4,338 matches
-
ceva. Dar În cazul de acum, al abioticei riviere, care este autotroful și care heterotroful? Cu ghilimele, bineînțeles. Dați-mi voie să găsesc “autotroful” rivierei În munte, căci el este rezultatul unei captări de energie primară care, punând În mișcare scoarța Terrei și Încrețindo, a format și formează Încă relieful. Iar dacă reținem și faptul că apa doar umple formele negative ale aceluiași relief, fiind vorba deci de o acțiune consecutivă și dependentă, ca și consumul de către heterotroful biocenozei a energiei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a omului, prin aceste locuri stăpânea marea, iar În ea, ordinea, negentropia, unui moment anume. Mulțime de organisme marine au profitat de ocazie pentru a ordona, În cochiliile lor, calciul din mare, lăsând În urmă recifuri calcaroase. Vremea a trecut, scoarța Terrei s’a Înălțat silind marea să se retragă. O vreme aceste recifuri au slujit de țărm, iar valurile au tăiat o faleză aproape verticală sau o rivieră, cum spuneam mai deunăzi; iar apoi, recifurile au rămas În mijlocul câmpului ca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
remarcabile de diversificare a heterotrofelor. Liniștită de echilibrul atins cu restul biosferei, și-a zis planta: dacă tot am rădăcini și tulpină, ce-ar fi să strâng În ele rezerve? La rădăcină “alții” ajung cam greu, iar tulpina are și scoarță... S’au găsit și aici “beneficiari”, dar după moartea plantei. Tot heterotrofe, bineînțeles. Evoluția, perfecționarea organismelor deci, a mai produs o consecință: fructul. Plantele gimnosperme, precum coniferele, produc doar semințe, iar acelea Încolțesc destul de greu. Evoluția a oferit plantelor o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lemn de foc - și nepretențioase. Asta Înainte de război. A trebuit ca noii stăpâni, veniți din stepele Rusiei, să constate, după ce au transformat Basarabia din codru În ogor, că a mai rămas ceva lemn, În lunca Prutului; lemn care, Încă sub scoarța arborilor, le Încurca vederea spre noi orizonturi... Și să Înceapă defrișarea. Și a mai trebuit ceva: să se construiască barajul de la Stânca, care a făcut de domeniul trecutului obișnuitele inundații ce Întrețineau un nivel specific al pânzei freatice și o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fa brică; produse care Îmbătrâneau, dar nu se deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele și brăcinarele Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din borangic, sau portul de fiecare zi al rumânului, așa cum le mai păstrau Încă, până de curând, neamurile mele din Argeș și din Țara Oltului, Înțolite astăzi cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
celebrat cu mare fast prima liturghie în satul natal. Conform obiceiului, gardurile de pe traseul pe care urma să-l străbată călăreții și trăsura ce-l aducea de la Hălăucești pe tânărul preot erau acoperite de fiecare gospodină cu cele mai frumoase scoarțe și lăicere viu colorate, iar flăcăii au amenajat arcuri din crengi de tei și salcâm pe traseu și la poarta bisericii. Fetițe îmbrăcate în rochițe albe, așezate pe două rânduri formau un culoar de la poartă până la ușa bisericii, aruncau din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
sunt siguri că în acest fel toate ticăloșiile făcute le vor fi iertate, iar ei se vor bucura și "dincolo" de un locușor călduț în Edenul utopic și atoateprimitor unde intră de-a valma alături de cei mai abjecți ticăloși de pe scoarța pământului și ființele absolut nevinovate care mor de inaniție în absența unei coji de pâine. În felul acesta, permanent sunt umplute buzunarele fără fund ale slujitorilor Domnului trăind în belșug, pe câtă vreme voi, sărăntocii, suportați aici, pe acest pământ până la moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a naturii. Dintr-o grămadă de crengăraie din curte, aflată sub vișinul bătrân de la extremitatea grajdului, și-a făcut niște prelungitoare pe care le-a fixat lângă leuci pentru a înălța loitrele, mărind astfel capacitatea de încărcare a căruței. Acum scoarțele erau pline și încărcate gospodărește cu pricepere de cunoscător. A scos iepele. Două animale pirpirii, slabe, arătând mai degrabă a cai muntenești; mici și nu rasa mare și puternică de tracțiune folosită de obicei în Banat. Dar aici tata s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
