3,958 matches
-
caii de poștă alergau numai în galop. Schimbați la relee, cu alți cai odihniți, se realizau deplasări rapide. Iată, descrierea unei călătorii cu căruța poștei, apărută într-o lucrare tipărită în anul 1828, la Londra: “O căruță mică formată din scânduri legate între ele, cam de trei picioare înaltă și lată de două, lungă aproximativ patru, fu trasă în fața mea. Înăuntru era căptușită cu nuiele împletite și umplută cu fân. Mergea pe patru roți mici, fiecare lucrată dintr’o bucată subțire
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în toiul nopții și le-am lipit, pentru că nu vroiam ca oamenii să ne vadă. - Dar, cu atât de multe rezervoare imense, n-ați reușit să le acoperiți pe toate, nu-i așa? Prima dată am construit un perete cu scânduri pe fațada fabricii și apoi am pus tablourile cu polistiren expandat și Shiva deasupra. Restul de lucruri pe care vroiam să le ascundem le-am pus în niște altare provizorii. Am folosit scânduri secționate pentru a acoperi primul nivel făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Prima dată am construit un perete cu scânduri pe fațada fabricii și apoi am pus tablourile cu polistiren expandat și Shiva deasupra. Restul de lucruri pe care vroiam să le ascundem le-am pus în niște altare provizorii. Am folosit scânduri secționate pentru a acoperi primul nivel făcut ca un labirint, știți, ca într-o expoziție de fotografii. Oricum, superiorii noștri ne-au spus să facem tot ce era necesar ca să păcălim lumea. CBI, (Divizia de Construcție), condusă de Hayakawa Kiyohide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
din lemn,care simulează existența unei fîșii de pămînt lată de 1,2 m, lungă de 15 m și înaltă de 0,7 m, fâșie pe care se sprijină roata pentru care se face determinarea. Pereții canalului sunt confecționați din scândură de brad cu dimensiunile (600 x 25 x 4 cm), prinse cu șuruburi pe niște stîlpi de susținere, confecționați din oțel cornier (45 x 45 mm), aceștia fiind prinși prin sudare de o parte și de alta a canalului. Deasupra
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de măsurare a petei de contact 6.4.1. PROFILOMETRUL Profilometrul (fig.31) este un dispozitiv cu ajutorul căruia se determină configurația (denivelările) solului perpendicular pe urma lăsată de roata tractorului. Constucția este relativ simplă, cadrul acestuia fiind confecționat din două scânduri de lemn, una cu dimesiunile 1200 x 50 x 50 mm și cealaltă de 800 x 50 x 50 mm. Între acestea, la capetele scândurii mai scurte, sunt așezate două bucăți din același material, cu dimensiunile 100 x 50 x
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
urma lăsată de roata tractorului. Constucția este relativ simplă, cadrul acestuia fiind confecționat din două scânduri de lemn, una cu dimesiunile 1200 x 50 x 50 mm și cealaltă de 800 x 50 x 50 mm. Între acestea, la capetele scândurii mai scurte, sunt așezate două bucăți din același material, cu dimensiunile 100 x 50 x 50 mm. Tot ansamblul este rigidizat cu aracet și cuie. După montaj, prin cele două scînduri au fost practicate, din 5 în 5 cm, găuri
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
x 50 x 50 mm. Între acestea, la capetele scândurii mai scurte, sunt așezate două bucăți din același material, cu dimensiunile 100 x 50 x 50 mm. Tot ansamblul este rigidizat cu aracet și cuie. După montaj, prin cele două scînduri au fost practicate, din 5 în 5 cm, găuri (Ø 10 mm) cu un burghiu lung, astfel încît să fie străpunse amîndouă odată, asigurîndu-se centrarea găurilor. Prin aceste găuri sunt introduse tije calibrate (Ø 8 mm), cu diametrul mai mic
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
reușește să se ajute, în acest mod cu ochiul drept. Atunci, își întoarce trupul astfel încât acest ochi să vină direct pe partea în care vrea să vadă ceva. Se mai întâmplă, câteodată, să se lovească de te miri-ce: copaci, pietre, scânduri din gard... Alteori, se izbește de pui, găini, rațe sau gâște din ogradă. Acestea nu-i iartă neatenția. Ba, de la o vreme, de cum îl văd și fără ca el să se afle lângă ele - darmite să se mai ciocnească de vreuna
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
