2,799 matches
-
duce la amplificarea acestor neînțelegeri și la compromiterea noastră În societate.) Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul. (Cel care vrea să treacă altfel de cum este riscă nu numai să-și piardă identitatea printre semeni, dar și să fie tratat altfel de cum ar dori.) „Să prețuiești exact atât cât pari; să nu cauți a părea mai mult decât prețuiești. Sunt oameni care caută să arate altfel decât sunt și ajung să nu mai știe cine
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cade În noroi, cu cât se zbate, cu atât se afundă mai mult. Cine se lasă, de exemplu, tot mai mult cuprins de invidie față de succesele celor din jur sfârșește prin a-i urî și a se izola astfel de semeni. De asemenea, cu cât cineva se Încăpățânează să susțină un lucru, cu atât se privează mai mult de posibilitatea de a lua În considerare și alte modalități de Înțelegere și explicare a acestuia.) „Este, fără Îndoială, un rău să fii
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ai știut să faci, la momentul oportun, o concesie majoră: Întreaga muncă de educație se bazează, de fapt, pe arta de a face, la timpul potrivit, compromisuri strategice sau amânări diplomatice. Μ Criticăm tupeul agresiv, lipsit de scrupule, al unor semeni În afaceri, dar după ce aceștia au reușit să dea marea lovitură, suntem Înclinați să-i invidiem. Μ Cum se explică faptul că lucrul de care ne temem cu Înfrigurare sfârșește mai Întotdeauna prin a se Întâmpla? (De exemplu, elevul care
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
curajos. Μ A te refugia În solitudine nu Înseamnă neapărat și că poți să fii foarte aproape de tine Însuți sau că ai ce să-ți spui. Μ Omul singuratic se prăbușește, până la urmă, strivit de propria-i mentalitate tristă despre semeni, oameni sau despre lume. Μ Norocul nu este altceva decât acel lucru, fapt sau Întâmplare de care am știut, pe moment, să profităm din plin. De aceea se și spune că numai În puține cazuri norocul se oferă: de cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care oamenii le atașează existenței lor (de exemplu, nevoia de libertate, de adevăr, de dreptate, de sinceritate etc.). Μ Pentru orice om lucid, existența presupune și un minimum de concesie (ca, de exemplu, atunci când, văzând că nu putem, ca alți semeni ai noștri, să trăim fericiți În ideea de Dumnezeu, acceptăm cel puțin să ne gândim la El, din când În când). Μ Somnul de o singură noapte al unora poate fi, susțin psihanaliștii, mai bogat În viață (desigur, psihologică) decât
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
numai cu invidii!). Μ Cineva se joacă cu cuvintele și-i spune unui cunoscut de-al său că, dacă ar vrea cu adevărat, ar putea să prade cu ușurință casa persoanei X, care se dovedește a fi prea Încrezătoare În semeni. După un timp, află că bunurile acelei persoane au fost furate de către un bărbat ale cărui semnalmente corespund celor ale cunoștinței căreia i s-a confesat. Probabil că nu va divulga numele făptașului, dar nu va scăpa de ideea că
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
am putut fi buni decât dintr-un interes sau altul; sau că alteori am fost buni doar prin imitație sau ca expresie a unui sentiment de rușine că n-am putut fi și noi buni Într-o Împrejurare, ca alți semeni ai noștri etc.). Μ Psihologii spun că durerea morală pe care sunt nevoiți să o Încerce În viață unii oameni poate fi la fel de mare ca și cea fizică, ba chiar o poate Întrece uneori. Într-adevăr, ce durere fizică ar
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
corpul de carne, ci îl definește". 160Carmelia Leonte, Poezie, utopie,..., în "Dacia Literară", nr. 59 (martie 2005), p. 58 : "Aici se află motivul neîmpăcării, strigătul în pustiu, nu în faptul că au trecut anii, nu în faptul că iubirea față de semeni este, de obicei, dezamăgitoare, ci în alegerea făcută pentru viața sa; și-a cantonat existența în pagină și, brusc, constată că marginile acestei pagini sunt aproape. Ea a refuzat să rodească în viață, iar rodul cuvintelor, poemul, este alunecos și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
practică între oameni vii și vizează oameni vii. Indivizii sunt cei pândiți, trădați sau denunțați, și nu colectivitatea. Supravegherea este personalizată, intimă, imediată. Nefiind atât de dependentă de performanțele tehnologice, ea rămâne fizică și concretă: o supraveghere exercitată de unii semeni de-ai noștri, de oameni apropiați nouă, pe teritoriul unor „insulițe” omogene, refractare la maleabilitatea indistinctă proprie societăților de control. Odată în plus, teatrul face parte din mișcarea de rezistență, fie și numai prin raportare la supraveghere. Căci îl interesează
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