te duc la gazdă. Mulțumesc mult de tot, moș Danilov. Tata a cărat trei căruțe pline cu gunoi pe care le-a descărcat în același fel pe platformă. La ultima căruță și-a luat și coasa și a încărcat o scoarță bună de iarbă. Ce plăcere! Tata nu putea uita că fusese declarat cel mai bun cosaș din Grumăzești. Coasa cânta și fluiera în brațele sale puternice, înaintând vijelios prin iarba crescută din belșug la capătul lanului. Ajuns acasă, a legat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și chelneri de hotel de cinci stele. Pentru toți acești oameni, aparențele exterioare sau pașaportul nu au contat prea mult. De ce fals jurnal de căpșunar? Multe dintre note sunt rescrise atunci când le-am cules pentru calculator din caietul gros cu scoarțe albastre care mi-a servit ca jurnal. Unele pasaje sunt adăugate ulterior, pentru a completa înțelesul inițial erodat, sau din contră, îmbogățit odată cu trecerea timpului. În fine, mare consumator de jurnale la rândul meu, mi-am dat seama că orice
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cântărit cu un cântar electornic de precizie la sala de sport. Am 33 de ani, 1.81 înălțime, 78 kg și 77 de grame. Nu știu de ce scriu toate acestea. Ca și cum ți-ai scrijeli numele cu un briceag știrb pe scoarța unui arbore sau pe fresca unei mănăstiri. Ionel din Târgu Bujor a vizitat cu drag această mănăstire. Mănăstirea vârstei mele. În sală de lectură de la etajul doi la care locuiesc, găsesc abandonate pe masa de lucru, alături de fire de păr
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
te cam sperie prin felul cum arată și vorbește un dialect mutilat ca și propria sa persoană, ininteligibil. Un personaj viu al gravurilor lui Bosch. Doar prețul final al cărții îl pronunță clar, apoi îl scrie într-un carnet cu scoarțe tari, prezentându-l clientului cu un gest scurt, repezit. Rău ca un eunuc din haremul Sultanului. Revin. În masa aceasta de deșeuri, pot fi făcute descoperiri extraordinare. Am găsit aici celebrul volum al lui R. M. Albérès, Histoire intellectuelle du
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
i-au acordat atenție. O jurnalistă mi-a pus o întrebare care m-a încurcat- de unde pasiunea pentru artă? I-am răspuns că m-am născut intrun muzeu sau o expozitie căci pereții camerelor din casă părinteasca erau acoperiți cu scoarțe și covoare, icoane pe lemn și pe sticlă. Cred că de aici pasiunea pentru culoare și repulsia pentru pereții goi. Sunt prieten apropiat cu profesorul Marin Gherasim, de la Academia de Arte Frumoase București, și el absolvent al Liceului “Eudoxiu Hurmuzachi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
națiunea urmează partidul, pe secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe drumul bărbătesc al muncii, al păcii, al încrederii în om, în știință, frumusețe și adevăr.“ („Valori umane“, Cântarea României, iulie 1987) NISTEA Victor „[...] Eu-tu un front dezvelit de scoarța întunericului iezer curgând printre pietre albe un drum fără întoarcere și fără oprire între durerile lumii cununa spicelor de grâu pe fruntea mirilor. Eu-tu două cuvinte simple ca lumina dimineții două nopți de beznă și închisoare un ocean de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de legionari îi lăsaseră ciuruiți de gloanțe, cu trupurile profanate pe caldarâm. O viață lungă are avantajul de a aduna în siajul ei tot soiul de resturi amestecate; e ca viitura cu stârvuri de vite, cu bucăți de acoperișuri, cu scoarțe, cu cruci, cu rădăcini, cu... Mă uit la televizor și-l văd pe Saddam Hussein cu ștreangul mai gros ca gâtul, mă uit la ochii lui, care, privindu-și de-atâtea nopți moartea în față, și-au consumat-o de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
este tot un pinaceu rășinos ca și bradul, are o coroană piramidală înaltă până la 35 de metri, uneori chiar mai mult, lemnul său e folosit în construcții dar și mai ales în producția de celuloză, și de instrumente muzicale. Din scoarța molidului se extrage taninul, mult folosit în industria încălțămintei, de fapt la tăbăcitul pieilor necesare acesteia. Ienupărul (Juniperus communis) este un arbust din familia cupresaceelor , mult ramificat, având frunze aciculare, persistente, conuri (pseudobace), sferice, negre albăstrui, conținând ulei ce le
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ai vieții oricărui om petrecuți în căminul părintesc pot fi considerați prima lui școală, avându-i ca educatori pe cei ce i au dat viață și se îngrijesc de creșterea și educația sa. Amprentele acestor prime influențe educative, imprimate pe scoarța cerebrală nescrisă încă, imaculată, au efecte puternice asupra psihicului sensibil și hiperreceptiv al copilului. Dar când începe să funcționeze școala familiei? Imediat după ce noul născut și-a anunțat intrarea în viață prin țipătul victorios pe care îl emite. Din acel