avea o bucățică de carne pe masă. La auzul acestor cuvinte, lui Ionuț Îi Înghețase sângele În vine. Cele două gemene chicoteau Într-un colț al singurei odăi, În care trăiau cele șapte suflete, Înghesuite Într-un pat mare de scânduri cu salteaua plină cu paie. Mama observând paloarea lui Ionuț, Încercase să abată discuția În altă direcție. Cuvine-se oare să jertfim Domnului o pasăre cu beteșug și găsită măi omule? Nici nu putem spune sigur, că este a noastră
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
de primejdii. Trebuie doar să crezi În El și să fii sigur că nu vei rămâne neajutat. Atunci a luat Ionuț o bucățică de lumânare și un chibrit, s-a refugiat În magazie și Îngenunchind În fața iconiței, așezată pe o scândură, a Început să-I vorbească. Nu prea știa cum să se roage În necazul lui. Iată, vezi? Eu am un mare necaz... de fapt, am două...ajută-mă te rog să pot merge și eu la școală În toamnă odată cu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ce le făcuse pentru ea? Cu siguranță că nu, dar va face tot posibilul ca mama ei să fie, mulțumită dacă de fericire nu prea a avut parte. Un accident nefericit, la fabrica de mobilă, la o mașină de tăiat scânduri, Îi luase tatăl Încă din copilărie, nici nu ncepuse liceul, când a simțit Într-adevăr greul situației lor materiale. Fulgerător și dramatic În aceeași măsură. Apa dușului se oprise, deci Teia urma să iasă curând iar Andrea Își alungase repede
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Au crezi tu cumcă lumea-i făcută pentru bine? Ne-o spun-aceasta popii și cărțile lor vechi: De mii de ani ne sună povestea în urechi; Nu vezi [tu] ce răsplată virtutea are-n lume: Un giulgi și patru scânduri. Pentru așa comoară Treci însetat pe lângă a vieții vii izvoare. Atuncea se-nțelege că preoții au drept: Deșertăciuni sânt toate când moartea ți-i în piept Dar ici... în picătura de vreme-n care sîntem, Brațul și isteția au oarecare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aer mă adormea cu zvonul; Uimit, cu ochii țintă, priveam atunci balconul Ce-i încărcat cu frunze de spânzur prin ostrețe, Liane înflorite cu fel de fel de fețe. Deodată... ușa sună... un pas sfios [din fire] Uscat foșnea pe scânduri matasa cea subțire: Prin flori s-arată albă, se-nclină peste gratii Duioasa arătare a vecinic adoratei, Iar luna, luna plină cu dulcea ei bătaie Pe lac în lung durează o cale de văpaie, Pe-o repede-înmiire de unde o așterne
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
meu. Au crezi tu cumcă lumea făcută-i pentru bine? Ni-o spun aceasta popii și cărțile lor vechi - De mii de ani povestea răsună în urechi... Nu vezi tu ce răsplată virtutea are-n lume: Un giulgi și patru scânduri. Pentru așa comoară Treci însetat pe lângă a vieții vii izvoară... Și-atunci... atuncea popii vorbit-au foarte drept: Deșertăciuni sânt toate când moartea ți-i în piept... Aicea, -n picătura de vreme-n care sîntem, Brațul și isteția au oarecare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în visuri nu-i cuceritor de lume. Nu voiesc s-ascult dervișii ce din cărțile lor vechi Cu povestea răsplătirii ne tot cântă în urechi. Am văzut virtuți atâtea ce-au găsit a lor răsplată Într-un giulgi și patru scânduri. Pentr-o hrană - așa bogată Eu să-mi stâmpăr lăcomia?... Pentru-a cerului comoară Eu să trec arzând de sete lîng-a vieții dulci izvoară? " Când e-un om zvârlit în lături... frate fie chiar... ce-mi pasă, Se deschide înainte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dreaptă? Nu ne-o spun aceasta popii ce, din cărțile lor vechi, Mii de ani povestea asta ne-o cântară în urechi?... Ș-a ta inimă vitează, ș-ale tale nalte gânduri Au găsit a lor răsplată... Giulgiul ăsta, patru scânduri. Unde ajungem, măi vere, eu ca tine să fi fost?... Tu ce dormi, dormire-ai vecinic, fără-ntoarcere, un prost, Căci dacă spre altă viață tu acuma te-ai trezi Tot în lumea cea comună de mizerii ai trăi... [2O
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o spun aceasta popii și cărțile lor vechi, De mii de ani nu sună legenda în urechi? Nu vezi tu că virtutea găsește-a ei răsplată, Răsplată ce de, oameni și cer e-nvidiată? Răsplată prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri Ți-e îndemînă-n nuntru și scapi de multe gânduri, De gânduri fără noimă... Pentru așa comoară Treci însetat pe lângă a vieții dulci izvoară... Și-atunci... atuncea popii vorbit-au foarte drept: Deșertăciuni sunt toate când moartea ții în piept. Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
