merg la biserică având ramuri de salcie. Ele sunt sfințite și apoi puse la icoane. Se zice că nu e bine să arunci ramurile vechi, dacă nu ai adus altele noi. Ramurile de salcie se pun la pomii fructiferi să rodească, la stupi, să fie binecuvântate albinele
Ce reprezintă salcia, unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79585_a_80910]
-
păgână, scrie Mediafax. În Duminica Floriilor oamenii merg la biserică având ramuri de salcie. Ele sunt sfințite și apoi puse la icoane. Se zice că nu e bine să arunci ramurile vechi, dacă nu ai adus altele noi. Ramurile de salcie se pun la pomii fructiferi să rodească, la stupi, să fie binecuvântate albinele, la șale pentru a scăpa de durerile de spate. De exemplu, de Florii se obișnuiește să se facă "de ursită", astfel că fetele aflau, prin diverse procedee
Ce reprezintă salcia, unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79585_a_80910]
-
îndrăznește să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată și sfințită riscă să albească. La toate popoarele creștine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiții nu au nimic în comun cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de
Ce reprezintă salcia, unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79585_a_80910]
-
creștine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiții nu au nimic în comun cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. De asemenea, exista și obiceiul ca părinții
Ce reprezintă salcia, unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79585_a_80910]
-
în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiții nu au nimic în comun cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. De asemenea, exista și obiceiul ca părinții îi lovească pe copii cu nuielușa de salcie când veneau de la biserică, pentru a
Ce reprezintă salcia, unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79585_a_80910]
-
cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. De asemenea, exista și obiceiul ca părinții îi lovească pe copii cu nuielușa de salcie când veneau de la biserică, pentru a crește sănătoși și înțelepți. De Florii, la Ierusalim se aprind candele, împodobite cu
Ce reprezintă salcia, unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79585_a_80910]
-
Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. De asemenea, exista și obiceiul ca părinții îi lovească pe copii cu nuielușa de salcie când veneau de la biserică, pentru a crește sănătoși și înțelepți. De Florii, la Ierusalim se aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca
Ce reprezintă salcia, unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79585_a_80910]