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
dulceață sau șerbet, după preferința lor, și cu un pahar cu apă rece scoasă atunci din fântâna din curte, adâncă de aproape cincisprezece metri. Priveliștea ce se oferă ochilor din cerdac este fermecătoare. Livezi și vii înșirate ca niște imense scoarțe ornamentează povârnișul dealului ce străjuiește acea parte a orașului alcătuind un peisaj ce îți încântă sufletul și îți desfată privirile. Pentru cateva ore de tihnă, de vorbă bună și de împăcare sufletească Dumitru Dascălu străbate de-a curmezișul marele oraș
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
expresivitatea formei plastice.”(Albumul Arta Naivă Festival’99, Cuvânt înainte, Deliu Petroiu). La întoarcerea spre casă, în tren, fiind un drum ce depășea 12 ore de mers, am avut timp berechet ca să-l pot răsfoi în liniște, citindu-l din scoarță în scoarță. Studiind, cu atenție toate cv-urile colegilor de breaslă am putut să remarc de ce Ion Măric, de exemplu, era socotit a fi cel mai bun artist naiv al momentului, cu toate că pe simezele expoziției cele mai atrăgătoare lucrări erau ale
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
plastice.”(Albumul Arta Naivă Festival’99, Cuvânt înainte, Deliu Petroiu). La întoarcerea spre casă, în tren, fiind un drum ce depășea 12 ore de mers, am avut timp berechet ca să-l pot răsfoi în liniște, citindu-l din scoarță în scoarță. Studiind, cu atenție toate cv-urile colegilor de breaslă am putut să remarc de ce Ion Măric, de exemplu, era socotit a fi cel mai bun artist naiv al momentului, cu toate că pe simezele expoziției cele mai atrăgătoare lucrări erau ale lui Valentin
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ușor pentru a o transforma într-o energie generală de substituție. Energia geotermica rămâne o sursă limitată pentru anumite zone. Energia rezultată din fiziunea atomilor nu constituie încă decât o speranță. Suntem încă optimiști în privința materiilor prime minerale, desi rezervele scoarței terestre nu sunt infinite. Același optimism se întrevede și în domeniul agriculturii, deși se moare încă de foame în lumea a treia, si nu numai. Dincolo de aceste pericole, presupunând că ele ar putea fi depășite, problema eliminării deșeurilor nucleare, industriale
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
să pot să mă aranjez în altă parte, cu mobilele pe care am să le pot lua [din casă] și care sunt ale mele. [...] 12 iulie [1948], marți [...] Am dat la legat toate scrisorile tale într-un caiet superb cu scoarțe de creton, în care am pus și fotografiile tale de la Paris. O să-l am mâine; va fi cartea mea de căpătâi. Te iubesc, Mouette. Încheie repede căsătoria aia „croazieră albă“, dacă se poate. Dar să știi că ai să fii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în mare... doar ca să vedem care e oferta... Of, la naiba. Mami nici măcar nu mă ascultă, oricum, așa că n-are nici cel mai mic rost să mă prefac că n-am să învăț pe dinafară fiecare dintre revistele astea, din scoarță-n scoarță. Mă trântesc fericită într-un scaun și iau un exemplar din Brides, și preț de zece minute nici una din noi nu scoate o vorbă, holbându-ne siderate la fotografii. — Uite! face mami brusc. Întoarce revista ei spre mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
doar ca să vedem care e oferta... Of, la naiba. Mami nici măcar nu mă ascultă, oricum, așa că n-are nici cel mai mic rost să mă prefac că n-am să învăț pe dinafară fiecare dintre revistele astea, din scoarță-n scoarță. Mă trântesc fericită într-un scaun și iau un exemplar din Brides, și preț de zece minute nici una din noi nu scoate o vorbă, holbându-ne siderate la fotografii. — Uite! face mami brusc. Întoarce revista ei spre mine, ca să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sînt în mare parte bucureșteni, adică influențați de profesorii lor care vedeau în Ibrăilea nu un discipol neevoluat al lui Gherea. Cei care l-au ascultat pe Ibrăileanu și au dat examene cu el, deci - vrînd-nevrînd - l-au citit din scoarță-n scoarță pot jura că nu-i așa. Chiar în perioada primă a Vieții Românești, el n-a neglijat aspectul estetic al operei de artă. Dar, ce să mai discut eu atîta cu d-ta această chestiune pe care sînt
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]