van în a lui urmă s-a-nchis a lumei poartă: Inima-i tot de flacări și minte-i tot deșartă... Retrasu-s-a la mare, gonit de vis și gânduri, Pe-un pat de trențe doarme, făcut din două scânduri, Ce vrea singur nu știe, se chinuie-n zădar, Nu bea apă d-izvoare, ci valul mării-amar Și, chinuit de doruri, de rugăciuni asceze, Vrea viața lui pierdută s-o sfarme, s-o scurteze; Î van el cată pacea ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
decât pe frânghieri, pentru că numai ei merg, în meșteșugul lor, în sens invers cu ceilalți oameni. Când ajunseră într-un oraș mare li se trezi luarea aminte prin zgomot. Priviră de jur împrejur și zăriră pe o scenă comună de scânduri pe un pehlivan înconjurat de-o roată mare de norod, pe care el o măcina și o lucra în acest moment. El îi ținea împrejur ca pe niște prizonieri. Acest pehlivan [î]și arăta minunățiile cu gura lui cea largă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu erau, fără ca oamenii cu judecată și critică să-ndrăznească a crâcni Ba au adus pe Phoenix nainte zicând că e gândac. Și toți ziseră;" Da gândac e" și de gândac a trebuit să treacă. [ÎNVĂȚĂTURA] Dacă sub scena de scânduri am înțelege scena vieții publice și sub pehlivanul cu nasul lung pe cei ce dau tonul în ea, câte capete de rând n-am fi constatat că au fost apoteozate ca talente mari ori ca oameni de merit, câți pitici
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de mobilă“, două modele identice, care, puse alături la perete, făceau odaia încă mai strâmtă și mai îngustă, mai ales că patul de campanie se dovedise un obiect voluminos, din lemn de molid lucrat grosolan. Fusese construit din bare și scânduri legate între ele cu de-a sila, ceea ce mama cataloga drept „primitiv“, în timp ce pupitrele, date cu lac maro și prevăzute cu chei aurite, nici măcar nu meritau vreun comentariu. Ele nu erau decât „tipice“ pentru mizeriile astea ieftine, oferite de ditamai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
se duse străbătând atelierul într-o încăpere alăturată, unde era la fel de întuneric și de frig și în diverse compartimente erau rezemate de zid schiuri de diferite lungimi. Am întins mâna în sus, schiurile trebuiau să ajungă sub încheietura mâinii, erau scânduri de frasin, legătura urma să fie montată în șuruburi, cu două „buci“ metalice, care țineau pantoful pe părțile laterale și erau legate printr-o curea de piele. — Nu are voie să fie prea lejer, trebuie să forțezi un pic pantoful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
care stârneau respect și încuviințări din cap pline de admirație. Am ieșit în câmpie cu schiurile cele noi, îmi luasem cu mine „lumea în imagini“ din cartea cu eschimoși și, în ciuda vântului tăios, am pornit dinspre grădină, unde îmi prinsesem scândurile de picioare, către pădure, lăsând satul în spate. Împingeam măsurat vârfurile pe suprafața neatinsă, strângând în mâini bețele de bambus. Și, pe de-o parte, eram un băiat care avea schiuri noi cu canturi de oțel, în timp ce băieții din sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
care ducea spre o peluză largă, împărțită în două de un răzor de trandafiri. În mijloc se afla un măr. Pe crengile lui aveau să crape mugurii în corale roz și bujorii își înclinau cu greu capul pe gardul din scânduri încrucișate care separa grădina de un drum peste câmp. În spatele acestuia creștea o lume rurală, vacile pășteau printre pomii fructiferi, se întindeau tarlale, câmpuri semănate, fumul se ridica din clădirile fermei coloniștilor - și dinspre orizont dă năvală, neagră și amenințătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și își petreceau timpul cu jocuri pe străduța din fața intrării sau jos, în șanțul de la copacul Ginkgo, am dat la noii mei prieteni din S. peste un eșafodaj format din cuvinte și probleme, care mă ducea cu gândul la acele scânduri și grinzi ce susțineau acoperișul, care delimitau răzoarele în grădina de legume și se foloseau la construcția pereților despărțitori. Acolo existau ascunzători secrete, unde cei mai mari se întâlneau cu fetele ca să se „giugiulească“ - un fel inofensiv de a sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]