să ningă/ Și lumina, foarte decolorată se cobora s-atingă/ marginile gestului meu uimit" ("Dans de iarnă"). Problema detașării de propria persoană, ca și de persoana altora, Mircea Ivănescu a soluționat-o inventându-și un alter-ego, pe mopete și câțiva semeni ca v înnopteanu, Doctorul cabaler, buna Rowena (lady Rowena din Ivanhoe, tânăra nefă, el midoff) și un număr de animale heraldice, himerice, precum pisi-câinele, vorbitoarele pisifone, broscoporcul, rinocalul (modelul pare a fi Christian Morgenstern din "Neue Bildungen der Natur vorgeschlagen
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ceea ce înseamnă gândirea, ele dând seama de moduri esențiale de abordare a realului. * În mod tradițional, generalizarea este atributul celor în vârstă, capabili, la capătul experienței pe care o constituie existența proprie aflată în vecinătatea finalului, să indice mai tinerilor semeni care sunt lucrurile cu adevărat semnificative, sau care este sensul evoluției lucrurilor. Formula sfatul bătrânilor, indicând o formă de consacrare a unui mecanism logic la scara unei existențe, este îndreptățită. Raportat la Istorie nu este decât un mod de acaparare
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în toată firea, nu mai ești copil. Atâta neglijență nu se pomenește nici în romane, nici într-o piesă de teatru. Zoe: Judecă-mă, Fănică, judecă-mă... (plânge.) Da, așa e... am fost o copilă... am făcut o nerozie fără seamăn; dar acuma trebuie îndreptată. Fănică, dacă mă iubești, dacă ai ținut tu la minemăcar un moment în viața ta, scapă mă... scapă-mă de rușine! Tu ești bărbat, nu ți pasă! Pentru tine, afișarea intrigii noastre n-ar fi o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nuntași Brazi și paltinași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii. Interpretarea baladei Pe drept cuvânt balada Miorița a fost considerată „cea mai frumoasă epopee pastorală din lume, o adevărată minunăție poetică” (Alecu Russo), „acea inspirațiune fără seamăn, acel suspin al brazilor și al izvoarelor din Carpați” (Mihai Eminescu). Fiind „cea mai nobilă manifestare poetică a neamului nostru” (Mihail Sadoveanu), ea o mărturie în timp a geniului creator al poporului român deoarece fascinează prin bogăția de idei și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
până acum existența, deoarece despărțirea de ceea ce i a fost drag ar echivala cu uitarea, cu ruperea definitivă de ceea ce i-a marcat trecerea prin lume. Dorința ca să fie înmormântat de presupușii asasini pune în evidență atât încrederea lui în semeni, în puținul omenesc ce trebuie să existe în cea mai josnică ființă umană, cât și superioritatea sa morală față de aceștia. La fel de profund se desprind din această rugăminte dragostea de meserie, atașamentul față de câinii credincioși și față de tovarășele de-o viață
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-i o atitudine de respingere față de cei aflați În dificultate, pe care, În mod inconștient, Îi percepe ca pe sine; eă stări de nesiguranță, de anxietate, care Împiedică persoana respectivă de a se angaja Într-un act de ajutorarea celorlalți semeni aflați În dificultate. În mod diferit se Înfățișează atitudinea morală pozitivă, care constă În acordarea ajutorului necondiționat, imediat, deschis și dezinteresat, persoanelor aflate În dificultate. Eu consider ajutorul dat o obligație morală firească față de semenul meu aflat În suferință, În
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
grădina Orpheu, din București: "Din cerurile albastre Luceferi se desfac Zîmbind iubirii noastre Și undelor pe lac. De glasul păsărelelor Pe gînduri codru-i pus O stelelor, stelelor, Unde v-ați dus? În turme călătoare Trec nourii pe ceriu Ce seamăn pieritoare Duioaselor dureri De strălucirea florilor, E cîmpul tot răpus. O, norilor, norilor, Unde v-ați dus! Șoptiri aeriene Pătrund din mal în mal Și-a stelelor icoane Pre fiecare val. De ochii tăi cei plini de-amor Aminte mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Credem că una din capacitățile psihice importante care ar trebui să caracterizeze comportamentul ființei umane, indiferent de contextul social general în care își desfășoară activitatea (ex. orânduirea statatlă bazată pe valori concurențiale, sau dimpotrivă egalitare) este cea a deschiderii față de semeni, respectiv a disponibilității de a realiza o transpunere în trăirile altora și de a înțelege aceste trăiri, de adoptare chiar a punctului de vedere al semenilor, evident atunci când acesta este rațional, sau de bun-simț. Închiderea în sine, egocentrismul psihologic, atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o obstrucție, mai mult sau mai puțin de nedepăsit, în calea ce-l conduce spre satisfacerea deplină a unor trebuințe, tendințe secundare (ex. nevoia, de recunoaștere a realizărilor noastre, dorința de autorealizare profesională, de a fi stimat și respectat de semeni etc.), vorbim de frustrația secundară, caracteristică, lumii umane. „Reacția subiectului la situația frustrantă constituie răspunsul la frustrare. Trebuie arătat ca situația frustrantă influențează în mod diferit organismele supuse privării, deoarece subiecții se deosebesc în ceea ce privește măsura în care sunt frustrați într-
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
curajul și riscul asumat de ceilalți; îndeplinirea unei dorințe sau tendințe nu se poate realiza, fără frustrarea celeilalte. „Conflictul” este considerat intern de către acești cercetători, pentru că toate dorințele menționate includ forțe ale personalității (ex. dorința de a fi stimat de semeni, tendința de a menține o conduită socială, standard etc.). Grinker și Spiegel arată că singura soluție rezonabilă pentru un aviator, în situații care implică, lupta, este de a rămâne consecvent standardurilor personale, și celor ale grupului social, prin împlinirea datoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
evoluția social-istorică și personală a individului. „Personalitatea”, în concepția lui S.L. Rubinstein, reprezintă unitatea dinamică a două laturi: cea „stimulatorie”, alcătuită dintr-un sistem de motive și de sarcini, care condiționează conduita și exprimă atitudinile persoanei față de sine și față de semeni, și latura „efectorie”, reprezentată prin aptitudini sau capacități, care asigură succesul formelor de activitate social-utile. * * * Sintetizând, în finalul acestui capitol, considerațiile referitoare la felul în care diferiți psihologi privesc și interpretează fenomenul „conflictualității” și cel al „frustrației”,, reținem câteva direcții
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
este ca momentul contradicției între interesul individual și cel general (cel al comunității în care trăiești) să poată fi depășit; acesst fapt poate fi realizat printr-un proces care vizează necesitatea unei compatibilizări a intereselor proprii cu cele ale altor semeni, sau cu cle egenerale ale comunității în care își duce existența. Procesul integrării sociale a „personalității” este un unul complex și de durată, deoarece el propune realizarea tocmai a acestei concordanțe între ceea ce vrem, în ce trebuie, și ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unor sisteme și instanțe noi, superioare, de rezolvare a conflictelor afectiv-motivaționale. Când însă petrubările afective devin prea puternice, echilibrul psihic general se dereglează, sporește vulnerabilitatea la situațiile de conflict și frustrare, iar formarea atitudinii persoanei față de cerințele activității și față de semeni este influențată în sens negativ. datele de ordin statistic arată, de altfel, că cel mai adesea devierile caracteriale ale copiilor, delictele gratuite pe care le comit minorii, au ca principal mobil carențele din sfera afectivă a personalității. Sunt cunoscute, în
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în culturile avansate. În cazul comportamentului de izolare, prin care se refuză contactul social cu semenii, „simularea” și „disimularea” reprezintă formele principale de exteriorizare a atitudinii de infatuare și dispreț pe care individul respectiv o manifestă față de sine și față de semeni. Veșnicul camuflaj, continua preocupare de a se preface, de a face să pară adevărat ceva inexistent, la care se asociază, de regulă, suspiciunea, neîncrederea, manifestată față de semeni, duce la încordare în raporturile sociale, la apariția diferitelor conflicte interpersonale. 3). Efecte
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
infatuare și dispreț pe care individul respectiv o manifestă față de sine și față de semeni. Veșnicul camuflaj, continua preocupare de a se preface, de a face să pară adevărat ceva inexistent, la care se asociază, de regulă, suspiciunea, neîncrederea, manifestată față de semeni, duce la încordare în raporturile sociale, la apariția diferitelor conflicte interpersonale. 3). Efecte nu mai puțin importante au asupra acțiunii de integrare social și profesională a tinerilor și tulburările (deficiențele apărute în legătură cu orientarea personalității și motivarea activității. Dintre acestea menționăm
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
condițiile unei tensiuni emoționale, examinarea lucidă a situațiilor, evaluarea adecvată a avantajelor și riscurilor este dificilă; elaborarea de noi „tehnici adaptative”, de răspunsuri raționale pe măsura cerințelor / solicitărilor este îngreuiată. c) Reexaminarea și reevaluarea propriului comportament, restructurarea atitudinilor noastre față de semeni, înlăturarea tendințelor iraționale, realizarea unui control rațional al atitudinilor proprii (prin ierarhizarea trebuințelor, motivelor, aspirațiilor) — toate acestea reprezintă condiții psihologice necesare obținerii unui echilibru interior și unor relații stimulative și principiale cu cei din jur. Se va urmări, în permanență
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]